Revista Art-emis
Centenarul Unit??ii Na?ionale (2) PDF Imprimare Email
General Br. (r) Aurel I. Rogojan   
Miercuri, 28 Iunie 2017 11:50

Centenar 2Cronologia unui mileniu de rezisten?? a românilor din Transilvania

1860, octombrie 8/20 - Diploma împ?ratului Francisc Iosif I, prin care Transilvania devine stat autonom în cadrul imperiului. Se reinstituie guvernarea civil?. Au loc mai multe consf?tuiri ale românilor la Bra?ov, Sibiu ?i Timi?oara în scopul promov?rii revendic?rilor na?ionale.

1860, decembrie 15/27 - Banatul ?i Partium sunt «redate» Ungariei.

1863-1864 - Pentru prima dat? în istoria Transilvaniei, românii ob?in cel mai mare num?r de locuri în Dieta Transilvaniei de la Sibiu (46 de români, 42 de unguri ?i 32 de sa?i).
 

1865 - Împ?ratul Austriei accept? în principiu unirea Transilvaniei cu Ungaria. Alegerile pentru Diet?, a c?rei re?edin?? este mutat? la Cluj, sunt strict controlate de neme?imea maghiar?, românii fiind pu?i în inferioritate absolut?, cu numai 14 locuri. Dieta nu se va întruni, ceea ce pune cap?t autonomiei Transilvaniei.

1867, februarie 5/17 - Se încheie acordul austro-ungar privind crearea sistemului dualist (Imperiul Austro-Ungar), în cadrul c?ruia Transilvaniei îi este anulat? autonomia, ea fiind încorporat? Ungariei. Începutul perioadei negre a dualismului austro-ungar, care va dura pân? în toamna anului 1918. Împ?ratul Francisc Iosif I este încoronat (27 mai/8 iunie) la Budapesta rege apostolic al Ungariei. În aceast? calitate dizolv? Dieta de la Cluj ?i declar? nule ?i neavenite hot?rârile Dietei de la Sibiu. Guvernatorul Transilvaniei este înlocuit cu un «comisar imperial».

1867, iunie 8/20 - Abrogarea legii despre egala îndrept??ire a na?iunii române ?i a legii despre oficialitatea limbii române.
1868, mai 3/15 - Cu prilejul anivers?rii a 20 de ani de la Marea Adunare a românilor pe Câmpia Libert??ii de la Blaj, Conferin?a frunta?ilor politici transilv?neni adopt? «Pronunciamentul de la Blaj», act de protest împotriva alipirii Transilvaniei la Ungaria. Tot acum se revendic? autonomia Transilvaniei pe baza «diplomei leopoldine» ?i a «Pragmaticei sanc?iuni», recunoa?terea ?i aplicarea legilor votate de Dieta de la Sibiu în 1863-1864 ?i redeschiderea Dietei Transilvaniei «pe baza unei adev?rate reprezent?ri populare». Autorii semnatari (Iacob Mure?anul, canonici ?i profesori din Blaj) au fost pu?i sub acuzare pentru vina de «agita?ie împotriva unit??ii ?i securit??ii statului». Ac?iunea frunta?ilor români a stârnit valuri de simpatie în presa extern?, ceea ce l-a determinat pe împ?rat s? dispun?, la 16 decembrie 1868, închiderea procesului.

1868, decembrie 7 - Parlamentul ungar promulg? legea votat? de Dieta din Cluj (decembrie 1865) privind încorporarea Transilvaniei în Ungaria, ceea ce duce la dizolvarea guvernului provizoriu cu sediul la Cluj ?i la extinderea legilor Ungariei asupra Transilvaniei.

1868, decembrie 7 - Parlamentul ungar voteaz? Legea na?ionalit??ilor (Legea LXIV) ?i Legea înv???mântului (Legea XXXVIII), care înt?reau asuprirea na?ional? a românilor transilv?neni prin aser?iunea c? în Ungaria exist? o singur? na?iune (cea ungar?), iar singura limb? oficial? a statului este limba maghiar?; legile au fost promulgate ulterior de împ?rat.

