Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Lector univ. dr. Florian Bichir   
Duminică, 09 Iulie 2017 13:06

Submarin Delfinul 3Delfinul - „Norocul îi ajut? pe cei îndr?zne?i"[18]

Existen?a unui singur submarin în dotarea for?elor navale maritime eviden?ia o serioas? r?mânere în urm?, dac? ?inem seama de întinderea litoralului românesc ?i num?rul de submarine din dotarea sovieticilor în Marea Neagr?. Din datele de arhiv? rezult? c? în anul în care intra în dotarea marinei militare române primul submarin, Germania dispunea de 21 de submarine, S.U.A. avea în anul 1938, 112 submarine operative ?i alte 70 în diferite faze de construc?ie. În dotarea Angliei se aflau la începutul celui de al doilea R?zboi Mondial 69 de submarine operative. Italia dispunea de 115 submarine, U.R.S.S. de 121 ?i Japonia de 68[19]. În plus „Delfinul" era o nav? dep??it? atunci când a intrat în dotarea Marinei Regale. Refuzat la probe în 1929 din cauza unor scandaluri de corup?ie, acceptate în cele din urm? în urma presiunilor politice din 1936, construit la un ?antier italian f?r? experien?? în domeniu, dar - lucrul cel mai important - a format primele echipaje de submarini?ti români[20].

Pentru preg?tirea de r?zboi a submarinului „Delfinul" a fost organizat? o crucier?[21] în Marea Neagr?, în perioada 4-11 august 1939. Misiunea submarinului în bazinul de st al M?rii Negre, între 4 ?i 11 august 1939, cu circa un an înainte de r?zboiul antisovietic, s-a desf??urat în deplin secret, evitându-se orice complica?ii diplomatice. Prin aceast? activitate s-a urm?rit în primul rând recunoa?terea apropiat? a zonelor Sevastopol. Cap Sarich; Cap Sarich - Cap Aza-Dagh; Golful Feodosia; Strâmtoarea Kerci, portul Anapa, Baia Novorossiisk, recunoa?terea îndep?rtat? a coastelor de sud ale Crimeei ?i de nord-vest ale Caucazului; în al doilea rând, antrenamentul nautic ?i militar pentru mar?uri de lung? durat? la suprafa?? ?i în imersie; înc?rcarea bateriei în mare cu submarinul stopat ?i în mar?; imersiuni ?i ie?iri rapide la suprafa??; exerci?ii de transmisiuni radio ?i determinarea consumului în mar? de crucier? ?i proba de rezisten?? a materialului. Prin recunoa?terile îndep?rtate trebuiau determinate reperele principale care deserveau naviga?ia ?i ateriz?rile[22], precum ?i traficul pe c?ile de comunica?ie.

La comanda submarinului s-a aflat c?pitanul Corneliu Lungu. Plecarea în misiune a avut loc la 4 august 1939, ora 19:00, din portul Constan?a, cu un echipaj format din ?ase ofi?eri de punte ?i patru ofi?eri mecanici, doi mai?tri, 23 de sub-mai?trii ?i nou? marinari (44 de oameni). Provizia îmbarcat? la bord a cuprins hran? proasp?t? pentru o zi ?i jum?tate, provizii de rezerv? pentru zece zile ?i trei tone de ap? potabil?. S-a plecat în misiune cu 21.200 kg de motorin?, cu 2.500 l ulei, cu diferite materiale consumabile ?i piese de rezerv?, scule, corespunz?toare dot?rii normale.În prima zi (4 august 1939) s-a executat mar?ul spre capul Sarich. Ziua a doua a fost destinat? imersiunilor pentru determinarea asietei submarinului; ateriz?rilor de noapte pe capul Sarich; recunoa?terilor apropiate de noapte a punctelor Sevastopol, Baia ?i Capul Kersonez ?i Capul Feolent.La 50 de mile vest-sud-vest de Capul Kersonez s-a intrat în imersiune dinamic? ?i s-a f?cut asieta submarinului ?i verificarea tuturor aparatelor ?i intr?rilor de ap?. Dup? circa o or? s-a ie?it la suprafa?? ?i s-a continuat naviga?ia, verificându-se consumul ?i viteza pentru mar?ul de crucier?.

