Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Comandor Av. (r) Dr J?nel T?nase   
Duminică, 02 Iulie 2017 19:22

Avioane Ro WW2Poarta Foc?anilor este arealul determinant central al Direc?iei strategice de Est, spa?iu de acces operativ pe Direc?ia Operativ? Valea Siretului ?i limit? de înaintare pe Direc?ia Operativ? Bugeag - Carpa?ii de Curbur?.Din perspectiva specialistului militar, Poarta Foc?anilor are o l?rgime de la Est la Vest de aproximativ 80-85 Km, iar adâncimea pe direc?ia Sud-Nord, înscriindu-se pe axul Ianca-N?moloasa-Cudalbi, este de aproximativ 60 Km. Acest spa?iu de opera?ii intens utililizat în istoria României este reprezentat de urm?toarele limite:
- La Vest: Râmnicu S?rat, Odobe?ti, Panciu;
- La Est: Tichile?ti (15 Km Sud Br?ila), Br?ila, Gala?i, Folte?ti (25 Km. Nord Gala?i), cursul inferior al Prutului ?i Dun?rea în sectorul dintre Gala?i ?i Tichile?ti;
- La Sud: Râmnicu S?rat, Sute?ti, Tichile?ti;
- La Nord: Panciu, Tecuci, Folte?ti.

For?ele destinate s? apere Poarta Foc?anilor s-ar sprijini cu extremit??ile dispozitivului pe obstacole naturale valoroase, având flancul drept asigurat cu elemente geografice formate din Subcarpa?ii de Curbur? ?i un num?r de localit??i situate pe linia de contact dintre Câmpia Siretului inferior în zona Subcarpatic?, Cote?ti, Odobe?ti, Panciu, iar flancul stâng asigurat de obstacole naturale importante, Dun?rea Inferioar? ?i Prutul Inferior. Limita de Sud ?i de Nord a Poarta Foc?anilor nu se sprijin? pe obstacole naturale caracteristice, ambele limite, atât cea de Sud, cât ?i cea de Nord, fiind stabilite în mod conven?ional astfel ca, prin adâncimea dat?, Poarta Foc?anilor s? poat? fi ap?rat? în varianta cu frontul spre Sud sau Nord, folosind Siretul ca aliniament de ap?rare de pe care, unor mari unit??i ce ar primi aceast? misiune, s? li se asigure o adâncime corespunz?toare a dispozitivului (aproximativ 30 Km. la Nord ?i la Sud de râul Siret).

Privit? din punct de vedere fizico-geografic, Poarta Foc?anilor este o regiune cu teren obi?nuit, accesibil? ac?iunilor militare, obstacolele naturale ce o delimiteaz? de la Est la Vest, conferindu-i caracteristici de zon? obligat? de trecere, prin care, dac? se p?trunde, se poate ajunge la obiective de importan?? deosebit? economic?, politico-administrativ? ?i militar? situate în Moldova, în cazul în care ac?iunile se desf??oar? de la Sud la Nord, sau din Muntenia, dac? acestea au orientarea Nord-Sud. Având în vedere cantitatea de for?e destinate pentru a ap?ra Poarta Foc?anilor, aceasta are o capacitate operativ? de cel pu?in dou? mari unit??i tactice sau de o mare unitate operativ-tactic?. În Poarta Foc?anilor se înbin? toate formele de relief, dar predominante sunt cele de ?es ?i lunc?. Partea cea mai de jos a jonei este cea central? ?i estic?, corespunzând cu valea Siretului Inferior. La Est de Siret se întinde platforma Covurluilui. Compartimentarea terenului are orientarea Nord-Sud, pe Valea Bârladului ?i pe terasa de pe stânga Siretului g?sindu-se un num?r însemnat de acoperiri. La Vest de Siret, terenul se prezint? sub forma unei câmpii întinse, pân? la ?irul de localit??i de pe Curbura Subcarpa?ilor. La Sud de Siret, terenul este aproape în totalitate plat ?i descoperit, în Zona Gala?i-Br?ila fiind cele mai mici altitudini din ?ar?. Se poate aprecia c?, datorit? acestor caracteristici, terenul din aceast? zon? depresionar? este în totalitate accesibil pentru desf??urarea ac?iunilor militare, favorizând manevra de for?e ?i mijloace, oferind posibilitî?i reduse de ad?postire, mascare ?i protec?ie pentru trupe.

