Revista Art-emis
Centenarul Unităţii Naţionale (2) PDF Imprimare Email
General Br. (r) Aurel I. Rogojan   
Miercuri, 28 Iunie 2017 11:50

Centenar 2Cronologia unui mileniu de rezistență a românilor din Transilvania

1860, octombrie 8/20 - Diploma împăratului Francisc Iosif I, prin care Transilvania devine stat autonom în cadrul imperiului. Se reinstituie guvernarea civilă. Au loc mai multe consfătuiri ale românilor la Brașov, Sibiu și Timișoara în scopul promovării revendicărilor naționale.

1860, decembrie 15/27 - Banatul și Partium sunt «redate» Ungariei.

1863-1864 - Pentru prima dată în istoria Transilvaniei, românii obțin cel mai mare număr de locuri în Dieta Transilvaniei de la Sibiu (46 de români, 42 de unguri și 32 de sași).
 

1865 - Împăratul Austriei acceptă în principiu unirea Transilvaniei cu Ungaria. Alegerile pentru Dietă, a cărei reședință este mutată la Cluj, sunt strict controlate de nemeșimea maghiară, românii fiind puși în inferioritate absolută, cu numai 14 locuri. Dieta nu se va întruni, ceea ce pune capăt autonomiei Transilvaniei.

1867, februarie 5/17 - Se încheie acordul austro-ungar privind crearea sistemului dualist (Imperiul Austro-Ungar), în cadrul căruia Transilvaniei îi este anulată autonomia, ea fiind încorporată Ungariei. Începutul perioadei negre a dualismului austro-ungar, care va dura până în toamna anului 1918. Împăratul Francisc Iosif I este încoronat (27 mai/8 iunie) la Budapesta rege apostolic al Ungariei. În această calitate dizolvă Dieta de la Cluj și declară nule și neavenite hotărârile Dietei de la Sibiu. Guvernatorul Transilvaniei este înlocuit cu un «comisar imperial».

1867, iunie 8/20 - Abrogarea legii despre egala îndreptățire a națiunii române și a legii despre oficialitatea limbii române.
1868, mai 3/15 - Cu prilejul aniversării a 20 de ani de la Marea Adunare a românilor pe Câmpia Libertății de la Blaj, Conferința fruntașilor politici transilvăneni adoptă «Pronunciamentul de la Blaj», act de protest împotriva alipirii Transilvaniei la Ungaria. Tot acum se revendică autonomia Transilvaniei pe baza «diplomei leopoldine» și a «Pragmaticei sancțiuni», recunoașterea și aplicarea legilor votate de Dieta de la Sibiu în 1863-1864 și redeschiderea Dietei Transilvaniei «pe baza unei adevărate reprezentări populare». Autorii semnatari (Iacob Mureșanul, canonici și profesori din Blaj) au fost puși sub acuzare pentru vina de «agitație împotriva unității și securității statului». Acțiunea fruntașilor români a stârnit valuri de simpatie în presa externă, ceea ce l-a determinat pe împărat să dispună, la 16 decembrie 1868, închiderea procesului.

1868, decembrie 7 - Parlamentul ungar promulgă legea votată de Dieta din Cluj (decembrie 1865) privind încorporarea Transilvaniei în Ungaria, ceea ce duce la dizolvarea guvernului provizoriu cu sediul la Cluj și la extinderea legilor Ungariei asupra Transilvaniei.

1868, decembrie 7 - Parlamentul ungar votează Legea naționalităților (Legea LXIV) și Legea învățământului (Legea XXXVIII), care întăreau asuprirea națională a românilor transilvăneni prin aserțiunea că în Ungaria există o singură națiune (cea ungară), iar singura limbă oficială a statului este limba maghiară; legile au fost promulgate ulterior de împărat.

1869, ianuarie 26/februarie 7 - Conferința desfășurată la Timișoara a fruntașilor politici ai românilor din Banat și din Ungaria, la care se pun bazele Partidului Național al Românilor din Banat și Ungaria, în frunte cu avocatul Alexandru Mocioni (1841-1909). Tactica sa este «activismul», adică participarea la viața politică și apărarea drepturilor românilor în Parlamentul (Dieta) de la Budapesta. În Camera inferioară a Dietei intrau și deputați români din Banat și Crișana, iar în Camera superioară (Camera Magnaților), mitropoliții și episcopii români, ortodocși și uniți, erau membri de drept.

1869, februarie 23-24/ martie 7-8 – Are loc la Miercurea Sibiului o conferință națională a fruntașilor politici ai românilor transilvăneni, la care se creează Partidul Național Român din Transilvania, în frunte cu Ilie Măcelariu (1822-1891). Acest era un promotor al liniei tactice a «pasivismului» (neparticiparea la viața politică din Ungaria), cu program politic de rezistență în vederea obținerii autonomiei Transilvaniei.

1869, martie 22/aprilie 3 - Partidul Național Român din Transilvania este interzis de autoritățile de la Budapesta în baza legii naționalităților. Conform acestei legi, doar națiunea ungară este recunoscută ca națiune în stat și nici o altă naționalitate nu avea dreptul de a se constitui într-un «partid național».

1879, mai 22 – Parlamentul ungar votează o nouă lege a învățământului (Legea Trefost sau Legea LXVII), care viza maghiarizarea forțată a națiunilor asuprite din Ungaria. Legea prevedea obligativitatea predării limbii maghiare în toate școlile elementare (poporale), inclusiv în cele confesionale românești din teritoriile ținând de Coroana Sfântului Ștefan.

1881, aprilie 30/mai 12-mai 2/14 - Conferința de la Sibiu a cercurilor electorale ale românilor din Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș, la care se hotărăște reunirea Partidului Național Român din Banat și Ungaria cu Partidul Național Român din Transilvania într-un singur partid cu numele de Partidul Național Român din Ardeal, Banat șu Ungaria, condus de Partenie Cosma, ce va4 promova ca tactică de luptă «activismul» politic.

1882 - Elaborarea, din însărcinarea Conferinței generale a Partidului Național Român, a «Memorialului explicativ» al lui George Barițiu. Acesta conținea, pe lângă prezentarea românilor din Transilvania din cele mai îndepărtate timpuri, o motivare argumentată a revendicărilor lor naționale. Era prima publicație de acest gen destinată străinătății. Ca urmare a controlului alegerilor, românii vor obține, pe programul Partidului Național Român, un singur loc de deputat (gen. Traian Dodu din Caransebeș).

1883 - Introducerea limbii maghiare și în școlile medii confesionale românești/gimnaziile din Beiuș, Brașov și Năsăud.

1884 - Constituirea la Cluj a Asociației ungare pentru cultură publică din Transilvania, mai cunoscută sub sigla E.M.K.E., având ca scop deznaționalizarea și maghiarizarea românilor.

1884, aprilie 26 - Apare la Sibiu revista Tribuna sub direcția (director și redactor) lui Ioan Slavici, având pe frontispiciu deviza «Pentru toți românii, soarele la București răsare». Revista va coagula «mișcarea tribunistă» a tineretului Partidului Național Român. Mișcarea națională română intră într-o nouă fază.

- Va urma -

Nota redacţiei: Extras din Aurel I. Rogojan, Fereastra serviciilor secrete, Delirul maghiar: propagandă, spionaj și extremism pentru «Ungaria Sfântului Ștefan», București, Editura Compania, 2011, p. 342-344.

footer