La ora1:00, din bordul babord al submarinului a ap?rut la vedere coasta de sud-est a Crimeei, dar din cauza distan?ei prea mari, nu s-au putut identifica punctele principale. Numai dup? c?derea nop?ii au fost observate o nav? apropiindu-se de coast?, luminile de la Balaklava ?i Kersonez, precum ?i de la dou? proiectoare dinspre Sevastopol. S-a luat drum direct spre Capul Kersonez, dar din cauza unei nave are venea dinspre Cap Tarkan, se face o abatere spre larg, pentru a nu fi descoperi?i. Iar la reluarea drumului spre nord, submarinul este prins în fasciculele de lumin? ale unui proiector aflat între capul Kersonez ?i Feolent. Dup? încetarea activit??ii proiectoarelor submarinul s-a apropiat de Capul Kersonez, la 4,5 mile, f?când recunoa?teri asupra portului ?i ora?ului Sevastopol, a B?ii ?i Capului Kersonez.

A fost descoperit? o nav?-tanc petrolier (sovietic?), navigând în aceia?i direc?ie. În ziua de 6 august s-au executat urm?toarele activit??i: recunoa?tere apropiat? de noapte a punctelor Cap Feolent, portul Balaclava, Capul Aia ?i Capul Sarich, înc?rcarea bateriei de acumulatori ?i imersiune pentru controlul dozajului. Începând cu ora zero s-a navigat în largul coastei, la distan?e variabile pentru recunoa?terea celor patru obiective stabilite. La Capul Feolent s-a descoperit un far care nu se afla în cartea farurilor, având o sclipire alb? la cinci secunde ?i o vizibilitate de ?ase Mm. Au fost evitate dou? nave de comer? care navigau de la Batumi spre Capul Sarich. S-a constatat c? pe timpul sta?ion?rii la 20 de Mm sud de capul Sarich, submarinul a fost deviat spre vest-sud-vest de un curent cu o vitez? de 1,5 noduri.

În ziua de 7 august 1939 s-a navigat în lungul coastei la o distan?? de circa 5 Mm identificându-se localit??ile Kikeneiz, Sineis, Alupka, Cap Aitodor, Livadia, Yalta, Ursuf ?i Alushta. Au fost identificate mai multe nave care veneau dinspre Feodosia, printre care se afla ?i un distrug?tor. Pentru a nu fi descoperit, submarinul a luat imediat drum sud-est, intrând în imersiune dinamic?. S-a navigat în drum 60?, cu o vitez? de 4,6 noduri, la cota de 20 de metri. Dup? o or? de naviga?ie sub ap? s-a trecut la cota periscopic? de 12 metri. Dup? circa cinci ore submarinul a ie?it la suprafa??, continuând naviga?ia de-a lungul coastei, cu o vitez? de opt noduri. Sunt identificate Baia Sudak ?i Capul Meganom. La 12 Mm de Capul Meganom se intr? în imersiune, pentru a p?trunde în golful Feodosia. S-a luat drum 16? cu o vitez? de 4,6 noduri. S-a recunoscut Baia Druyakprna, fiind descoperit un poligon de lansare a torpilelor m?rginit la sud de Capul Kük Atlama ?i la nord de Capul St. Elias.

Dup? ie?irea din golful Feodosia se revine la suprafa?? ?i se navigheaz? cu motoarele termice cu o vitez? de 11 noduri. Se stopeaz? la 20 Mm est de Capul Meganom ?i se încarc? bateriile. În programul de activitate pentru ziua de 8 august 1939 se prevedeau recunoa?teri apropiate ale golfului Feodosia, recunoa?teri apropiate de zi ale punctelor Cap Chauda, Stâmtoarea Kerci, portul Anapa, Cap Utrish, Baia Novorossiisk, recunoa?teri îndep?rtate de zi ale zonelor Cap Chauda-Takil, Cap Panaghia-Anapa-Ido-Kopas ?i înc?rcarea bateriei în timpul mar?ului. Se p?trunde în golful Feodosia pentru recunoa?terea portului ?i a Capului Chauda. La apari?ia unei nave de comer? s-a intrat în imersiune static?, navigându-se în drum 90?, cu o vitez? de 3,6 Nd. la cota de 18 metri. Dup? circa trei ore s-a ie?it la suprafa??, navigându-se c?tre vest. Se recunosc Stânca Elehan-Kaya, farul Kuz auda ?i Capul Takhil, unde se observ? o nav?. De la 8 Mm de Stâmtoarea Kerci sunt reperate trei nave în canalul care merge în Marea de Azov.