Re?eau hidrografic? din Poarta Foc?anilor este în general redus? ?i nu reprezint? obstacole de abordat, malurile abrupte ?i fundul în mare parte ml??tinos putând constitui totu?i reale obstacole antitanc, acestea constând din cursul Siretului Inferiar cu afluen?ii s?i: Putna, Râmnic ?i Buz?u, pe partea Dreapt?, ?i Bîrladul, Gesul ?i Suhiul, pe partea Stâng?. În afar? de Dun?re, cel mai important obstacol hidrografic din zon? este Siretul, între M?r??e?ti ?i v?rsare. Râul Buz?u, prim modul în care este orientat, compartimenteaz? spa?iul situat la Sud de Siret în dou? compartimente: unul la EST, între Buz?u ?i Dun?re, iar altul la Vest, între Buz?u ?i Zona Subcarpatic?, configura?ia malului, abrupt ?i înalt, precum ?i caracteristicile fundului apei conferind râului Buz?u tr?s?turile specifice unui bun obstacol antitanc. În afar? acestor obstacole hidrografice caracteristice, la Sud de Siret pot fi remarcate zonele ml??tinoase ?i de b?l?i de la M?xineni, Voine?ti, Corbii Vechi ?i Balta Alb?, Ianca, Movila Miresei. Sectoarele favorabile de for?are a râului Siret în Poarta Foc?anilor se situiaz? în urm?toarele sectoare:
- 2 Km. Nord Vadu Ro?ca ?i 2 Km. Sud aceea?i localitate;
- C?lienii Vechi, 2 Km. Sud - Est Lungoci; Fundeni, 1 Km. Sud Tudor Vladimirescu;
- 4 Km. Vest Vame?, 2 Km. Nord-Est Voine?ti; Cotul Mihalcea, Movileni.
Pentru Trecerea Siretului, o mare importan?? o au podurile de la ?endreni ?i N?ne?ti.
Prin Poarta Foc?anilor se înscriu o serie de comunica?ii care asigur? executarea transporturilor de aprovizionare ?i evacuare, precum ?i pentru efectuarea manevrei de for?e ?i mijloace. De la Sud la Nord, aceast? zon? este str?b?tut? de patru c?i ferate, dou? ?osele importante ?i alte comunica?ii de importan?? local?, respectiv:
- calea ferat? ?i ?oseaua Râmnicu S?rat - Foc?ani - M?r??e?ti;
- calea ferat? F?urei - Tecuci;
- ?oseaua ?i calea ferat? Br?ila - Gala?i - Tecuci (?oseaua are o variant? prin M?ic?ne?ti spre - Hanu Conachi ?i o alta de la M?ic?ne?ti spre Râmnicu S?rat);
- calea ferat? Gala?i - Stoicani - Târgu Bujor - Bârlad.

Cele mai importante comunica?ii de rocad? sunt reprezentate de calea ferat? ?i ?oseaua Mar??e?ti-Tecuci, ?oseaua Odobe?ti-Foc?ani-M?ic?ne?ti, ?oseaua Râmnicu S?rat-Sute?ti-Br?ila. Având în vedere caracteristicile generale ale Poarta Foc?anilor ?i mai ales adâncimea sa mic?, aliniamenetele de ap?rare ?i direc?iile de interzis sau de ofensiv? au fost analizate în istoria milenar? a poporului nostru în variantele determinate de natura agresiunii sau nevoile de ripost? activ?, în contextul general caracteristic zonei de opera?ii în care se manifest?, dar ?i de op?iunile politico-militare ale comandamentului suprem militar. Însemn?tatea geostrategic? a zonei a fost ilustrat?, în repetate rânduri, în istoria poporului Român, Poarta Foc?anilor , rezemat? pe cele dou? elemente polarizatoare ale românismului, Dun?rea ?i Carpa?ii, reprezentând coordonate geografico-istorice fundamentale ale trecutului nostru na?ional.

