Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Victor Ni?u   
Duminică, 25 Iunie 2017 13:18

Opera?iunea 60.000Pentru a simplifica în?elegerea textului este necesar? trecerea în revist? a prescurt?rilor folosite:
- NMS = Nava Maiest??ii Sale
- UJ = Vân?tor de submarine
- Rb = R-boot = Nava de siguran?? AA, AS ?i dragaj de mine
- MFP = PTA = Ponton de transport armat
- KFK = Vân?tor de submarine u?or
- KT = Nava de transport
- Sb = S-boot = Vedeta torpiloare
- ChF = Flota Sovietic? a M?rii Negre

Marina Regal? Român? a denumit evacuarea Crimeei Opera?iunea „60.000", deoarece num?rul solda?ilor români afla?i în peninsula era de aproximativ 62.000-65.000 de oameni ChFin aprilie 1944. Aceast? opera?iune a fost executat? în dou? faze: prima între 12 aprilie ?i 5 mai ?i a dou?, cea mai dramatic?, între 6 ?i ?i 13 mai 1944. Dup? ce a devenit clar c? nu liniile de ap?rare din Istmul Perekop ?i de la sud de Marea Sivas nu mai puteau rezist?, Armata 17 german? a declan?at Planul „Adler": evacuarea Crimeii. Primul convoi a plecat de la Constan?a în dup?-amiaz? zilei de 11 aprilie ?i era alc?tuit din petrolierul german Prodromos ?i cargoul ungar Kassa, escortate de canonier? NMS Ghiculescu, UJ 115 ?i Rb 163. Distrug?toarele NMS Regina Maria ?i NMS M?r??e?ti împreun? cu un R-boot li s-au al?turat, având misiunea de a prelua un alt convoi din Sevastopol. Portul Constan?a a fost bombardat în timpul nop?ii, dar barajul AA foarte puternic ?i cea?? artificial? au silit avioanele sovietice s? lanseze bombele la 1 km în larg. Un alt atac în for?? al Avia?iei Sovietice a avut loc în timpul nop?ii de 17/18 aprilie, dar datorit? ce?ii artificiale bombardierele nu au reu?it s? descopere ?int?. Aceste e?ecuri au determinat probabil comandamentul sovietic s? nu mai execute alte raiduri asupra Constan?ei, u?urând desf??urarea evacu?rii.

Pe 12 aprilie 1944, NMS Regina Maria ?i NMS M?r??e?ti au ajuns la Sevastopol, dup? ce au sc?pat neatinse din dou? atacuri aeriene. Dup? amiaz? au pornit înapoi spre Constan?a escortând împreun? cu UJ 103 ?i Rb 163 navele Ardeal, Helga ?i Tisza, care transportau 4.361 de oameni (700 români, 3.197 germani, 47 voluntari ru?i ?i 417 prizonieri). Convoiul a fost atacat de un submarin pe dat? de 13 aprilie, la ora 9:17. Acesta a tras 3 torpile ce au fost îns? evitate. Canonier? NMS Dumitrescu, UJ 115 ?i 2 R-boot-uri au escortat Prodromos, Kassa ?i un MFP de la Sevastopol la Constan?a, ajungând la destina?ie în diminea?? zilei de 14 aprilie. În aceea?i zi au plecat din Sevastopol câteva nave mici germane: dou? remorchere cu ?lepuri, dou? MFP-uri ?i 4 KFK-uri. Aveau la bord 2.038 de oameni (377 români, 1.543 germani, 113 voluntari ru?i ?i 5 civili). Datorit? vitezei sc?zute au fost necesare aproape dou? zile pentru traversare. În sens opus, din Constan?a, NMS Murgescu, 3 KFK-uri ?i un R-boot au escortat cargoul Oituz ?i navele Laudon, Theben ?i Erzherzog Karl, care transportau muni?ii ?i alimente. Pe 15 aprilie, între 8:15 ?i 16:45, convoiul a fost atacat de cinci ori de bombardiere sovietice. Artileria AA de pe NMS Murgescu a doborât dou? dintre ele, dar a suferit avarii la tunul de 102 mm ?i unul de 20 mm. De abia ajuns la Sevastopol, puitorul de mine a condus înapoi spre Constan?a convoiul format din petrolierul Ossag, navele KT 25 ?i KT 26, care aveau la bord 3.973 de oameni, marea majoritatea germani, UJ 103 ?i Rb 166. A ajuns la destina?ie dou? zile mai târziu.

