Revista Art-emis
1918 - Divizia 11 la Chi?in?u, (1) PDF Imprimare Email
Col. (r) Dr. Constantin Mo?incat   
Miercuri, 10 Mai 2017 15:52

General Ernest Bro?teanuDin experien?a cercet?rii documentelor de arhiv? ?i a scrierilor diferite rezult? o idee relativ? despre evenimentele din Basarabia de la sfâr?itul anului 1917 ?i începutul din 1918. Din documentele cercetate nu rezult? indubitabil criza grav? care a cuprins întreaga zon? a r?zboiului din estul Europei, factorii destabilizatori ?i deznod?mântul acestuia. Cercet?rile complementare precum ?i cercet?rile unor arhive din alte state, S.U.A. ?i Germania, în special, precm ?i memoriile unor combatan?i, ne indic? motiva?ia real? a unor actori de pe front. A?a bun?oar? afl?m c? Winston Churchill, in cartea „The World Crisis" („Criza mondiala"), vol. IV, pag. 72-73 scrie urmatoarele: „C?tre mijlocul lui aprilie, germanii au luat o decizie sinistr?. Decizia german? de a sprijini un puci bol?evic în Rusia era dictat?, în martie (aprilie) 1917, de iminenta intrare a S.U.A. în r?zboi de partea Angliei. Germania avea, de aceea, interesul s? încheie urgent o pace separat? în Est, cu Rusia. „Trocul" propus de Lenin lui Max Warburg era simplu: Germania s?-l ajute s? preia puterea la Petersburg, în schimbul promisiunii lui Lenin de a încheia imediat o pace separat?, în condi?iile dictate de germani. Ceea ce s-a ?i întamplat ulterior, la Brest-Litovsk, în 1918[1].

Din perspectiva unor asemenea informa?ii, categoric determinante pentru acele evenimente, ne vom pierde cu siguran?? în anume am?nunte ce ar putea s? deturneze cercetarea de la descoperirea adev?rului istoric. Adunarea la un loc a tuturor, sau a cât mai multor informa?ii relevante, ?i cu prec?dere m?rturii ale celor care au decis, ori au avut rol semnificativ, vom putea creiona adev?rul despre cele petrecute la începutul anului 1918. Fa?? de aceast? împrejurare consider?m c? au valoare acele documente ?i însemn?ri f?cute "chiar în timpul opera?iunilor sau imediat dup? acestea, ca d?ri de seam?, rapoarte operative, jurnale zilnice din acel timp"[2]. În cazul citat beneficiem de memoria extraordinar? ?i de discern?mântul critic a generalului Erik von Ludendorff. ?i totu?i ori?ice informa?ie necesit? o reconfirmare m?car dintr-o alt? surs? pentru a fi pe deplin credibil?. Numai astfel „faptele mari de arme, care sunt bucuria ?i mândria patriei" vor oglindii adev?rul istoric. Dac? istoria se face prin contribu?ia colaboratorilor faptelor ei, ea va trebui ar?tat? genera?iilor ce vor urma ?i atunci trebuie nep?rat scris?. Exemple de d?ruire ?i devotament au fost nenum?rate, în Campania din 1916 ?i 1918, dar ele s-au dovedit inutile prin ie?irea precipitat? a Rusiei din r?zboi ?i încheierea, la 25 noiembrie 1917, Conven?iei de la Brest-Litovsk[3], ca rezultat al planului secret Magnum.

S-a creat astfel o situa?ie de o gravitate excep?ional?. For?ele armatelor 1 ?i 2 române au fost capabile abia s? acopere frontul l?sat liber prin "plecarea la revolu?ie" a ru?ilor. Pe de o parte, retragerea dezordonat? a militarilor ru?i, c?rora Lenin le ceruse imperativ s? dezerteze, a fost o provocare serioas? pentru armata român?, nevoit? s? apere popula?ia de jafuri ?i distrugeri ?i s? fac? fa?? la atacuri nea?teptate. A r?mas celebr? B?t?lia de la Gala?i între ru?i ?i români (pe atunci înc? alia?i), cu un deznod?mânt unic în istoria primului r?zboi mondial, când ru?ii s-au predat armatelor germane; b?t?lia a fost considerat? prima în care s-au folosit, concomitent, trupe terestre, marine ?i de avia?ie. Pe de alt? parte, Guvernul român trebuia s? resping? ac?iunile bol?evicilor din România într-o republic? sovietic?. Lenin trimisese un agent la Ia?i, pentru a-l suprima atât pe generalul rus Scerbacev cât ?i pentru detronarea Regelui Ferdinand.