Îngem?narea acestor dou? obstacole naturale de anvergur?, Carpa?ii ?i Dun?rea Maritim?, printr-o fortifica?ie permanent? în zona Foc?ani - Gala?i reprezenta un obstacol serios pentru orice tentativ? de p?trundere dinspre Nord sau Est spre Sud-Estul Europei în Peninsula Balcanic?, obligatoriu de efectuat prin spa?iul românesc sau prin imediata lui vecin?tate. În formula pertinent? a unui specialist aceast? linie „este din cele mai tari puncte pentru ap?rarea strategic? a Europei". Având un flanc ap?rat de Marea Neagr? ?i de mla?tini, iar cel?lalt de Siret ?i Mun?ii Carpa?i, deschiz?tura dintre ele nu putea fi atacat? direct dinspre Dun?re, opera?ie de altfel aproape imposibil de realizat. În acest cadru general, zona pe care ast?zi o trat?m în mod deosebit, arealul Vrancei ?i al Putnei, în care este dispus ?i aerodromul Foc?ani, a constituit factor de relevan??, dar ?i spa?iu determinant al rezisten?ei ?i de ce nu, al supravie?uirii statului român.

Acesta este p?mântul generos al Miori?ei, care a z?mislit pe mitropolitul Varlaam al Moldovei, pe r?ze?ul Ion Roat? de la Câmpuri, pe maiorul erou George ?on?u, pe arhitectul Ioan Mincu, pe distin?ii oameni de cultur? ?i ?coal?, fra?ii Longinescu, pe inginerul Anghel Saligny – mândria corpului ingineresc român, pe scriitorul ?i diplomatul Duiliu Zamfirescu, pe savantul geograf Simion Mehedin?i din Soveja, pe în?eleptul ?i harnicul prefect de Putna, liberalul N.N. S?veanu, ?i mul?i al?ii, a c?ror fapt? ?i trud? au stat la temelia României moderne. Dar, în egal? m?sur?, în toat? istoria milenar? a poporului român, acest culoar a fost intens utilizat înc? din perioada statului dac, apoi de romani dup? cucerirea Daciei, ca limes împotriva dacilor liberi sau popula?iilor migratoare, ca loc obligat de trecere a acestor popula?ii spre Vestul ?i Sudul Europei, de domnitorii românii în epoca rezisten?ei împotriva Imperiului Otoman, de marile imperii din vecin?tatea ??rii în lupta pentru hegemonie în Carpa?i, Gurile Dun?rii, Balcani ?i trec?torile dintre m?ri, cu dezvolt?ri în epoca modern? ?i contemporan? a României.

Construirea unei linii de rezisten?? în sudul Moldovei, pe Siretul Inferior, a fost în epoca modern?, în inten?ia Armatei Române, înc? din 1877. Pericolul reprezentat de marele vecin de la r?s?rit, care, începând cu secolul al XVII - lea, prin ac?iunile sale, î?i devoala inten?iile de st?pânire a Gurilor Dun?rii ?i strâmtorilor dintre m?ri, Bosfor ?i Dardanele, se accentuase dup? R?zboiul de Independen??, când Rusia întârziase retragerea trupelor sale de pe teritoriul ??rii ?i Congresului de Pace de la Paris din 1878, în urma c?ruia Români pierdea în favoarea Rusiei jude?ele din sudul Basarabiei, Cahul, Ismail ?i Bolgrad. Totodat?, aderarea României la Tripla Alian?? în 1883, f?cea foarte posibil un r?zboi cu Imperiul ?arist. Experien?a valoroas? a anilor 1877-1878, precum ?i muta?iile produse în purtarea r?zboiului în ultimile decenii ale secolului al XIX-lea au determinat guvernul român s? caute cele mai bune solu?ii pentru preg?tirea genistic? a teritoriului pentru ap?rare.