Pe 16 aprilie au plecat de la Sevastopol dou? convoaie germane. Primul, compus din navele Kinburn, Laudon, Theben ?i Erzherzog Karl, escortate de opt MFP-uri ?i 2 KFK-uri. Acestea transportau 5.417 de oameni, din care 3.765 germani ?i 516 români. Tot sub escort? german? au plecat cargourile Kassa, Lola ?i Tisza. Acestea aveau la bord 2.561 de oameni, majoritatea germani ?i voluntari ru?i. Doar 6 erau români. Convoiul a fost atacat f?r? efect de un submarin sovietic în apropierea Sevastopolului. Apoi, la 14:34, hidroavionul BV-180 ce supraveghea navele a observat un submarin. O bomb? a lovit nava sovietic? ?i s-a presupus c? aceast? a fost scufundat?. Este posibil s? fi fost vorba de submarinul L-6, ultimul pierdut de Flota Sovietic? a Marii Negre în lupta. Tot în aceea?i zi a plecat din Crimeea spre Sulina cargoul Oituz. A dou? zi, la 30 de mile sud-est de Sf. Gheorghe, nava a fost atacat? de 6 bombardiere Pe-2 din 40 BAP ?i avariat?. Prima tragedie a evacu?rii a avut loc pe 18 aprilie. În noaptea zilei de 17 aprilie, au plecat din Crimeea navele Alb? Iulia ?i Danubius, escortate de distrug?torul NMS M?r??ti, canonier? NMS Ghiculescu, UJ 104 ?i Rb 216.

La ora 11:00, o torpil? a trecut prin pup? convoiului. NMS Ghiculescu s-a deplasat în zona de unde fusese lansat? ?i a început s? vâneze submarinul. A lansat dou? grenade A? ?i au ap?rut bule de aer la suprafa??. Hidroavionul german a indicat apoi o nou? pozi?ie ?i canonier? a lansat înc? 5 grenade. Au ap?rut la suprafa?? apei bule de aer ?i mai mari. Vân?toarea a fost preluat? de c?tre UJ 104, iar Ghiculescu s-a întors la convoi. ?i acesta este posibil s? fi fost L-6. De abia sc?pate de zona periculoas?, la 12:20, navele au fost atacate de patru Îl-4 din 5 GMTAP, care ?i-au lansat înc?rc?tur? de la 1.000 m. Bombele au c?zut aproape de Alb? Iulia, dar nu au provocat avarii.
La 12:37, patru A-20G din 13 GDBAP au bombardat în picaj, venind din soare. De aceast? dat? o bomb? a c?zut lâng? nava, producând o sp?rtur? de 6 pe 10 m ?i alt? a lovit o magazie, omorând în jur de 500 din prizonierii sovietici. Alb? Iulia s-a înclinat aproximativ 10 grade în babord ?i prova s-a scufundat, elicea începând s? ias? din ap?. Panic? a cuprins solda?ii afla?i la bord ?i au început s? sar? în ap? fiecare cum putea. De la Constan?a au fost trimise imediat distrug?toarele NMS Regele Ferdinand ?i NMS Regina Maria, precum ?i 7 hidroavioane de transport. De asemenea, convoiul compus din Ossag, KT 25 ?i KT 26, care se îndrepta spre Sevastopol, a fost trimis s? preia supravie?uitorii. UJ 104 a încercat s? remorcheze Alb? Iulia, dar aceast? avea cârma blocat? ?i a fost practic imposibil.

La 13:20 au ap?rut trei avioane. Bombele nu au lovit nava, dar c?zând în ap? au omorât o parte din naufragia?i. Peste 10 minute, au atacat 5 aerotorpiloare care îns? au ratat ?int?, torpilele lor trecând prin fa?? epavei. Dou? A-20 au fost doborâte de artileria antiaerian? de pe nave. Pân? la ora 15:00, to?i oamenii din ap? fuseser? cule?i de escort? ?i hidroavioanele germane, iar la 15:40 a sosit convoiul Ossag care a preluat solda?ii afla?i înc? la bordul navei. Deoarece Alb? Iulia înc? plutea, la ora 17:00 au plecat de la Constan?a dou? remorchere. Dup? o ora ?i jum?tate, nava s-a aplecat spre babord cu înc? 20 de grade ?i echipajul a trebuit evacuat. S-a încercat de câteva ori deblocarea cârmei, dar de abia în diminea?? zilei de 19 aprilie s-a reu?it de c?tre o echipa de pe NMS Regele Ferdinand. Dup?-amiaz? Alb? Iulia a fost remorcat?, i-au fost puse în func?iune motoarele, ?i pe 20 aprilie, la ora 10:30, intr? în portul Constan?a. Avea s? r?mân? în repara?ii pân? la sfâr?itul r?zboiului. Celelalte nave ale convoiului, înc?rcate pân? la refuz cu vân?tori de munte (de exemplu NMS Ghiculescu avea la bord 714), au ajuns la Constan?a pe 19 aprilie. Distrug?torul NMS M?r??ti a ajuns mai devreme decât prev?zut ?i farul de la Tuzla nu era aprins, a lovit ni?te bancuri de nisip ?i s-a pus pe uscat. A fost scos în cursul zilei ?i adus în port, dar avariile care le-a suferit aveau s?-l ?in? departe de opera?iuni în aprilie ?i mai, când Marina Regal? Român? avea disperat? nevoie de toate navele sale.

