Revista Art-emis
Centenarul Unităţii Naţionale (1) PDF Imprimare Email
General Br. (r) Aurel I. Rogojan   
Duminică, 25 Iunie 2017 13:46

Centenar 1

Cronologia unui mileniu de rezistență a românilor din Transilvania

Circa 896 - Stabilirea triburilor ungare în Câmpia Panoniei.

906 și după - Voievodatele (ducatele) românești din Transilvania și Banat, conduse de Gelu, Glad și Menumorut, au opus o rezistență dârză năvălitorilor unguri.

Sec. X-XIV (prima parte) - Cucerirea treptată a unor teritorii din stânga Tisei și din zonele intracarpatice locuite de români.

1437 - Răscoala de la Bobâlna. Formarea faimoasei Unio Trium Nationum (unguri, sași și secui), prin care poporul român din Transilvania era exclus de la viața politică (1438).

1514 - Războiul țărănesc condus de Gheorghe Doja, la care au participat masiv și iobagii români. După înfrângerea răscoalei, Dieta de la Pesta («dieta sălbatică») a adoptat un șir de măsuri («Codul în trei părți» - Tripartitum -, numit și «codul lui Werboczi» care agravau situația țărănimii prin desființarea dreptului de strămutare, legând-o de glie (glebae adscripti).

1526-1541 - În urma victoriei otomane de la Mohacs (1526), regatul Ungariei își încetează existența, fiind șters de pe harta Europei. Cea mai mare parte a sa a fost transformată în pașalâc turcesc, cu capitala la Buda. Transilvania a devenit principat autonom sub suzeranitate otomană, dar având strânse legături politice, economice și cultural-bisericești cu Țara Românească și Moldova. Banatul a fost împărțit: partea vestică a devenit pașalâc, iar cea estică a fost înglobată în Principatul Transilvaniei.

1599-1600 - Unirea Țării Românești, a Ardealului și Moldovei realizată de Mihai Viteazul.

1691 - Principatul Transilvaniei este subordonat direct împăratului, beneficiind de un statut separat care confirmă privilegiile celor trei națiuni politice (maghiari, sași și secui) și ale celor 4 religii recepte (romano-catolică, evanghelico-luterană, calvino-reformată și socino-unitariană). Tripartitum-ul rămâne în vigoare.

1699 - Prin pacea de la Karlowitz, Imperiul Otoman recunoaște de jure că Transilvania și nord-vestul României de azi – așa-numitul «Partium» – au trecut sub dominația Imperiului Habsburgic.

1732-1744 - Memoriile adresate Curții din Viena de episcopul român Inochentie Micu, prin care acesta cerea respectarea drepturilor acordate clerului și populației unite de cele două diplome leopoldine și acordarea de drepturi egale națiunii române, cea mai numeroasă populație a Ardealului, reprezentând grosul contribuabililor la fiscul imperial.

1744 - Mișcarea condusă de Visarion Serai, pornită împotriva unirii cu Roma, prilejuiește o puternică agitație în rândul țărănimii române din Ardeal.

1784 - Marea răscoală țărănească sub conducerea lui Horea, cloșca și Crișan.

1791-1792 - Supplex Libellus Valachorum - Memoriile adresate împăratului Leopold al II-lea, prin care poporul român din Transilvania, Banat și Partium cerea recunoașterea sa ca națiune politică, repunerea lui în drepturi depline cetățenești, egalitate în drepturi cu celelalte națiuni politice ale țării și reprezentare proporțională în viața publică.

1848, mai 3/15-15/17 - Marea Adunare Națională a românilor de pe Câmpia Libertății de la Blaj proclamă independența națiunii române. Se înființează Garda Națională a Românilor, iar Comitetul Național Român de la Sibiu organizează 15 legiuni românești înarmate, care încep lupta pentru îndepărtarea administrației ungare din teritoriile locuite preponderent de români.

1848, mai 12/24 - Dieta maghiară de la Cluj, nesocotind voința reprezentanților națiunii române și a poporului adunat pe Câmpia Libertății de la Blaj, votează «uniunea» forțată a Principatului Transilvaniei cu Ungaria, menținând vechiul aparat represiv nobiliar.

1848 - Conducătorii revoluției ungare, în frunte cu Kossuth Lajos, au refuzat acordarea drepturilor național-politice solicitate de români. Gărzile naționale maghiare trec la represalii sângeroase împotriva țăranilor și a conducătorilor revoluției române.

1848, septembrie 2/14-16/28 – A treia Adunare pe Câmpia Libertății de la Blaj, la care participă circa 60 000 de români, cere încetarea persecuțiilor și abuzurilor, reafirmă revendicările țărănimii iobage și solicită anularea anexării Transilvaniei la Ungaria.

1849, ianuarie-iulie - Epoeea apărării Munților Apuseni de către armatele țărănești comandate de Avram Iancu atât împotriva încercării armatelor nemeșimii maghiare, cât și a Armatei Revoluționare Maghiare, condusă de Bem Jozsef, de a ocupa Țara Moților, bastionul rezistenței naționale a românilor. În timpul revoluției de la 1848 au căzut în lupte sau au fost asasinați cca 40 000 de țărani, 4 prefecți, 10 tribuni, 100 de centurioni și 100 de preoți, iar 300 de sate au fost arse.

1849, iulie-august -Trupele habsburgice și țariste au lichidat revoluția ungară. Transilvania a trecut sub administrarea directă a guvernului imperial de la Viena. Românii nu vor mai avea statut de «popor tolerat».

1849, sfârșitul verii - Se instaurează «regimul absolutist de stat» (guvernul militar în Transilvania), cu numeroase consecințe negative și pentru români, printre care suprimarea libertății cuvântului și a adunărilor.

1849, noiembrie - Se constituie provincia Voivodina sârbească și Banatul Timișoarei, cu reședința la Timișoara.

1860 - Instaurarea regimului habsburgic liberal. Andrei Șaguna (Transilvania), Andrei Mocioni (Banat) și Nicolae Petrina (Bucovina) sunt invitați la ședințele Senatului Imperial, care urma să propună federalizarea imperiului.

Nota redacţiei: Extras din Aurel I. Rogojan, Fereastra serviciilor secrete, Delirul maghiar: propagandă, spionaj și extremism pentru «Ungaria Sfântului Ștefan», București, Editura Compania, 2011, p. 340-342.

footer