În dezordinea general?, Basarabia refuz? s? mai fie gubernie ruseasc? ?i decide s? cear? ajutorul armatei române. Dup? mai multe apeluri, Guvernul Br?tianu hot?r??te s? trimit? peste Prut dou? divizii de infanterie ?i dou? de cavalerie, pentru restabilirea ordinii, protejarea popula?iei, ap?rarea c?ilor de comunica?ie ?i a depozitelor. Puterea sovietic? a considerat îns? interven?ia drept un act de agresiune pe propriul teritoriu ?i a rupt rela?iile diplomatice cu România, confiscându-i tezaurul na?ional, aflat atunci, în p?strare, la Moscova. Dezacordul dintre generalul Scerbacev, comandantul armatelor ruse, de ordinele c?ruia nu mai asculta nimeni ?i noile autorit??i sovietice puneau sub amenin?area cu un r?zboi civil purtat chiar pe teritoriul românesc. Acest r?zboi a fost evitat prin m?surile energice luate de Marele Cartier General român de „paz? a bunurilor popula?iei, asigurarea ordinii publice" ?i evacuarea for?at? a bol?evicilor din Moldova ?i Basarabia. S-a mai putut evita astfel, arestarea cet??enilor români ?i sechestrarea a 18 vagoane cu arme ?i muni?ii. Tezaurul românesc îns? nu a putut fi recuperat nici pân? în ziua de ast?zi.

Concomitent, guvernele care s-au succedat, Averescu ?i Marghiloman, au tras de timp, pân? la semnarea p?cii de la Buftea - Bucure?ti, din 27 aprilie/7 mai 1918, care a însemnat prin clauze mai degrab?: „o pace criminal? care nu a fost ratificat? ?i semnat? de rege". Bun român, eminent patriot, Ion Antonescu, viitorul mare?al, ca ?ef al Biroului Opera?iunilor din Marele Cartier General, singurul neconsiliat de Misiunea militar? francez?, nu putea r?mâne insensibil la evenimentele militare, dar ?i politice din vara anului 1917 ?i perioada ce a urmat. El se va implica în temperarea „elanului revolu?ionar" al unor solda?i bol?eviza?i din trupele ruse?ti, cum avea s? recunoasc? în anul 1938: „Prin atitudinea mea, recunosc brutal?, am determinat la Ia?i, în contra voin?ei guvernului ?i într-un moment de ezitare a Comandamentului ac?iunea de dezarmare ?i a bol?evicilor de la Socola ?i a armatelor ruse?ti din Moldova". Trebuie s? subliniem c? ac?iunea de la Ia?i urm?rea arestarea familiei regale, a membrilor guvernului ?i instaurarea, dup? „model rusesc", a unor „soviete"! Prin dejucarea diabolicului „plan bol?evic", locotenent-colonelul Ion Antonescu a preîntâmpinat ?i eradicat posibilitatea ?i consecin?ele grave "ale unei crize politice f?r? precedent în istoria politic? a românilor".

Odat? încheiate ostilit??ile pe frontal din Moldova, Ion Antonescu identific? ca direc?ie prioritar? Basarabia. Astfel, la 2 ianuarie 1918 a alc?tuit studiul (anex?) referitor la trimiterea de trupe în Basarabia cu scopul de „asigurare a aprovizion?rii trupelor care opereaz? pe frontul român ?i a popula?iei române?ti". Ion Antonescu dorea, pentru atingerea obiectivelor: asigurarea regulat? a func?ion?rii trenurilor de aprovizionare pe linia Odessa-Socola; restaurarea ordinii în Basarabia prin împiedicarea jafurilor ?i formarea depozitelor cu resurse materiale de tot felul. Colonelul român avea în vedere ?i eventualitatea unor confrunt?ri cu unit??i bol?evice, drept pentru care propunea trimiterea unei „divizii înt?rit? cu un regiment de cavalerie ?i prev?zut? cu mijloace tehnice necesare"[4], propunere ce era realist? ?i în m?sur? a tran?a hot?râtor în favoarea armatei române o eventual? confruntare armat?.

Misiunea diviziei care urma s? intre în Basarabia trebuia s? fie încredin?at? generalul ?tef?nescu pentru a ocupa linia ferat? Bender-Socola, cu st?pânirea centrelor Chi?in?u ?i Bender. În ceea ce prive?te statutul Diviziei, colonelul Ion Antonescu a respins categoric cererea unui locotenent colonel francez, reprezentantul Misiunii Franceze de la Chi?in?u, ca generalul ?tef?nescu „s? fie obligat a lua dispozi?iuni dup? indica?iile ?i instruc?iunile ce-i va da dânsul". Discu?ia lui Antonescu cu ofi?erul francez s-a încins, colonelul român declarându-i „c? un general român nu va accepta niciodat? ?i nici nu poate s? fie sub ordinele unui locotenent-colonel, fie ?i francez". În continuare, Ion Antonescu a mai subliniat c? „Divizia va avea o misiune bine determinat?; misiune pe care o va ordona numai comandamentul autorizat ?i, prin urmare, numai Marele Cartier General Român este în drept de a da dispune de trupele române, deoarece era singurul în m?sur? a stabili un echilibru între interesele de ordin operativ ?i cele de ordin general"[5] (s.n.- C.M.).