Pe 19 ?i 20 aprilie au plecat spre Sevastopol dou? convoaie germane, din sens invers sosind trei având peste 17.000 de oameni la bord. NMS Regele Ferdinand a pornit pe 21 aprilie spre Crimeea împreun? cu Rb 206 ?i Rb 207 escortând petrolierul Ossag ?i cargoul KT 26. A dou? zi, diminea??, convoiul a fost atacat în dou? rânduri. La ora 8:30 ?i-a f?cut apari?ia o forma?ie de 13 Îl-2 din 47 ShAP, dar care nu au reu?it s? produc? pierderi navelor. Au fost urmate repede de 18 ÎL-2 din 8 GShAP cu acela?i efect îns?. Un Îl-2 a fost doborât de vân?toarea amica. Peste aproximativ o ora, la 9:40, a venit al doilea val de 12 bombardiere din 13 GDBAP care au lovit Ossag la prova, iar schijele unei bombe c?zute lâng? NMS Regele Ferdinand au scos din func?iune sta?ia radio a distrug?torului. Vantoarea de escort? a doborât dou? A-20 ?i un al treilea a c?zut în mare probabil datorit? unor probleme la motoare. S-a încercat remorcarea petrolierului de c?tre KT 26, dar la 11:10 au ap?rut 6 Pe-2 care au împiedicat opera?ia. Astfel c? Ossag împreun? cu Rb 206 s-au întors spre Constan?a, în timp ce NMS Regele Ferdinand, Rb 207 ?i KT 26 ?i-au continuat drumul spre Sevastopol, fiind la aproximativ 30 de mile sud-vest de port. La 13:26, cele trei nave au fost din nou atacate din aer de c?tre 6 bombardiere din 40 BAP. Distrug?torul a fost lovit de o bomb? care n-a explodat ?i care a f?cut o mic? gaur? în bordaj deasupra liniei de plutire. Ea a fost descoperit? de abia peste câteva zile la Constan?a într-unul dintre tancurile de ulei. Între timp, Ossag începuse s? aib? probleme ?i s-a hot?rât c? s? se îndrepte spre Sevastopol din nou, deoarece era mai aproape. UJ 103 a fost trimis de comandamentul german pentru a asista Rb 206. Pe 23 aprilie, cele dou? nave au reu?it s? remorcheze Ossag ?i s-au îndreptat spre port. Pe drum, convoiul a fost atacat de submarinul M-35 care a tras dou? torpile asupra lui UJ 103, f?r? a-l lovi. A fost urm?rit ?i grenadat, dar a sc?pat neatins. Au urmat apoi dou? atacuri aeriene: primul dat de 5 A-20 din 36 MTAP, iar al doilea de 13 A-20 din 13 GDBAP. Lui UJ 103 i-a fost lovit? ?i distrus? puntea superioar?. Grav avariat, Ossag a fost scufundat la 16:02 la 15 mile sud-vest de Sevastopol de c?tre R-boot-uri.

Pe 21 aprilie a plecat din Sevastopol nava Ardeal, ce fusese avariat? într-un incendiu accidental câteva zile înainte, fiind escortat? de 3 S-boot-uri, un R-boot ?i UJ 105. NMS M?r??e?ti la a?teptat în drum ?i a preluat comand? convoiului, care a ajuns la destina?ie în sear? zilei de 22 aprilie. A avut loc un atac al unui submarin, dar f?r? urm?ri. Un alt convoi ce a pornit spre Constan?a pe 21 a fost compus din navele de transport Budapest ?i Danubius, escortate de 4 KFK-uri ?i UJ 116. Pe drum a fost atacat de o forma?ie de 12 A-20 din 13 GDAP, iar Danubius a fost avariat? ?i Budapest a avut doi mor?i ?i un r?nit. Un A-20 a fost doborât.