Dup? recunoa?terea portului Anapa se intr? în imersiune, ferindu-se de a fi descoperi?i de dou? nave care se apropiau dinspre coast? ?i pe lâng? care s-a trecut la distan?? mic?. Dup? ce submarinul a ie?it la suprafa?? ?i-a continuat drumul c?tre Novorossiisk, fiind recunoscute Baia Novorossiisk, Capul Dagh ?i Capul Idokopas.În ziua de 9 august 1939 s-a executat o recunoa?tere îndep?rtat? de zi ?i de noapte a regiunii Cap Meganom ?i Cap Sarich ?i înc?rcarea bateriei. S-a intrat de dou? ori în imersiune pentru a nu fi descoperi?i de navele care treceau pe lâng? coast? spre Capul Sarich ?i de un avion ce zbura de la est spre vest la o altitudine de 1.000 de metri. Sub ap? s-a navigat c?tre sud-vest cu 4,6 Nd la o cot? de 20 de metri.Mar?ul spre Constan?a a început în ziua de 10 august 1939, navigându-se cu o vitez? de opt noduri. Submarinul a intrat în port în ziua de 11 august ?i a acostat în babordul navei-baz? Constan?a la ora zero.În timpul acestei misiuni s-au consumat 15.410 kg de motorin?, 1.1125 kg de ulei, 24 kg stup?[23], 12 kg de vaselin?, 2.200 litri de ap?, hrana proasp?t? pentru o zi ?i jum?tate ?i proviziile de rezerv? pentru cinci zile[24]. În iunie 1940, cu prilejul crizei politice, „Delfinul", aflat la Constan?a, a fost trimis în larg – ca ?i submarinele poloneze de la Gdynia în anul precedent - spre a fi ferit de bombardamente aeriene. A fost îns? rechemat dup? scurt timp prin rezolvarea crizei. Fusese de altfel singura nav? din For?a Maritim? gata îndat? de mar?[25].

- Va urma -

Not?: Textul face parte din comunicarea expus? în cadrul Sesiunii de Comunic?ri ?i Dezbateri ?tiin?ifice „2016 - 100 de ani de la R?zboiul de Intregire, 75 de ani de la R?zboiul de Reîntregire Na?ional?" - Maia, 2016 organizat? sub egida Academiei Oamenilor de ?tiin?? din România, în zilele de 9-10 septembrie 2016, de Filiala Maia-Catargi a Asocia?iei Cavalerilor de Clio ?i Asocia?ia ART-EMIS.
-----------------------------------------------
[18] „Audaces fortuna juvat" (Norocul îi ajut? pe cei îndr?zne?i era deviza submarinului „Delfinul".
[19] Nicolae C. Petrescu - „Marina Român? în r?zboiul antisovietic", editura ?i tipografia Europroduct, Pite?ti, 2008.
[20] Vezi Cristian Cr?ciunoiu, Raymond St?nescu - "222 Best Roumanian Royal Navy Pictures", editura Modelism, 2007, pag 7.
[21] Crucier?: ac?iune de lupt?, dus? în mod sistematic, în timp îndelungat ?i la mare distan?? de bazele proprii pe c?ile de comunica?ie inamic?.
[22] Aterizarea: luarea contactului vizual cu uscatul venind dinspre larg.
[23] Stup?: Resturi de fire r?mase de la fabricarea parâmelor ?i sunt folosite pentru cur??enie.
[24] Nicolae C. Petrescu - „Marina Român? în r?zboiul antisovietic", editura ?i tipografia Europroduct, Pite?ti, 2008, pag. 10-12.
[25] Nicolae Koslinski - „Submarinul Rechinul" în „R?zboiul submarin în Marea Neagr? 1941-1944", editura Modelism International, 1991, pag. 4.

footer