Revista Art-emis
Centenarul Unit??ii Na?ionale (3) PDF Imprimare Email
General Br. (r) Aurel I. Rogojan   
Duminică, 02 Iulie 2017 18:42

Centenar 31887, martie 7 - Conferin?a Na?ional? a Partidului Na?ional Român (pre?edinte George Bari?iu, secretar Ioan Slavici) decide adoptarea liniei tactice a «pasivismului» politic (neparticiparea la alegeri) ?i a rezisten?ei generalizate.

1890, decembrie 17/29 - Se înfiin?eaz? la Bucure?ti Liga Cultural? pentru Unitatea
Românilor, care face cunoscut în lumea apusean? Memoriul studen?ilor universitari români asupra situa?iei românilor din Transilvania ?i Ungaria.

1981, ianuarie 23 - O nou? lege ?colar? (Legea XXV din 1891) este votat? de Parlamentul de la Budapesta. Ea prevedea introducerea limbii maghiare ?i în gr?dini?ele de copii (3-6 ani). Noua lege ?colar? face s? creasc? nemul?umirile românilor ?i declan?eaz? o mi?care de protest.

1892, ianuarie 8/20-9/21 - Mi?carea memorandist?: o conferin?? na?ional? extraordinar? a Partidului Na?ional Român, convocat? la Sibiu sub pre?edin?ia dr. Ioan Ra?iu, hot?r??te redactarea unui Memorandum ce urma s? fie adresat împ?ratului Francisc Iosif I. Memorandumul, care cuprindea revendic?rile românilor din monarhia dualist? ?i o critic? sistematic? a politicii intolerante a guvernului ungar, a fost restituit necitit, iar memorandi?tii (dr. Ioan Ra?iu, dr. Vasile Lucaciu, Dimitrie Com?a, Iuliu Coroianu, dr. Daniil Popovici Barcianu, dr. Teodor Mihali, Gherasim Domide, Rubin Patitia, Mihai Veliciu, Aurel Suciu, Gheorghe Pop de B?se?ti, Dionisie Roman ?i Patriciu Barbu) au fost condamna?i la ani grei de închisoare pentru «delict de agita?ie». Ecoul interna?ional al mi?c?rii a fost impresionant. Ea a g?sit sprijin la Roma, Paris, Oxford din partea unor personalit??i precum William Gladstone, Georges Clemenceau, Thomas Carlyle, Emile Zola, Frederic Mistral, Giosue Carducci, Leconte de Lisle ?.a.

1894, mai 12/24 - Apare în ziarul La Justice faimosul articol «Lupta de rase» al lui Georges Clemenceau, în care marele om politic francez, dup? ce face un scurt istoric al luptei de eliberare na?ional? a românilor din Transilvania, se pune cheza? pentru adev?rul luptei lor.

1894, iunie 16 - Guvernul Ungariei decide dizolvarea Partidului Na?ional Român ?i întemni?area conduc?torilor.

1897, decembrie - Parlamentul ungar voteaz? legea de maghiarizare a numelor de localit??i, instrument important în politica de maghiarizare for?at?.

1898 - Sub controlul Ministerului de Interne de la Budapesta s-a creat Societatea Central? de Maghiarizare a Numelui. Regulamentul societ??i prevedea ca, prin botez oficiat de preo?i catolici, cei cu nume str?in s? primeasc? nume ungure?ti. Independent de maghiarizarea prin botez, autorit??ile laice practicau înscrierea în registrele de stare civil? a echivalentelor maghiare ale numelor române?ti. Pentru a evita aceast? modalitate de maghiarizare, p?rin?ii d?deau copiilor nume latine, f?r? echivalent maghiar (Octavian, Traian, Liviu, Aurel, Titus, Claudiu ?.a.).

1905, ianuarie 10/23 - Partidul Na?ional Român hot?r??te revenirea la linia tactic? «activist?», men?inând obiectivele politice strategice din 1881: recunoa?terea poporului român ca na?iune alc?tuitoare în stat, respectarea Legii despre egala îndrept??ire a na?ionalit??ilor, garantarea prin lege a drepturilor de întrunire, asociere, vot universal, egal, direct ?i secret, libertatea presei ?.a.

1905, noiembrie 5 - Marea întrunire de la Lugoj, unde 20 000 de participan?i din 32 de localit??i din Banat ?i Transilvania cer recunoa?terea na?ionalit??ii române, promovarea limbii ?i culturii române?ti etc. Adunarea de la Lugoj marcheaz? un moment important în lupta na?ional? a poporului român.

1906 - Un num?r de 12 «na?ionali?ti români» sunt ale?i în Camera Deputa?ilor de la Budapesta. Printre ei se afl? Iuliu Maniu, Vasile Goldi?, Teodor Mihali, Aurel Vlad, Alexandru Vaida-Voevod, ?tefan Cicio Pop, Ioan Suciu, Coriolan Brediceanu, protopopii Vasile Damian ?i Gheorghe Popovici, iar un an mai târziu, Vasile Lucaciu.

1910 - Ca urmare a controlului alegerilor de c?tre guvernul ungar prin teroare ?i corup?ie, românii reu?esc s? aleag? numai 5 deputa?i.

1916, august 14/27 - România declar? r?zboi Austro-Ungariei.

1917, martie 5 - Se constituie la Darni?a, lâng? Kiev, un mare lag?r în care sunt concentra?i numero?i români transilv?neni f?cu?i prizonieri de armata rus?, în vederea organiz?rii unui corp de voluntari care s? lupte, al?turi de armata român?, împotriva Austro-Ungariei ?i alia?ilor ei.

1917 - Au loc mii de dezert?ri ale românilor transilv?neni din armata austro-ungar? (din care peste 2 000 ofi?eri), care se constituie în corpuri de voluntari (circa 30 000) în armata român?, lupt?tori pentru unirea Transilvaniei cu România. Preotul Vasile Lucaciu ?i poetul Octavian Goga organizeaz? la Ia?i, unde se refugiase guvernul României, Comitetul Na?ional al românilor exila?i din Austro-Ungaria. Format din 12 persoane, acesta semneaz? declara?ia de r?zboi împotriva dublei monarhii ?i organizeaz?, cu sprijin rusesc, o «legiune transilvan?» ce urma s? cuprind? circa 150 000 de români transilv?neni lua?i prizonieri de trupele ?ariste.

1917 - Guvernul de la Budapesta decreteaz? desfiin?area ?colilor confesionale române?ti, sârbe?ti ?i slovace, precum ?i constituirea «cordonului de siguran??» de-a lungul frontierei cu România.

1917, aprilie 5/18 – Delega?ia românilor transilv?neni, format? din Vasile Lucaciu, Vasile Stoica ?i Ioan Mo?a, pleac? la Washington pentru a face cunoscut opiniei publice ?i guvernului american pozi?ia politic? ?i militar? a României, dar ?i revendic?rile sale cu privire la teritoriile române?ti din Austro-Ungaria.
- Va urma -

Nota redac?iei: Extras din Aurel I. Rogojan, Fereastra serviciilor secrete, Delirul maghiar: propagand?, spionaj ?i extremism pentru «Ungaria Sfântului ?tefan», Bucure?ti, Editura Compania, 2011, p. 344-346.

footer