Revista Art-emis
1945. Semnarea actelor de capitulare a Germaniei PDF Imprimare Email
Col (r) Prof. univ. dr. Alesandru Dutu   
Duminică, 04 Iunie 2017 18:34

1945 Semnarea actului de capitulare a GermanieiSuccesele categorice ob?inute de sovietici la est ?i sud-est de Berlin ?i de alia?ii occidentali în vestul Europei nu l?sau nici o urm? de îndoial? asupra deznod?mântului celui de-Al Doilea R?zboi Mondial. „Singura întrebare - aprecia D. D. Eisenhower, comandantul suprem al for?elor Aliate occidentale din Europa - era dac? finalul va fi determinat de jonc?iunea - pe toat? lungimea giganticului front - cu Armata Ro?ie ?i cu for?ele noastre din Italia sau dac? guvernul german va face o tentativ? de capitulare". Evenimentele au ar?tat îns? c? germanii nu se gândeau la capitulare, ci la tratative cu alia?ii occidentali pentru a încheia un armisti?iu ?i a-?i putea concentra for?ele în Est împotriva trupelor sovietice.

„Primele aluzii" referitoare la „o defec?iune german?", f?cute prin intermediul Ambasadei britanice de la Stockholm, au fost respinse îns? de guvernele de la Londra ?i Washington.
D. D. Eisenhower consider? c? „prima propunere direct? de capitulare ajuns? la SHAEF" a fost f?cut? din ini?iativa lui Henrich Himmler, care s-a întâlnit la 23 aprilie 1945, la Lübeck, cu contele Folke Bernadotte, membru al Casei regale suedeze (nepot al regelui Gustav V) ?i i-a cerut, în mod oficial, s? ia leg?tura cu Alia?ii, în numele s?u, ?i s? ob?in? o încetare a focului pe Frontul de Vest. Informat (26 aprilie 1945) de c?tre Winston Churchill, generalul D. D. Eisenhower a considerat propunerea german? ca „o ultim? ?i desperat? tentativ? de a provoca o sciziune între alia?i" ?i a cerut primului-ministru britanic „s? nu accepte ?i s? nu ia în seam? nici o propunere care nu prevedea capitularea tuturor for?elor germane pe toate fronturile" pentru a nu provoca „grave fric?iuni cu ru?ii ducând la o situa?ie în care ei ne vor putea acuza, pe drept cuvânt, de duplicitate". Respingând propunerea german?, Winston Churchill ?i F. D. Roosevelt l-au informat pe I. V. Stalin, ?tirea fiind f?cut? public? la 27 aprilie 1945.

Prima capitulare ?i depunerea a armelor s-a produs în Italia, Grupul de armate „G" (armatele 1 ?i 9 german?), depunând armele la 5 mai 1945. Aproape concomitent, amiralul Hans Georg von Friedeburg, noul comandant al marinei germane, s-a prezentat (împreun? cu un ofi?er din statul major al feldmare?alului Ernst Westhalien Busch) la cartierul general al feldmare?alului B. L. Montgomery, lâng? Lüneberg, propunând capitularea a trei armate din nordul Germaniei ?i ob?inerea permisiunii ca refugia?ii s? fie l?sa?i s? treac? spre vestul Europei. Feldmare?alul englez a acceptat doar depunerea armelor (4 mai, fapt împlinit a doua zi.

De la Lüneberg, amiralul Hans Georg von Friedeburg s-a deplasat (5 mai 1945) la Reims (acolo a sosit ?i generalul Alfred Jodl), unde a discutat cu generalul Bedell Schmidt, ?eful de stat major al generalului D. D. Eisenhower, despre capitularea trupelor germane. Convins c? germanii încercau s? câ?tige timp spre a permite la cât mai mul?i militari ?i civili s? treac? în spatele frontului, D. D. Eisenhower a cerut generalului W. B. Smith s? comunice feldmare?alului Alfred Jodl c? dac? autorit??ile germane vor t?r?g?na semnarea actului de capitulare necondi?ionat? va închide complet frontul ?i va împiedica prin for?? trecerea refugia?ilor germani prin liniile anglo-americane. Pu?i în fa?a acestei situa?ii, Alfred Jodl ?i Hans Georg von Friedeburg au cerut lui Karl Dönitz s? fie împuternici?i s? accepte o capitulare total? în 48 de ore de la semnare. Pentru a evita o nou? amânare a capitul?rii, D. D. Eisenhower a transmis (prin generalul W. B. Smith) c? „depunerea armelor va intra în vigoare dup? 48 de ore de la miezul nop?ii de 6 spre 7 mai", în caz contrar frontul de vest urmând a fi închis.

Dup? ce a primit consim??mântul amiralului Karl Dönitz, feldmare?alul Alfred Jodl a semnat în noaptea de 6 spre 7 mai, orele 2.41, la Reims (generalul W. B. Smith - ?eful statului major al lui D. D. Eisenhower, generalul francez François Savez ?i generalul Ivan Susloparov, ofi?er de leg?tur? al sovietcilor cu Alia?ii occidentali, au semnat ca martori), documentele referitoare la capitulare, care urma s? intre în vigoarre la 8 mai 1945, orele 23.00 (ora Europei centrale). Dup? semnarea actului de capitulare, generalul D. D. Eisenhower s-a adresat astfel feldmare?alul Alfred Jodl: „Pe plan official, cât ?i personal, v? consider r?spunz?tor de orice violare a vreuneia dintre clauzele acestei capitul?ri, inclusiv prevederea ca comandan?ii germani s? compar? la Berlin, la data stabilit? de Comandamentul Suprem rus, pentru formalitatea oficial? de capitulare în fa?a guvernului sovietic". În acest scop s-a decis s? nu se fac? public? semnarea documentelor de la Reims.

Ca urmare, în noaptea de 8 spre 9 mai 1945, la orele 0.12 minute, în cartierul Karlhorst din Berlin, feldmare?alul Wilhelm Keitel, ?eful Statului Major al Înaltului Comandament German (O.K.W.), a semnat un nou act de capitulareîn fa?a reprezentan?ilor coali?iei Na?iunilor Unite: mare?alul sovietic G. K. Jukov, mare?alul englez de avia?ie A. B. Tedder, generalul american Karl A. Spatz ?i generalul francez Lattre de Tassigny. Din partea O.K.W. au mai fost prezen?i amiralul Hans Georg von Friedeburg ?i generalul Hans-Jürgen Stumpff. Peste câteva ore, întreaga lume s?rb?torea încheierea celui de-Al Doilea R?zboi Mondial în Europa.

footer