Pe 23 aprilie, patru convoaie au plecat din Sevastopol: NMS Regele Ferdinand, UJ 103 ?i Rb 197, escortând Totila, KT 25 ?i KT 26; Tisza escortat? de 4 MFP-uri; 4 ?lepuri cu motor germane escortate de 4 MFP-uri ?i 2 KFK-uri; Lola ?i Kassa escortate de mai multe MFP-uri. În timpul travers?rii, convoaiele mai slab aparate au fost atacate în mod repetat de avioane ale Avia?ia Sovietic? a Flotei Marii Negre, dar nu au suferit pierderi ?i au ajuns la Constan?a sear? pe 24 aprilie. Ziua urm?toare remorcherul german Kreutzenstein, ?lepul Leo ?i 10 MFP-uri, aflate în drum spre portul românesc, au fost atacate 12 Îl-2 din 47 ShAP. ?lepul, care avea 1.045 de oameni la bord, a fost lovit în plin ?i s-a scufundat. Doar aproximativ 750 au reu?it s? fie salva?i. Tot pe 25 aprilie a plecat de la Constan?a convoiul alc?tuit din navele Durostor, Helga, PTA 404 ?i PTA 406, escortate de canonier? NMS Ghiculescu, UJ 115, 3 MFP-uri, un R-boot ?i un KFK, iar de la Sulina au pornit KT 18, UJ 104, un R-boot ?i mai multe MFP-uri. ?i acestea au fost atatcate din aer, iar PTA 406 a fost avariat ?i imobilizat pe 26 aprilie. S-a încercat remorcarea s? cu Rb 37, dar nu s-a putut datorit? marii agitate. Echipajul a p?r?sit-o, iar nava a fost localizat? a dou? zi de un hidroavion ?i remorcat? de dou? R-boot-uri, fiind adus? pentru repara?ii la Sevastopol.

27 aprilie a fost ultima zi din prima faza a evacu?rii. Ultimele dou? convoaie plecate cu solda?i c?tre România au fost alc?tuite din Durostor, Helga ?i KT 18, escortate de NMS Ghiculescu, UJ 115, un R-boot ?i dou? KFK-uri ?i din 17 MFP-uri, PTA 404 ?i PTA 406. La 10 mile sud-vest de Sevastopol, vedetele sovietice TKA-332 ?i TKA-334 au lansat patru torpile asupra primului convoi. Una dintre ele a lovit v?n?torul de submarine UJ 104, care înt?rea escort? numai în prima parte a travers?rii. NMS Ghiculescu a început s? trag? proiectile iluminante cu tunul de 88 mm ?i toat? escort? a deschis focul asupra vedetelor sovietice. A fost lovit? ?i distrus? TKA-332. UJ 104 a fost remorcat înapoi spre Sevastopol, unde va fi distrus pe 9 mai în urm? unui bombardament. Cel?lalt convoi a fost ?i el atacat de dou? vedete torpiloare sovietice, dar f?r? succes.

În total în prima faza, între 14 ?i 27 aprilie 1944, au plecat pe mare din Crimeea c?tre Constan?a 73.058 de oameni:
20.779 români, din care 2.296 r?ni?i
28.394 germani, din care 4.995 r?ni?i
723 slovaci
15.055 voluntari ru?i
2.559 prizonieri
3.748 civili
Din ace?tia aproximativ 1,5% au murit în timpul travers?rii. Un petrolier ?i un ?lep german, reprezentând 8% din tonajul anagajat în opera?iune, au fost scufundate (aproximativ 3.000 tone), iar alte nave de transport române?ti au fost avariate. Un distrug?tor ?i dou? pontoane de transport armate române?ti, precum ?i dou? vân?toare de submarine germane au fost avariate. De partea cealalt?, pierderile au fost pe m?sur?. 12 avioane sovietice au fost doborâte, un submarin ?i o vedet? torpiloare au fost scufundate. Un alt submarin a fost grav avariat. Convoaiele c?tre ?i dinspre Sevastopol au continuat. Între 28 aprilie ?i 7 mai au fost 14. Navele transportau muni?ii ?i provizii trupelor asediate ?i se întorceau la Constan?a cu materiale evacuate ?i solda?i. ?i pierderile au continuat. Pe 3 mai, ?lepul motor german Junak a fost scufundat de o forma?ie de 10 Pe-2 din 40 BAP la 80 mile sud-est de Sf. Gheorghe. Ziua urm?toare, alt ?lep motor german, Erzherzog Karl, care avea la bord 700 de solda?i români, a fost lovit de o bomb? care a ucis 24 dintre ei ?i a trebuit s? se întoarc? la Sevastopol. Pe 6 mai a fost scufundat un ponton armat de transport german (MFP 132) ?i cargoul unguresc Budapest a fost avariat de 12 Îl-2 din 8 GShAP. În urm? pierderii Inatimilor S?pun, în noaptea de 7/8 mai, Armata 17 german? a început retragerea c?tre pozi?iile de la Chersones, de unde urm? s? reînceap? evacuarea, de aceast? dat? îns? în condi?ii mult mai dramatice c? în aprilie.