Pân? în aprilie 1918, cât a activat ca ?ef al Biroului Opera?ii din Marele Cartier General, numele lui Ion Antonescu este asociat primului act de Unire înf?ptuit de românii din Basarabia în martie acela?i an, prin vocea Sfatului ??rii de la Chi?in?u. Decizia de unire a Sfatului ??rii de la Chi?in?u, credea Ion Antonescu, repara nedreptatea din 1812 când „prin for?? ?i tr?dare partea de r?s?rit a Moldovei a fost smuls? din trupul acestei provincii române?ti. Prin m?suri energice, colonelul Ion Antonescu a reu?it s? evite infiltrarea în armata român? a anarhiei ?i dezordinii, care cuprinseser? trupele ?ariste".

Dup? instaurarea ordinii în Moldova, prin dezarmarea trupelor ruse ?i expedierea lor peste Prut, Antonescu a urm?rit cu foarte mult? aten?ie derularea evenimentelor politice ?i militare din Basarabia, prin contactele purtate, de reprezentan?i ai Marelui Cartier General cu emisari ?i unor „Comitete revolu?ionare", de asigurare a ordinii, care s? ofere posibilitatea Consiliului Directorilor Republicii Moldovene?ti s? poat? ac?iona în temeiul Deciziei Sfatului ??rii de la Chi?in?u. Hot?rârea Sfatului ??rii de la Chi?in?u ?i realizarea unirii cu patria mam? era în viziunea lui Ion Antonescu doar un pas dintr-un „program, l?sat nou?, la 1559, ca o sfânt? mo?tenire de Marele ?i de veci neuitatul Mihai ?i urm?rit necontinit de atunci de românii de pretutindeni: cuprindea, reconstituirea Daciei Traiane".

În aceste împrejur?ri Divizia 11 Infanterie, din ordinul Marelui Cartier General, a trecut în Basarabia pentru a proteja popula?ia de jafurile ?i omorurile "bandelor de bol?evici". Preg?tirile pentru împlinirea acestor misiuni nu au surprins foarte tare. Legitima interven?ie, cerut? de altfel de c?tre reprezentan?ii tinerei Republici, a fost remarcat? de c?pitanul francez A. Auschug, într-o scrisoare, adresat? unui ofi?er din Divizia 11 Infanterie, redactat?, la 4 ianuarie 1918, la Anghele?ti în urm?torii termeni: „Dragul meu camarad, am citit scrisoarea ta cu sincere emo?ii din adâncul inimii, ?i nu pot decât s? te felicit pentru nobilele sentimente de amor propriu pe care le exprimi în mod atât de generos. M? gr?besc s?-?i spun mai întâi c? situa?ia actual?, oricât de critic? ar p?rea la prima vedere, este departe de a fi disperat?. Doar o parte a Rusiei este în anarhie dar statele independente care tocmai s-au constituit, Finlanda, Ucraina, Basarabia ?i altele care se vor forma neântârziat sunt centre de reorganizare, în plin? cale de progres. Se apropie deci momentul st?pânirii ?arii care se smulge din penibila situa?ie pe care ni?te r?zvr?titori au creat-o în mod voluntar. Armata din Ucraina este pe cale de a se reconstitui ?i probabil de a v? da ajutor. Aceast? provincie num?r? într-adev?r mai mult de 30 milioane de locuitori, a?adar nu este neglijabil?. Deci pân? în prezent pacea nu e decât întrev?zut?, dar se va face ea cu adev?rat? În orice caz drag? prietene rolul vostru la ora actual? este simplu. Ave?i al?turi de voi for?? extraordinar?: soldatul român. Admira?ia pentru el este infinit? [...] Psihologia v? ofer? mijloace sigure pentru a-l cunoa?te [...] Fi?i siguri de asta. Dar dac? în ciuda tuturor acestor lucruri, circumstan?ele s-ar agrava, fi?i siguri c? ve?i putea conta pe mine ?i c? voi face tot ce-mi va sta în putin?? pentru a îndeplini dorin?ele voastre. De altfel am inten?ia s? merg câteva zile s? te vizitez la regiment ?i vom putea s? discut?m despre toate acestea între patru ochi. V? asigur de sentimentele mele de vie admira?ie ?i de cele mai afectuoase amintiri".