În situa?ia României, stat cu frontiere lungi, raportate la suprafa?a ??rii, sprijinite în mare m?sur? pe obstacolele naturale, Dun?rea ?i Carpa?ii, se aprecia c?, amenaj?rile cu caracter permanent ar trebui construite pe principalele direc?ii de p?trundere a inamicului ?i în apropierea unor obiective vitale. Primul studiu complet referitor la amenajarea genistic? a teritoriului ??rii, prezentat guvernului în anul 1882, prevedea, printre altele, ?i organizarea a?a-numitei „regiuni înt?rite Foc?ani-N?moloasa-Gala?i". Studiile pentru fortificarea acestei zone au început în anul 1887, ca necesitate a consolid?rii ap?r?rii teritoriului în fa?a unei eventuale agresiuni dinspre Est, de dincolo de Prut, sau dinspre Nord, paralel? cu Carpa?ii Orientali. Spa?iul dintre marele cot al Dun?rii ?i Carpa?ii de Curbur?, situat la Sud-Vest de cursul Siretului ?i al Putnei, fiind un teren ?es, lipsit de obstacole naturale importante, impunea de la sine ridicarea unor bariere cu valoare militar? în calea prezumtivilor agresori. Linia fortificat? a fost proiectat? ?i dezvolt?t? în trei „fronturi înt?rite", Foc?ani, N?moloasa ?i Gala?i, cu o densitate de 6,7 guri de foc pe km de front, dispuse în adâncime pe trei linii de ap?rare, cu misiuni bine determinate.

Frontul Foc?ani, cuprindea 15 grupuri de baterii cuirasate, organizate pe trei linii de ap?rare ?i o înt?rire izolat?, care se dezvolta pe un arc de cerc de 26 km lungime, m?surat? pe linia bateriilor înaintate, având ora?ul Foc?ani drept centru. Dep?rtarea maxim? de ora? a frontului înt?rit era de 7 km la flancul stâng, Grupul nr. 1 Odobe?ti, iar cea minim?, de 3 km, la flancul drept, Grupul Milcov nr. 15. Toate grupurile de baterii erau deservite de o ?osea circular? ce trecea pe la spatele forturilor ?i era legat?, prin drumuri radiante, atât cu ora?ul Foc?ani, cât ?i cu fiecare baterie.

Frontul N?moloasa era format din 8 grupe de baterii cuirasate, a?ezate pe dou? linii concentrice, desf??urate pe un arc de cerc sprijinit cu spatele pe Siret, într-o por?iune a râului favorabil? atât pentru instalarea podurilor, cât ?i pentru trecerea ?i desf??urarea trupelor. Acest front constituia un puternic „cap de pod" pe malul stâng al Siretului, menit s? apere cele trei poduri, de la Lungoci, Fundeni ?i N?moloasa, pentru a permite astfel Armatei Române s? opereze pe ambele maluri ale râului. Lungimea frontului, m?surat? pe linia bateriilor înaintate, era de 12,5 km, flancul stâng rezemându-se pe râul Siret, în fa?a satului C?lieni, la 1500 m interval de confluien?a Bârladului, iar flancul drept, pe lunca inundabil? a Siretului, la 500 m dep?rtare de acest râu, în dreptul satului Blehani.