La miezul nop?ii de 8/9 mai a plecat din Sevastopol convoiul Bradul 1 (KT 18, UJ 105 ?i 2 R-boot-uri) cu 2.887 de oamaeni la bord, urmat la scurt timp de Bradul 2 (NMS Ghiculescu ?i NMS Dumitrescu). Din Constan?a a plecat Patria (Teja ?i Totila escortate de NMS M?r??e?ti ?i NMS Regina Maria). NMS M?r??e?ti s-a raliat convoiului Bradul 1 cu care s-a întors în România, iar NMS Regina Maria a ajuns în apropierea Sevastopolului la 0:35 pe 10 mai ?i a preluat comand? convoiului Bradul 3 (Durostor, Lola ?i UJ 106). Situa?ia a devenit critic? în diminea?? zilei de 9 mai. Atât ultimul aeroport german din peninsula, cât ?i portul Sevastopol erau bombardate în continuu de artileria sovietic?. Practic vân?toarea amica era redus? la câteva Bf-110 care operau din Moldova ?i avia?ia sovietic? puteau opera nestingherite. Ultima forma?ie de Ju-52 cu r?ni?i a decolat de la Chersones în acea diminea??. În port, artileria sovietic? a scufundat petrolierul german Prodromos, ?lepul motor Günther, ?lepul Basarabia (tot sub pavilion german), KFK 2313 ?i UJ 104, ce fusese torpilat cu câteva zile înainte. De abia ie?ite din port, ?lepul Var ?i UJ BW 01 au fost atacate de avia?ia sovietic? ?i scufundate, iar KFK 2314 a fost grav avariat, dar a continuat drumul. Portul ?i ora?ul au fost p?r?site de trupele germane ?i române. Evacuarea urm? s? se efectueze doar de la Chersones.

De cealalt? parte a marii, de la Constan?a au plecat 4 convoaie: Sturzul (Geiserich ?i Theben escortate de 3 MFP-uri ?i 2 KFK-uri), Profetul (Danubius, Helga, Tisza ?i Grafenau escortate de 4 MFP-uri, NMS Stihi ?i UJ 115), Pionier (Lobau ?i Dresden escortate de 3 MFP-uri, 5 KFK-uri ?i un R-boot) ?i Ovidiu (România, KT 25 ?i KT 26 escortate de UJ 110 ?i NMS Regele Ferdinand). Primele nave ajunse la Chersones pe 10 mai au fost navele de transport germane Teja ?i Totila. Au fost atacate la 5:22 de o forma?ie de 20 de avioane sovietice, f?r? a suferi avarii. Pân? la 8:30 au luat la bord solda?ii adu?i de b?rci de pe ??rm ?i apoi s-au îndreptat spre Constan?a escortate de 3 R-boot-uri. La 9:30, convoiul a fost atacat de 21 Îl-2 din 8 GShAP, iar Totila a fost lovit? de trei bombe, scufundându-se repede cu cei 5.000 de oameni de la bord (din ace?tia, 2.000 erau români). Teja ?i escort? au continuat drumul, neavând cum s? ajute eventualii supravie?uitori. La 14:45 o forma?ie de 11 A-20 din 13 GDBAP ?i-a f?cut apari?ia deasupra navelor ?i a lovit în plin Teja, care s-a scufundat cu aproape to?i cei 5.000 de oameni de la bord (din care în jur de 2.000 erau români din Deta?amentul "Lt. col. Ardeleanu"). Cele 3 R-boot-uri nu au putut salva decât 400 de oameni ?i ?i-au continuat c?l?toria spre Constan?a. Lt. col. Ardeleanu, comandantului Regimentului 33 Infanterie, care avusese de înfruntat cea mai puternic? ofensiv? sovietic? de la sud de Marea Sivas, care î?i croise drum spre Sevastopol cu resturile regimentului ?i care comandase deta?amentul l?sat în ora? de Divizia 10 Infanterie, î?i g?sea astfel sfâr?itul în mijlocul marii. Navele ?i hidroavioanele trimise s? culeag? naufragia?ii înc? în via?? au ajuns prea târziu. Ace?ti 10.000 de oameni pierdu?i pe cele dou? nave au constituit practic peste 90% din pierderile umane din timpul evacu?rii.