Primind misiunea Divizia 11 Infanterie, în frunte cu generalul Ernest Bro?teanu, ?i-a luat m?surile necesare pentru executarea mar?ului ?i îndeplinirea întocmai a ordinelor. Desf??urarea evenimentelor, pe zile, a fost consemnat? într-un carnet de front de c?tre colonelul Mihail Ionescu, comandant al Regimentului 42/66 Infanterie, cel care a intrat primul în Chi?in?u. Din acest jurnal re?inem:
4 ianuarie 1918 - Ordin urgent de plecare, Tecuci pentru îmbarcare spre Ia?i. Eu am plecat de diminea?a, pe timp frumos, cu mar? foarte agreabil. La Tecuci am aflat c? regimentul meu pleac? abia pe 7 ianuarie cu trenul spre Ia?i. La 6 ianuarie am serbat Boboteaza, la Tecuci, cu tot regimentul.
8 ianuarie - Sosit cu trenul în gara local?, aflu c? trebuie s? ne îmbarc?m pentru Basarabia. O grab? grozav? ?i neconform? cu mijloacele de transport disponibile. În fine seara ne-am îmbarcat ?i am pornit.
9 ianuarie - Am intrat pe p?mântul scump al Basarabiei, trecem prin Ungheni ?i ajungem la P?li?a, unde trebuie s? debarc?m deoarece se semnaleaz? trupe revoltate spre Corne?ti. Am terminat debarcarea abia la ora 3 dup? mas?, ?i am pornit spre Corne?ti. Am ajuns seara aci ?i am cantonat în acest sat în deplin? lini?te, de?i cu o zi în urm? era în plin? revolt?.
10 ianuarie - Am executat mar? prin Sadova, la Vorniceni unde am ajuns noaptea fiind primi?i cu focuri de acelea?i trupe neregulate revoltate. Am intrat cu for?a în sat ?i afl?m c? doi ofi?eri de-ai no?tri fuseser? f?cu?i prizonieri ?i trimi?i în satul Lozova, unde am trimis un deta?ament de i-a eliberat în cursul nop?ii, ?i aducându-mi-se patru vinova?i i-am executat.
11 ianuarie - Mar? de la Vorniceni la C?l?ra?i. Ajungând aci am avut alt bucluc, ofi?erul cu cartituirea fusese prins ?i b?tut de al?i revolta?i. Am arestat din cei b?nui?i ?i i-am b?tut bine.
12 ianuarie - Mar? de la C?l?ra?i la Coju?na, prin Str??eni. S-a petrecut f?r? incident. La Coju?na bine primi?i, localitate cu vinuri foarte bune.
13 ianuarie - la prânz, dup? o în?elegere cu delega?ia venit? din Chi?in?u, în cap cu domnu Erhan pre?edintele directorilor, ?i ministrului de r?zboi praporgic Pântea, am înaintat spre Chi?in?u. Am intrat în acest ora? seara la ora 7, eu fiind comandantul avangardei, am înaintat în capul primei mele trupe, ?i a?a am parcurs tot ora?ul, de?i mi se spusese de directori ?i mul?i locuitori c? sunt mitraliere ascunse care vor trage asupra noastr?. Am mers la gar? unde am stabilit batalionul din cap ?i cartierul regimentului, f?când ?i avanposturi.
14 ianuarie - Serbarea oficial? a intr?rii trupelor române în Chi?in?u având loc o defilare frumoas? ?i o mas? la cel mai bun club de aici. Primirea foarte prietenoas? din partea autorit??ilor ?i popula?iei române ?i foarte du?m?noas? din partea evreilor.
15-23 ianuarie - Serviciul de paz? ?i ordine în gara Chi?in?u, pe linia ferat? Chi?in?u - C?l?ra?i ?i înGherman Pintea Odesa împrejurimi, f?r? incidente. În diminea?a de 23 ianuarie afl?m îns? c? Benderul, ce fusese deasemeni ocupat, a fost evacuat de trupele române, fiind surprinse în timpul nop?ii de bol?evici, ajuta?i de evrei. Am luat îndat? m?suri de reparare a gre?elii, mai ales c? în acel ora? se aflau 800 tunuri, enorm material de pu?ti ?i muni?ii, precum ?i 300 vagoane alimente.
24 ianuarie - Serbarea Unirii cu serviciul la Episcopie, parad? frumoas? ?i recep?ie la club ?i mai frumoas?. Aci, în o atmosfer? fr??easc?, pre?edintele Incule?, apoi directorii Pelivan, Halipa, precum ?i pre?edintele lor Ciugureanu au anun?at c? ast?zi 24 ianuarie au declarat Basarabia Republic? Independent?, cu rezerva de a se alipi acelei ??ri fa?? de care-i va dicta interesele sale. Deci unirea este ca ?i f?cut?. S-au tr?it momente frumoase care vor r?mâne în istorie. Seara am asistat la prima reprezenta?ie în limba român? la teatrul de aici, a trupei Teatrului Na?ional din Ia?i sub direc?ia lui Mihail Sadoveanu. Piesa „Fântâna Blanduziei".