1869, ianuarie 26/februarie 7 - Conferin?a desf??urat? la Timi?oara a frunta?ilor politici ai românilor din Banat ?i din Ungaria, la care se pun bazele Partidului Na?ional al Românilor din Banat ?i Ungaria, în frunte cu avocatul Alexandru Mocioni (1841-1909). Tactica sa este «activismul», adic? participarea la via?a politic? ?i ap?rarea drepturilor românilor în Parlamentul (Dieta) de la Budapesta. În Camera inferioar? a Dietei intrau ?i deputa?i români din Banat ?i Cri?ana, iar în Camera superioar? (Camera Magna?ilor), mitropoli?ii ?i episcopii români, ortodoc?i ?i uni?i, erau membri de drept.

1869, februarie 23-24/ martie 7-8 – Are loc la Miercurea Sibiului o conferin?? na?ional? a frunta?ilor politici ai românilor transilv?neni, la care se creeaz? Partidul Na?ional Român din Transilvania, în frunte cu Ilie M?celariu (1822-1891). Acest era un promotor al liniei tactice a «pasivismului» (neparticiparea la via?a politic? din Ungaria), cu program politic de rezisten?? în vederea ob?inerii autonomiei Transilvaniei.

1869, martie 22/aprilie 3 - Partidul Na?ional Român din Transilvania este interzis de autorit??ile de la Budapesta în baza legii na?ionalit??ilor. Conform acestei legi, doar na?iunea ungar? este recunoscut? ca na?iune în stat ?i nici o alt? na?ionalitate nu avea dreptul de a se constitui într-un «partid na?ional».

1879, mai 22 – Parlamentul ungar voteaz? o nou? lege a înv???mântului (Legea Trefost sau Legea LXVII), care viza maghiarizarea for?at? a na?iunilor asuprite din Ungaria. Legea prevedea obligativitatea pred?rii limbii maghiare în toate ?colile elementare (poporale), inclusiv în cele confesionale române?ti din teritoriile ?inând de Coroana Sfântului ?tefan.

1881, aprilie 30/mai 12-mai 2/14 - Conferin?a de la Sibiu a cercurilor electorale ale românilor din Transilvania, Banat, Cri?ana ?i Maramure?, la care se hot?r??te reunirea Partidului Na?ional Român din Banat ?i Ungaria cu Partidul Na?ional Român din Transilvania într-un singur partid cu numele de Partidul Na?ional Român din Ardeal, Banat ?u Ungaria, condus de Partenie Cosma, ce va4 promova ca tactic? de lupt? «activismul» politic.

1882 - Elaborarea, din îns?rcinarea Conferin?ei generale a Partidului Na?ional Român, a «Memorialului explicativ» al lui George Bari?iu. Acesta con?inea, pe lâng? prezentarea românilor din Transilvania din cele mai îndep?rtate timpuri, o motivare argumentat? a revendic?rilor lor na?ionale. Era prima publica?ie de acest gen destinat? str?in?t??ii. Ca urmare a controlului alegerilor, românii vor ob?ine, pe programul Partidului Na?ional Român, un singur loc de deputat (gen. Traian Dodu din Caransebe?).

1883 - Introducerea limbii maghiare ?i în ?colile medii confesionale române?ti/gimnaziile din Beiu?, Bra?ov ?i N?s?ud.

1884 - Constituirea la Cluj a Asocia?iei ungare pentru cultur? public? din Transilvania, mai cunoscut? sub sigla E.M.K.E., având ca scop dezna?ionalizarea ?i maghiarizarea românilor.

1884, aprilie 26 - Apare la Sibiu revista Tribuna sub direc?ia (director ?i redactor) lui Ioan Slavici, având pe frontispiciu deviza «Pentru to?i românii, soarele la Bucure?ti r?sare». Revista va coagula «mi?carea tribunist?» a tineretului Partidului Na?ional Român. Mi?carea na?ional? român? intr? într-o nou? faz?.

- Va urma -

Nota redac?iei: Extras din Aurel I. Rogojan, Fereastra serviciilor secrete, Delirul maghiar: propagand?, spionaj ?i extremism pentru «Ungaria Sfântului ?tefan», Bucure?ti, Editura Compania, 2011, p. 342-344.

footer