Situa?ia s-a înr?ut??it datorit? unei furtuni care a provocat unele avarii la navele din convoaie. KT 25, remorcherul Grafenau ?i câteva MFP-uri au trebuit s? se întoarc? în port. Mai grav, furtun? a distrus câteva ambarca?iuni care transportau solda?ii de pe plaje la nave ?i opera?iunea a fost dezorganizat?. Convoiul Profetul a fost descoperit de avia?ia de recunoa?tere sovietic? la ora 17:23 ?i au urmat patru atacuri succesive: 14 avioane la ora 17:42, 8 la ora 18:00, 6 la ora 18:07 ?i 3 la ora 18:40, îns? f?r? rezultat. Avea s? ajung? la Sevastopol diminea?? urm?toare o dat? cu celelalte trei. Sear? au mai plecat din Constan?a înc? trei convoaie: Fagul (Uskok, 17 MFP-uri ?i un R-boot), Astra (Isar, Lech, Anna ?i Mossel escortate de un MFP ?i 4 KFK-uri) ?i Musc? (Friedericke ?i KT 18 escortate de NMS M?r??e?ti, UJ 105, UJ 108, Rb 205 ?i NMS Dumitrescu). În timpul travers?rii, pe 11 mai la ora 5:45, petrolierul Friedericke a fost lovit de o torpil? tras? de submarinul L-4. Celelalte dou? torpile au fost evitate de M?r??e?ti ?i Dumitrescu. Petrolierul a fost doar avariat, dar a trebuit remorcat de KT 18 ?i UJ 108 ?i, sub escort? NMS M?r??e?ti, s-au întors spre Constan?a, în timp ce UJ 105 ?i canonier? Dumitrescu au continuat drumul spre Chersones. În jurul orei 16:00, au sosit remorcherele de la Constan?a ?i au preluat pe Friedericke, iar KT 18 ?i escort? s? s-au îndreptat spre Crimeea.

La ora 2:00 pe 11 mai au sosit primele nave la Chersones ?i au fost luate în primire de artileria inamic?, trebuind s? manevreze în continuu. Dup? r?s?ritul soarelui situa?ia s-a complicat, deoarece deasupra navelor ?i-au f?cut apari?ia avioane de asalt sovietice. La 7:52, 12 Îl-2 din 47 ShAP au lovit România ?i muni?iile de la bord au explodat, nava luând foc. Îns? echipajul ?i solda?ii ambarcati au fost salva?i. Câteva minute mai târziu, la ora 8:00, 6 Îl-2 din 8 GShAP au atacat Danubius, care înc? avea 7 tone de muni?ii în?untru. Câteva bombe au lovit în plin ?i nava a s?rit în aer. Au fost foarte pu?ini supravie?uitori. Nava german? Helga a e?uat ?i apoi a fost distrus? de o forma?ie de Îl-2. Distrug?torul NMS Regele Ferdinand, dup? ce fusese u?or avariat de un proiectil de 76,2 mm în timpul nop?ii, a fost ?int? a numai pu?in de 33 de atacuri aeriene între 6:00 ?i 10:30. Atacurile la altitudine joas? au fost respinse de la distan?? folosind tunurile principale de 120 mm, în timp ce artileria AA a doborât câteva avioane inamice. La 9:30, distrug?torul a fost încadrat foarte aproape de o baterie de 152 mm sovietic?. Lt. cdor. Titus Samson, comandantul navei, a ordonat imediat s? fie puse motoarele pe înapoi, evitând urm?toarea slav? care ar fi lovit la ?int?. Tunurile de 120 mm au r?spuns, obuzele lor c?zând în apropierea bateriei inamice ?i reducând-o la t?cere. Pân? la urm? Regele Ferdinand a fost lovit sub linia de plutire de o bomb? care nu a explodat, dar a f?cut o gaur? într-unul din tancurile de p?cur?. Cu 11 membri ai echipajului mor?i ?i 28 r?ni?i, la care se ad?ugau 10 pasageri mor?i ?i numero?i al?ii r?ni?i, pierzând combustibil, la ora 10:30 distrug?torul s-a îndreptat spre Constan?a, fiind atacat în continuare de avia?ie. În drum a mai cules 6 germani ?i doi români de pe o pluta. Erau supravie?uitori de pe Teja. NMS Regele Ferdinand a ajuns noaptea în apropierea Constan?ei. Deoarece i s-a terminat combustibilul a trebuit s? fie remorcat pân? în port.