Frontul Gala?i constituia flancul drept al regiunii F.N.G., cu misiunea de a respinge un atac din direc?ia Nord ?i participarea la ap?rarea deschiderii Foc?ani - Gala?i, împiedicarea invad?rii ??rii pe la Est, prin defileul Brate? - Dun?re, interzicerea p?trunderii pe Dun?re a unei flote de r?zboi inamice, precum ?i a opera?iilor ei pe malul românesc al fluviului, în cooperare cu armata de uscat ?i for?ele fluviale. Pozi?ia era organizat? defensiv pe un front cuirasat între Siret ?i lacul Brate?, un sistem de baterii descoperite ?i baterii cuirasate mobile, care ap?rau sectorul cuprins între în?l?imile ora?ului Gala?i ?i Dun?re, întindere acestuia m?surând pe linia bateriilor înaintate 14 km.

Lucr?rile de construire a zonei fortificate Foc?ani-N?moloasa-Gala?i au început în anul 1888 ?i au fost finalizate în anul 1893, costul lor ridicându-se la mai mult de jum?tete din bugetul Ministerului de R?zboi pe acel an. La începutul anului 1914 în regiunea F.N.G. se g?seau pu?in sub jum?tate din totalul gurilor de foc de artilerie din dotarea armatei, efectivele de pace fiind de 7033 militari. Aderarea României la Antanta în anul 1916, Conven?ia militar? încheiat? cu statele componente, inclusiv Rusia, a f?cut ca valoarea strategic? a linei fortificate F.N.G. s? fie anulat? pentru Armata Român?, dar amplificat? pentru defensiva militar? a for?elor Puterilor Centrale. În cadrul general al desf??ur?rii opera?iilor pentru salvarea României în campaniile militare ale anului 1917, rolul politico-militar al Por?ii Foc?anilor î?i va demonstra din nou înalta relevan??. Victoriile Armatei Române de la M?r??ti, M?r??e?ti ?i Oituz vor consacra rolul istoric al regiunii, ca simbol al sacrificiului ?i eroismului românesc, al încrederii ?i voin?ei în realizarea idealurilor pentru care România s-a angajat ?i sângerat în r?zboi.

Tododat?, pentru prima dat? în istoria sa, Poarta Foc?anilor a fost martora celei mai mari confrunt?ri de for?e aeriene din Sud-Estul Europei, de la dezvoltarea aviatiei militare ca cea de-a cincea arm? de lupt?. Atunci au fost probate dragostea de ?ar? ?i neam, spiritul de sacrificiu, curajul ?i alesele calit??i de lupt?tori aerieni ale tuturor echipajelor, pilo?i ?i observatori aerieni, din cele trei grupuri aeronautice române, dislocate la Bac?u, Tecuci ?i Gala?i, deviza „Pe aici nu se trece!" fiind materializ?t? ?i în spa?iul aerian al M?r??tiului, M?r??e?tiului, Oituzului, ?i oriunde inamicul aerian a cutezat s? atace.

Dup? r?zboi, statu-quo-ul realizat prin Tratatului de Pace de la Paris a fost permanent amenin?at de politica revizionist? a Germaniei, înfrânt? de puterile vest-europene. Deteriorarea rela?iilor interna?ionale, ca urmare a impunerii regimurilor totalitare în Ungaria ?i Italia ?i venirii la putere a lui Hitler în Germania, în ianuarie 1933, au impus în aten?ia strategilor militari solu?ii practice pentru oprirea unui eventual atac str?in, inclusiv prin consolidarea sau construirea de noi linii fortificate de rezisten??. În acest sens, dup? declan?area celui de-al Doilea R?zboi Mondial, dat fiind pericolul reprezentat de Rusia Sovietic?, care nu recunoscuse prevederile Tratatului de la Paris, în special unirea Basarabiei ?i Bucovinei cu România, pericol accentuat de apropiere de Germania, responsabilii politico-militari de la Bucure?ti au hot?rât repunerea în valoare a liniei fortificate F.N.G.. Lucr?rile de construc?ie a noi linii fortificate s-au desf??urat în anii 1940 – 1941. Ea cuprindea cazemate din beton armat, ?an?uiri antitanc, cuiburi de mitralier? ?i re?ele de sârm? ghimpat?, avea o deschidere de aproximativ 180 de km, de la M?gura Ca?in spre One?ti, pân? la v?rsarea Trotu?ului în Siret, apoi pe linia Siretului Inferior, pân? la v?rsarea în Dun?re, pân? la Br?ila.