25 ianuarie - De diminea?? am aflat c? gre?ala de la Bender a fost complet reparat?, reluându-se atât ora?ul cât ?i împrejurimile, trecând spre Tiraspol.
26 ianuarie - 10 martie - Dup? o munc? încordat? în serviciul de paz? ?i ap?rare a Chi?in?ului pân? la Nistru, acum am ajuns la inac?iune. Pe baza preliminarilor de pace semnate, ?i a p?cii care e în curs, Divizia noastr? intrând în num?rul celor ce trebuie demobilizate, am procedat la aceasta cu începere de la 5 martie. Acum opera?ia e aproape terminat?. În curând vom pleca în Moldova ?i apoi la re?edin?a regimentului, nemaifiind altceva mai bun de f?cut în aceste împrejur?ri neprev?zute de nimeni ?i cu urm?rile cele mai grele pentru ?ara noastr?". Complet?m aceste informa?ii, inedite, cu câteva repere cronologice ale particip?rii Diviziei 11 Infanterie la aceast? opera?ie fr??easc?. La începutul anului 1918 Divizia 11 Infanterie, avea: Brigada 21 Infanterie pe valea Caregna în rezerva Armatei I-a ?i Brigada 22 Infanterie în regiunea Corni-Vutcani-Leova-F?lciu-Banca-Ib?ne?ti, cu misiunea de a supraveghea contra trupelor revolu?ionare ruse. Din acest dispozitiv evenimentele sau derulat pe zile dup? cum urmeaz?:
4 ianuarie 1918 Armata I-a în baza unui ordin al Marelui Cartier General dispune ca Brigada 21 Infanterie, cu artileria ?i serviciile Diviziei 11, aflate în regiunea Tuf?ne?ti-Cioran- C?lim?ne?ti - s? se concentreze în regiunea Tecuci-Satul Nou-?ig?ne?ti-Ungureni ?i Slobozia-Bl?neasa. Concentrarea trupelor pe aceast? zon? trebuie s? fie terminat? în ziua de 5 ianuarie 1918 ora 12.00, iar a serviciilor în ziua de 6 ianuarie 1918 aceia?i or?.

În continuarea execut?rii acestui ordin Armata I-a face cunoscut c? Brigada 21 mixt? (infanterie ?i artilerie) se va transporta pe calea ferat? din regiunea Tecuci în zona Valea Adânc? - Târgu?or - Visan - Bucium - Tome?ti - Guronel prin grija armatei. Transporturile încep în ziua de 5 ianuarie 1918, ora 20.00 ?i se termin? în ziua de 9 ianuarie 1918 ora 01.00. Ambulan?a divizionar?, semicoloanele de muni?iumi ?i de coloana de subzisten?? se vor concentra în jude?ul F?lciu la Albe?ti, plecarea acestora se va face la 5 ianuarie, iar sosirea la Albe?ti la 7 ianuarie 1918 în mar? pe jos.
7 ianuarie 1918, se prime?te Ordinul Marelui Cartier general, nr. 6713 care prevede urm?toarele în extras:
1. Divizia înt?rit? cu Regimentul 2 Ro?iori va trece în Basarabia pentru a se concentra cu grosul în zona Chi?in?u-C?rbuna.
2. Concentrarea Diviziei în zona de mai sus se va face dup? cum urmeaz?: Brigada 21 Infanterie ?i Divizionul 3 din Regimentul 21 Artilerie cu trenul; Celelalte trupe ?i serviciile pe jos.
3.Trupele care se deplaseaz? cu trenul vor începe transportul în ziua de 8 ianuarie 1918.
4. Trupele care merg pe jos se vor deplasa la urm? cu dou? coloane având ax de mi?care Leova-Gura Galben?-Reze?ti-C?rbuna. Mi?carea va începe în diminea?a zilei de 8 ianuarie 1918. Itinerariile ?i etapele vor fi ordonate de comandantul Diviziei 11.
5. Misiunea Diviziei este de asigura transportul treburilor de aprovizionare pe linia Bender-Socola ?i formarea depozitelor necesare armatei române în lungul drumurilor de etape aflate în zona ar?tat? pe hart?. În acest scop va trebui s? asigure ordinea ordinea la Chi?in?u ?i Bender pentru ca buna func?ionare a c?ilor ferate s? nu fie împiedicat? de r?uf?c?tori ?i s? se pun? popula?ia, avutul ei ?i al ?inutului în siguran??, la ad?post de jafuri ?i distrugeri".