De la Sevastopol au mai plecat doua convoaie pe 11 mai. Primul format din Grafenau si Theben escortate de UJ 115, UJ 110, un R-boot si 9 MFP-uri, iar al doilea din Tisza escortata de canoniera NMS Stihi, un R-boot si 4 MFP-uri. Acest al doilea convoi a fost atacat de cateva valuri succesive de avioane si in jurul orei 16:00 Tisza a fost lovita si avariata, fiind apoi remorcata de un R-boot din convoiul Stejarul. Nava avea aproximativ 1.600 de soldati la bord. Stejarul era un convoi format din puitoarele de mine NMS Dacia si NMS Amiral Murgescu, distrugatorul NMS Regina Maria si 2 R-boot-uri. A plecat de la Constanta pe 11 mai la ora 2:40. Datorita pierderii celor trei nave de transport la Chersones, s-au mai trimis inca patru convoaie: Orient la ora 18:00, Trandarirul si Barul la ora 20:00, 9 MFP la ora 22:00. Acestea insa nu au mai apucat sa ajunga la Chersones, deoarece evacuarea incetase.

Stejarul a ajuns la Chersones pe 12 mai la ora 21:00. Cele trei nave de lupta au fost in continuu bombardate de artileria sovietica la lumina parasutelor iluminante. NMS Dacia, fosta nava de transport, a ramas mai in larg si a imbarcat soldati de pe patru MFP-uri. In timp ce avea loc transbordarea, avioanele sovietice au lansat parasute iluminante si apoi au atacat, cateva bombe cazand in apropierea vasului si schijele au ranit pe ofiterul din marina comerciala Barbu Radian, care a decedat ulterior in spital la Constanta. La ora 01:00 a fost ranit cpt. Vasile Panaitescu, secundul navei. O bomba a cazut la pupa pe un colac de parama, care i-a amortizat explozia. Totusi schijele au ucis doi marinari si au ranit 21. La ora 1:30 a intervenit o avarie la masini, imobilizand nava timp de 20 de minute. In jurul orei 2:00, la bordul navei se aflau deja 1.200 de oameni, asa ca a pornit incet spre Constanta. Cand s-a luminat Dacia a fost atacata de trei valuri de aerotorpiloare sovietice, dar care au fost imprastiate de la distanta de tunurile de 105 mm si au lansat gresit. La 8:53 carma s-a defectat in urma exploziei unei bombe si a trebuit sa se opreasca din drum pentru reparatii, fiind protejata de NMS Regina Maria. La 9:32 si-a reluat drumul si in jurul orei 16:00 a ajuns la Constanta. Dintre soldatii germani transportati, 25 au murit in timpul atacurilor aviatiei sovietice.

Distrug?torul NMS Regina Maria s-a apropiat mai mult de mal ?i a început îmbarcarea solda?ilor de pe un MFP la ora 23:16, iar la 0:44 a terminat. Avea la bord 650 de oameni. Din fericire nu a suferit avarii ?i a pornit imediat spre Constan?a cu vitez? maxim?. Pe 13 mai, la ora 2:22 a dep??it canonier? NMS Dumitrescu ?i UJ 105, iar la 5:44 a ajuns din urm? Dacia, asigurându-i protec?ia pe tot restul drumului. Convoiul a intrat în port la 16:09.
NMS Amiral Murgescu, comandant? de lt. cdor. Anton Foc?, a fost ultima nava româneasc? r?mas? în infernul de la Chersones. Pân? la ora 2:00 pe 13 mai avea la bord aproximativ 1.000 de solda?i, inclusiv generalul Hartmann, ultimul comandant al capului de pod, ?i a pornit spre România, unde avea s? ajung? la ora 17:00. Pu?in dup? Murgescu au plecat KT 18, UJ-108 ?i un R-boot, urmate de Laudon, Dresden, Uskok ?i câteva KFK-uri. Evacuarea luase oficial sfâr?it. MFP-urile au mai r?mas s? mai ia la bord cât mai mul?i solda?i ?i apoi au pornit ?i ele spre Constan?a. La ora 3:30, cele 13 vedete torpiloare ale 1. Sb Flotille, care asiguraser? siguran?? evacu?rii împotriva unui eventual atac al navelor Flotei Sovietice a Marii Negre, au p?r?sit Crimeea, având la bord pe contraamiralul Otto Schultz, comandantul naval german în peninsula, cel care coordonase opera?iunile de îmbarcare la Chersones. Ultimii salva?i au fost 57 de germani de pe ni?te plute de salvare lâng? coasta, care au fost lua?i la bord de trei vedete.