Din punct de vedere militar, aliniamentul Ca?in-One?ti-Adjud-M?r??e?ti-Foc?ani-N?moloasa-Br?ila, constituia una dintre cele mai puternice pozi?ii de ap?rare strategic? din Europa, având un flanc sprijinit pe Dun?rea maritim? ?i cel?lalt pe Carpa?ii Orientali. Pe acest aliniament existau cca. 1600 cazemate de beton, ceea ce însemna o densitate medie de 9 cazemate pe km de front, pe direc?iile probabile de atac cu blindate erau 60 km de ?an?uiri antitanc, la care se adugau 1800 pozi?ii de tragere pentru armament antitanc ?i automat. Spre sf?r?itul anului 1943, în condi?iile în care mersul r?zboiului se schimbase dup? înfrângerile de la Kursk ?i Stalingrad, cazemate au fost mascate prin acoperire cu pâmânt, pentru a fi protejate de bombardamentul avia?iei inamice.

Evolu?ia situa?iei militare pe frontul de Est în vara anului 1944, declan?area, cu succese însemnate înc? din prima zi, la 20 august 1944, a ofensivei sovietice de la Ia?i-Chi?in?u, cu scopul încercuirii ?i nimicirii for?elor principale ale Grupului de Armate „Ucraina de sud", aveau s? aduc? din nou în actualitate rolul Por?ii Foc?anilor ?i zonei fortificate Foc?ani-N?moloasa-Br?ila. În concep?ia militar? a ?efului statului, mare?alul Ion Antonescu, acest aliniament era vital pentru ap?rarea României ?i oprirea ofensivei sovietice, sau aliniament de armisti?iu, în perspectiva încheierii acestuia. În acest scop, pe lâng? deta?amentele dizlocate permanent ?i atrenate special pentru ac?iuni de lupt? în zona fortificat?, se ordonase înt?rirea cu trupe din interior ?i ulterior, cu trupe germane ?i române retrase de pe front. La 23 august se aprecia de c?tre comandamentul militar german c? linia Br?ila-Foc?ani poate fi men?inut?. Redutabila zon? fortificat? avea s? fie deschis? Armatei Ro?ii, f?r? lupt?, dup? arestarea mare?alului Antonescu ?i a guvernului s?u în dup?-amiaza zilei de 23 august 1944 ?i trecerea României de partea Na?iunilor Unite. Totodat?, Marele Stat Major, a hot?rât, în noaptea de 25/26 august 1944, s? deschid? Poarta Foc?anilor , dezechipând linia fortificat? Foc?ani-N?moloasa-Br?ila, cele 9 batalioane specializate în lupt? în zona fortificat? demontând armamentul greu ?i repliindu-se în noua zon? de concentrare.

F?r? a intra în detalii cu privire la consecin?ele militar-strategice, logistice ?i politice, putem aprecia f?r? echivoc c? ac?iunea României, prin Actul de la 23 August 1944, a constituit unul dintre evenimentele de însemn?tate decisiv? ale celui de-al Doilea R?zboi Mondial, prin dezagregarea întregului sistem militar german din Europa de Sud-Est, prin privarea Reich-ului de aprovizion?rile cu carburan?i din marele perimetru petrolifer de la Ploie?ti ?i cu alte produse, prin criza politic? în lan? declan?at? în Bulgaria, Ungaria ?i Croa?ia, prin al?turarea poten?ialului României la Coali?ia antihitlerist?, scurtând r?zboiul cu cca. 200 de zile. În conformitate cu hot?rârile Tratatului de Pace de la Paris, semnat de România la 10 februarie 1947, sistemul de fortifica?ii c?ruia i se atribuise un rol fundamental pentru ap?rarea României a fost demantelat cu participarea armatei sovietice, care va sta?iona abuziv în ?ar? pân? în anul 1958.