În urma ordinului de mai sus Divizia 11 Infanterie d? ordinul de opera?iuni nr.92 care cuprinde în extras urm?toarele: „Divizia se va concentra în Basarabia, în jur de Chi?in?u, fapt pentru care se va pune în mar? cu Brigada 21 Infanterie mixt? cu trenul, dup? ordinele exprese ale Marelui Cartier General ?i va ocupa zona de sud de Chi?in?u; cu Brigada 22 Infanterie, mai pu?in deta?amentul colonel Macovescu, se va pune în mar? în diminea?a de 8 ianuarie 1918, ora 09.00 sub comanda direct? ?i personal? a colonelului Meleca, când vor trece pe la punctul ini?ial primele elemente ale coloanei la podul de la Bumbata; ?i cu deta?amentul colonel Macovescu constituit din 1 batalion (III/57/58) o baterie ?i un escadron va merge direct la Bender, unde va asigura lini?tea în aceast? localitate stabilind o neîntrerupt? leg?tur? cu Brigada 22 Infanterie de la sud de Chi?in?u".

Pentru zilele urm?toare jurnalul ac?iunilor de lupt? al diviziei consemneaz? evenimentele pe zile dup? cum urmeaz? în: 8 - 10 ianuarie 1918 "Unit??ile Diviziei se pun în mar? la 8 ianuarie pentru executarea ordinului nr. 92/ 7 ianuarie 1918. brigada cantoneaz? la L?pu?na. În seara zilei de 10 ianuarie 1918, Brigada 21 Infanterie cantoneaz? în zona Sadova, ?u?ora, C?l?ra?i. Cartierul Diviziei 11 la C?l?ra?i.
11 ianuarie 1918 Se fac preg?tiri pentru ocuparea Chi?in?ului. Comandantul Diviziei 11 d? ordinul nr. 12/ianuarie 1918. (cu urm?toarele puncte):1. Inamicul a ocupat Chi?in?ul unde s-a organizat defensiv. Pentru a putea a fi respins de aici, va fi atacat în ziua de 13 ianuarie 1918 în care scop se va da ordine la vreme. 2. În ziua de 12 ianuarie 1918 trupele ?i serviciile diviziei se vor pune în mar? pentru c? în seara de 12 ianuarie 1918 s? sta?ioneze în urm?toarele zone: Brigada mixt? în zona Coju?na-Tr?sneni-Gidegiz-Sirec. Cartierul Brig?zii la Coju?na. Brigada 22 mixt? în zona Jidoveni-Prisaca-D?nceni. Cartierul Brig?zii la D?nceni. serviciile Diviziei la Vorniceni. 3. Pentru noaptea de 12-13 ianuarie 1918, se vor lua m?suri de siguran?? ...
12 ianuarie 1918 La ora 13.00 s-a prezentat la comandamentul Diviziei în gara C?l?ra?i o delega?ie din „Sfatul ??rii din Chi?in?u" compus? din pre?edinte, un delegat ??r?nesc, un delegat or???nesc, un delegat al matelo?ilor ?i unul al solda?ilor moldoveni, cerând s? le explic?m cauza venirii trupelor române în Basarabia, scopul ce urm?resc ?i dac? este inevitabil? intrarea în Chi?in?u. Li s-a dat l?muririle necesare ar??ându-le c? în vederea realiz?rii scopului nostru, intrarea în Chi?in?u este inevitabil? ?i c? dac? trupele bol?evice vor opune rezisten??, Chi?in?ul nu va fi cru?at de ororile r?zboiului, din cauza bombardamentului ?i a împu?c?turilor. ?i s-a fixat termen pân? în ziua de 13 ianuarie 1918 ora 12.00, dup? cererea lor, ca s? aduc? r?spunsul tratativelor între ei ?i bol?evici care trebuiesc trecu?i peste Nistru, cu voia sau f?r? voia lor.