Pierderile îns? au continuat. ?lepul motor german Geisereich a fost scufundat în urm? atacului unei forma?ii de 11 Îl-2 din 8 GShAP. UJ 310 a fost grav avariat de artileria inamic? ?i a trebuit sabordat. Cea mai important? pierdere a fost îns? cargoul Durostor, care a fost atacat la 75 de mile de Chersones de 12 Pe-2 din 40 BAP ?i lovit de dou? bombe care l-au imobilizat. Echipajul a fost preluat de cele 3 R-boot-uri din escort?, iar nava s-a scufundat curând. În aceast? a dou? faza a evacu?rii au fost transporta?i pe mare la Constan?a 47.825 de oameni: 15.078 români, 28.992 germani ?i 3.755 sovietici (voluntari, prizonieri ?i civili). S-au pierdut aproximativ 10.000 de oameni în timpul travers?rii, din care 4.000 erau români. NMS Regele Ferdinand a avut 12 mor?i ?i 28 de r?ni?i din echipaj, NMS Dacia 3 mor?i ?i 22 r?ni?i, iar NMS Ghiculescu un disp?rut ?i un r?nit. Au fost scufundate trei nave de transport sub pavilion românesc (4.598 tone) ?i au fost avariate dou? nave de r?zboi. Germanii au pierdut 5 nave, 3 remorchere ?i dou? ?lepuri (11.196 tone), iar alt? nava a fost avariat?. Au fost scufundate patru vân?toare de submarine germane ?i 3 ?alupe, iar alte ?ase vân?toare de submarine au fost avariate. De asemenea, dou? nave de transport maghiare au fost avariate.

În total, între 14 aprilie - 13 mai 1944, din Crimeea au fost evacua?i pe mare 120.853 de oameni ?i 22.548 tone de materiale:
36.557 români, din care 4.262 r?ni?i
58.486 germani, din care 12.027 r?ni?i
723 slovaci
15.391 voluntari ru?i
2.581 prizonieri
7.115 civili

Marina Regal? Român? a primit felicit?ri din partea marelui amiral Karl Dönitz, comandantul Kriegsmarine, ?i a viceamiralului Helmuth Brinkmann, comandantul for?elor germane în Marea Neagr?, pentru modul în care a operat în timpul evacu?rii. Germanii au fost foarte surprin?i de faptul c? românii ?i-au riscat pân? ?i distrug?toarele la Chersones. Majoritatea comandan?ilor de nave au primit Ordinul Mihai Viteazul clasa a III-a: cpt. cdor. Alexandru Dumbrav?, comandantul distrug?torului NMS M?r??e?ti, lt. cdor. Titus Samson, comandantul distrug?torului NMS Regele Ferdinand, lt. cdor. Gheorghe Ro?escu, comandantul distrug?torului NMS Regina Maria, lt. cdor. Anton Foc?, comandantul puitorului de mine NMS Amiral Murgescu, lt. cdor. Constantin Costin, comandantul canonierei NMS Sublocotenent Ghiculescu Ion, lt. cdor. Ioan Iftimescu, comandantul canonierei NMS Locotenent comandor Stihi Eugen ?i cpt. Radu Constantinidi, comandantul canonierei NMS C?pitan Dumitrescu Constantin. Comandantul For?ei Navale Maritime Române, contraamiral Horia Macellariu, a primit Marea Cruce a Ordinului Steaua României ?i Crucea de Cavaler a Crucii de Fier, fiind singurul ofi?er de marina român care a primit aceast? înalta decora?ie german?. El primise deja Ordinul Mihai Viteazul clasa a III-a din 1943.

Opera?iunea a fost un succes ?inând cont de condi?iile în care s-a desf??urat. Distan?? între Constan?a ?i Sevastopol era de 220 de mile ?i traversarea dura în medie 24 ore. Sprijinul aerian a fost slab, iar dup? pierderea ultimului aerodrom de la Chersones, a devenit inexistent, facilitând mult succesul avia?iei de bombardament ?i asalt sovietice. Din fericire, Flota Sovietic? a Marii Negre s-a limitat la a folosi doar submarinele ?i vedetele torpiloare pentru atacuri împortiva convoaielor, neriscand navele de suprafa?? de team? atacurilor bombardierelor germane. Este evident c? o evacuare din timp a Armatei 17 ar fi dus la salvarea mai multor solda?i din cei 220.000 cât erau în peninsula în aprilie[1].

---------------------------------------
[1] Sursa http://www.worldwar2.ro/operatii/?article=776

footer