Din perspectiva ac?iunilor Aeronauticii Române în cea de-a doua conflagra?ie militar?, Poarta Foc?anilor se relev? din nou ca spa?iu de cel mai mare interes geo-strategic. Structurile organizatorice ale For?elor Aeriene Române au fost realizate în toamna anului 1940 ?i în prima parte a anului urm?tor. Preg?tirea lor temeinic? pentru r?zboi s-a f?cut în iarna ?i prim?vara anului 1941, îndeosebi în perioada aprilie - iunie, când unit??ile de Aeronautic? au fost dislocate, f?r? a se decreta mobilizarea, pe zona de opera?ii din Moldova.

Gruparea Aerian? de Lupt? (Gal), ca mare unitate operativ? a constituit principala for?? de ac?iune a Aeronauticii Române în Campania din Basarabia. Ea a cuprins întreaga avia?ie de bombardament, majoritatea avia?iei de vân?toare, escadrile de recunoa?tere ?i leg?tur?, precum ?i unit??i de artilerie antiaerian?, o companie de transmisiuni radio ?i fir.
Comandadamentul ?i unit??ile de avia?ie ale Grup?rii Aeriene de Lupt? au fost dilocate în cea mai mare parte în Poarta Foc?anilor ?i în zona adiacent? acesteia, astfel:

P.C. al Gal - Vila S?veanu, 3 km. V Foc?ani
E 1 Recunoa?tere - TB, TL-Jor??ti
E 116 Leg. - TB, TL-P??e?ti
Fl. 1 Vân?toare - PC, TB – Foc?ani Nord
- Gp. 5 Vt. He. 112 - TB - Foc?ani Nord, TL - Bârlad Vest, Roman, TD - Pufe?ti
- Gp. 7 Vt. M. 109 - TB - Rm. S?rat, TL - Frunzeasca Slobozia, TD – Vâlcelele
- Gp. 8 Vt. IAR 80 - TB - Foc?ani Nord, TL - Roman, Bârlad Nord, TD Jor??ti

Fl. 1 Bombardament - PC, TB - Buz?u
- Gp. 4 Bomb. LOS - TB, TL - Buz?u, TD Cioara Doice?ti, T?riceni
- Gp. 5 Bomb. He 111, TB, TL Zili?tea, TD - ??nd?rei, Boteni
- Gp. Bomb. SAVOIA 79 - TB, TL - Pogoanele, TD - Padina, Grindu, Petre?ti

Fl. 2 Bombardament - PC, TB - Sihlele
- Gp. 1 Bomb. Potez 63 – TB, TL - Sihlele, TD - Cior??ti
- E IAR 37 – TB, TL - Sihlele, TD - Ercule?ti
- E 82 Bloch 210 - TB, TL - Sihlele, TD - Ercule?ti

Fl. 2 Avia?ie de Gard? - PC, TB, TL - Sihlele, TD - Bogza
A revenit aviatorilor din Gruparea Aerian? de Lupt? onoarea de a declan?a opera?iunile militare în diminea?a zilei de 22 iunie 1941 pentru repararea consecin?elor tragice ale ultimaturilor sovietice din iunie 1940. În conformitate cu ordinele de opera?ii, avia?ia a trecut frontiera - râul Prut, la orele 4.00.