13 ianuarie 1918 Situa?ia în jurul Chi?in?ului nefiind complet clarificat? pentru ocuparea ora?ului de c?tre trupele Diviziei 11 Infanterie s? se produc? în condi?iunile cele mai bune se iau urm?toarele m?suri:
- În ipoteza c? bandele bol?evice, presupuse înc? în ora? vor opune rezisten??, se redacteaz? un ordin de opera?ii prin care se dispune celor dou? brigazi s? atace Chi?in?ul, în timp ce cavaleria, dup? ce va dep??i ora?ul, va t?ia retragerea bandelor spre Bender. Brigada 21 Infanterie avea s? opereze pe direc?ia Cojusna – Chi?in?u, iar Brigada 22 Infanterie, pe direc?ia Prisaca - Buicani - Chi?in?u. Ac?iunea urma s? se desf??oare în mod energic, trupele nu trebuiau s? intre în Chi?in?u ci s?-l înconjoare, trimi?ând în interior patrule care s? asigure lini?tea ?i s? cure?e ora?ul de ultimele bande.
- În ipoteza c? bandele nu vor opune rezisten??, opera?ia contra Chi?in?ului se va reduce la o simpl? ocupare, dup? urm?toarele norme:
1. Cavaleria va parcurge ora?ul în tot lungul lui ?i se va opri în dreptul satului Babuyezi, unde va cantona.
2. Brigada 21 Infanterie cu muzica în frunte va parcurge pe ?oseaua din lungul c?ii ferate, oprindu-se la ie?irea de Est unde va cantona.
3. Brigada 22 Infanterie va parcurge ora?ul pe o strad? paralel? cu ?oseaua din lungul c?ii ferate ?i va ie?i la periferie pe comunica?ia care duce la R??eni, prin Baczai, unde va cantona.
În ambele ipoteze postul de comand? al Diviziei, pentru noaptea de 13/14 ianuarie 1918, era în Str??eni.
În cursul dimine?ii de 13 ianuarie 1918, se produc urm?toarele dou? evenimente, menite s? influen?eze dezvoltarea opera?iunilor proiectate.
1. La ora 10 s-a prezentat la Comandamentul Diviziei o delega?ie compus? din domnii Pelivan, director al afacerilor externe, Codreanu al c?ilor ferate ?i Iancu, director la finan?e, prev?zu?i cu o scrisoare de recomandare din partea Marelui Cartier General Român. În urma conferin?ei ce a avut loc s-a stabilit c? dup? intrarea trupelor Diviziei în Chi?in?u s? se dea tot concursul necesar Dl. Pelivan pentru restabilirea bunei rânduieli politice ?i economice precum ?i s? i se satisfac? toate cererile, dac? nu vor fi contrare ac?iunilor militare ?i îns?rcin?rii speciale a Diviziei.
2. La ora 2.30 s-a prezentat o alt? delega?ie sub conducerea domnului Erhan, pre?edintele Consiliului directorilor basarabeni ?i compus? din domnii Pântea, directorul afacerilor r?zboiului ?i din al?i delega?i care au cerut deasemenea explica?iuni asupra rostului trupelor noastre în Basarabia ?i în special asupra intr?rii lor în Chi?in?u. Li s-a f?cut cunoscut ?i acestora c? scopul venirii trupelor noastre nu este acela de a produce perturba?iuni în rosturile interne ale noului a?ez?mânt basarabean ci numai pentru restabilirea ordinei ?i perfectei siguran?e a acelora care reprezint? interesele române?ti în acea parte. Delega?ia a plecat de la Comandamentul Diviziei complet satisf?cut?.
Totu?i comandamentul neputând ob?ine de la ace?ti delega?i nici o declara?ie încurajatoare asupra modului cum va decurge opera?ia ocup?rii, la ora 13.00 d? ordin trupelor ca s? se pun? în mar? în ipoteza I-a f?r? îns? a trage dac? nu vor fi atacate. Inaintarea brig?zilor s-a f?cut conform ordinelor, f?r? nici un incident. La ora 18.00 trupele au ocupat Chi?in?ul.