Jurnalul de opera?ii al Grup?rii Aeriene de Lupt? consemneaz? pentru data de 22 iunie 1944: „În zorii zilei la orele 4, atunci când noaptea înc? mijea cu razele dimine?ii, atunci când genele deabea-?i scuturau somnul, expedi?iile noastre de bombardament, vân?toare ?i recunoa?tere, cu un elan nest?pânit, se n?pustir? în neant, trecur? Prutul - vremelnicul hotar, ?i izbir? în vârtejul motoarelor lor, cerul însângerat ?i pâng?rit al Basarabiei ". La declan?area ostilit??ilor, la dispozi?ia Grup?rii Aeriene de Lupt? erau 253 de avioane, din care 205 disponibile, asigurate pentru ac?iuni de lupt? în zbor de c?tre 208 echipaje.

În faza ini?ial? a campaniei din Basarabia, chiar ?i ulterior (cu câteva excep?ii), ac?iunile de lupt? ale Grup?rii Aeriene de Lupt? s-au desf??urat de pe aceste terenuri de avia?ie, în majoritate dispuse în Poarta Foc?anilor . Dislocarea Flotilei 1 Vân?toare pe terenul Comrat, a Grupului 7 Vân?toare pe terenul Chi?in?u ?i a Grupului 6 Mixt Bombardament pe terenul Ialoveni s-a f?cut spre finele campaniei, dup? cur??irea sudului Basarabiei de for?ele inamice. În toat? perioada celui de-Al Doilea R?zboi Mondial salba de aerodromuri din jurul ora?ului Foc?ani, respectiv Foc?ani-Nord, Foc?ani-Sud, Jor??ti, Sihlea, etc. a fost continuu utilizat? atât de avia?ia român?, cât ?i de cea german?, atât în ac?iuni de generare ?i regenerare a for?ei aeriene, dar ?i pentru ap?rarea spa?iului aerian împotriva ac?iunilor avia?iei inamice.

Relevan?a politico - militar? a Por?ii Foc?anilor avea s? revin? cu pregnan?? în actualitate în timpul evenimentelor din Cehoslovacia din anul 1968, moment care a readus în con?tiin?a româneasc? adev?rul potrivit c?ruia, în caz de primejdie, singurele for?e pe care te po?i baza sunt propriile for?e na?ionale. În acest context, în aceast? zon? au fost dislocate importante unit??i militare, cele dou? brig?zi din for?ele terestre existente, Brigada 282 Infanterie Mecanizat? „Unirea Principatelor" ?i Brigada 8 LAROM „Alexandru Ioan Cuza" având ?i în prezent misiuni specifice acestei zone. Pe acelea?i coordonate a ac?iunii de extindere a unit??ilor de avia?ie în zona de Est a României, ca urmare a reorganiz?rii ?colii Militare de Ofi?eri de Avia?ie de la Boboc, prin Ordinul ?efului Marelui Stat Major nr. CL 00895 din 25 iulie 1980 a fost constituit pe aerodromul situat în partea de Sud-Esta ora?ului Foc?ani, Grupul de Avia?ie ?coal? Leg?tur?, care a func?ionat, cu rezultate de excep?ie, pân? în anul 2001.

Concluzia acestei prezent?ri se desprinde cu cea mai mare claritate: nu au existat evenimente istorice majore pentru destinul României, cu def??urare în afara arealului la care ne-am referit.
Închei prin a aminte câteva reflec?ii semnificative referitoare la importan?? deosebit? a Por?ii Foc?anilor, a ?inutului Vrancei ?i al Putnei în istoria României:
- „Regiunea dintre Mun?ii Vrancei ?i cotul Dun?rii la Gala?i e p?mântul cel mai însemnat pentru via?a statului nostru. Aici e nodul vital al statului român; în toat? întinderea p?mântului românesc nu e o regiune mai semnificativ? din punct de vedere atropogeografic ?i istoric". (Simion Mehedin?i)
- „Cine va studia istoria Vrancei, va afla despre istoria în mic a acestui popor". (Nicolae Iorga)

footer