14 ianuarie 1918 Cu începere de la 14 ianuarie 1918 Divizia se împarte pe deta?amente în jurul ora?ului Chi?in?u pe o raz? de 8-10 km pentru restabilirea ordinei ?i asigurarea locuitorilor care începuser? s? fie pr?da?i de diferite bande provenite din fo?tii solda?i ru?i.
16 ianuarie 1918 În ziua se 16 ianuarie 1918 deta?amentul Lt. col. Macovescu (III/R 57/58, ?i una baterie Ion Ienculet?i un escadron) înaintând pân? pe în?l?imile din jurul Benderului este primit cu focuri din ora? ?i din satele ce înconjoar? ora?ul. Deta?amentul a atcat ocupând pân? în seara zilei p?durea de la N-V Bender. Comandantul deta?amentului v?zând c? nu poate ocupa ora?ul cere ajutor diviziei. Se trimite în cursul nop?ii de 16/17 ianuarie 1918 colonelul Meleca (comandantul Brig?zii 22 Infanterie) cu 2 batalioane ?i o baterie pentru a veni în ajutorul Lt. col. Macovescu ?i a cuceri Benderul.
18 ianuarie 1918 Deta?amentul col. Meleca transportat cu trenul pân? la Bulbaca unde debarc? în dup? amiaza zilei de 17 ianuarie 1918 se pune în mar? spre Bender în diminea?a de 18 ianuarie 1918. La ie?irea din satul Bulbaca este primit cu focuri din toate p?r?ile de catre grupuri r?zle?e de revolu?ionari ru?i. Din direc?ia Kalfa ?i Gerbovacz coloana este b?tut? cu focuri de artilerie inamic?. Se începe atacul satelor Kalfa ?i Gebovacz, dup? 2 ore satele au fost cucerite, iar la Kalfa s-au capturat ?i 2 tunuri.
19 ianuarie 1918 În ziua de 19 ianuarie 1918 se cucere?te Lipscanii, Borisovka ?i Varni?a.
Comandantul deta?amentului cere noi ajutoare pentru a putea ocupa Benderul. Se trimit 2 batalioane din Brigada 21 Infanterie ?i una baterie din Regimentul 21 Artilerie. Cu for?a a 5 batalioane, 3 baterii ?i un escadron se proiecteaz? atacul Benderului.
20 ianuarie 1918 Benderul este ocupat în noaptea de 20 ianuarie 1918 ora 5.00 prin surprindere. S-a capturat o mare cantitate de tunuri de diferite calibre (circa 800 de piese). În gara Bender se captureaz? aproximativ 300 vagoane ?i 60 de locomotive.
23 ianuarie 1918 La 23 ianuarie 1918 bol?evicii atac? prin surprindere Benderul din toate p?r?ile, popula?ia civil? trece de partea bol?evicilor ?i atac? trupele române. Dup? o scurt? rezisten?? la podul de pe Nistru, trupele de sub comanda colonelui Meleca se retrag la vest de Bender. Numai în cetate r?mâne un batalion român.
24 ianuarie 1918 Regimentul 3 infanterie ?i 10 Vân?tori se pun sub ordinele Diviziei, cu Divizionul II / Regimentul 21 Artilerie.
25 ianuarie 1918 În ziua de 25 ianuarie 1918 se atac? Benderul, dup? ce se înt?re?te Deta?amentul col. Meleca cu dou? batalioane din Regimentul 41/71 Infanterie. În ajutorul trupelor române de la Bender, Marele Cartier General trimite Regimentul 7 Ro?iori cu o baterie. Dup? ocuparea Benderului se formeaz? un cap de pod în Ucraina în fa?a ora?ului cu scopul de a se asigura transporturile pe podul de pe Nistru. Dispozitivul trupelor, de la sfâr?itul lunii ianuarie, r?mâne acela?i pân? la 17 februarie 1918, când se face o nou? regrupare. Cu începere din aceast? dat? gruparea for?elor Diviziei pe zon? va fi urm?toarea:
- Deta?amentul Bender: Brigada 22 Infanterie cu 3 (trei) baterii artilerie ?i 2 (dou?) plutoane cavalerie;
- Deta?amentul Chi?in?u compus din Brigada 21 Infanterie (mai pu?in 1 companie ?i un pluton aflat la Orheiu); 3 (trei) baterii artilerie; 2 (dou?) escadroane cavalerie; Batalionul Pionieri;
- Deta?amentul Dub?sari cu 1 (un) Regiment Vân?tori; 2 (dou?) baterii artilerie; 1 (un) escadron cavalerie.
- Deta?amentul Orheiu format din: 1 (o) companie din Brigada 11 Infanterie; 1 (un) pluton mitraliere; 1 (un) pluton cavalerie. Regimentul de mar?, execut? paza ?i supravegherea regiunii C?l?ra?i.

De la ocuparea Benderului ?i pân? la sfâr?itul lui februarie au fost schimburi de focuri de artilerie în zona ora?ului, iar pe malul Nistrului ?i prin satele din apropierea Nistrului au fost în continuu atacuri de bande bol?evice de mic? importan??.
25 februarie 1918 În ziua de 25 februarie 1918, între orele 01.40 ?i 16.00 au trecut prin Chi?in?u spre Bender trenurile cu misiunea francez? ce p?r?sea ?ara. Pe peronul g?rii se aflau prezen?i domnul general de divizie Istrati, comandantul Corpului 6 Armat?, Statul Major al Diviziei 11 Infanterie, comandantul Brig?zii 21 Infanterie cu cei doi comandan?i de Regimente ?i ofi?erii disponibili din deta?amentul Chi?in?u. Un batalion, cu muzica ?i drapelul din Brigada 21 Infanterie, a dat onorurile. La intrarea trenului în gar? muzica a intonat „La Marseillaise" iar trupa ?i ofi?erii au izbucnit în urale nesfâr?ite.

Domnul general Berthelot dup? ce a fost salutat de domnul comandant al Corpului 6 Armat? a trecut prin fa?a drapelului ?i a strigat „S?n?tate copii" ceea ce a stârnit un adev?rat entuziasm. Dup? ce a trecut trupa în revist?, a adunat ofi?erii ?i le-a ?inut o cuvântare plin? de emo?iune, spunând c? întreaga misiune (francez?) p?r?se?te ?ara cu inima plin? de durere dar c? ?i acolo, vor lucra nu numai pentru Fran?a ci ?i pentru România. Strângând mâna fiec?rui ofi?er în parte, domnul general Berthelot a f?cut apoi cerc, ar?tând din nou cât de trist se simte de aceast? desp?r?ire. Din fiecare companie au fost prezenta?i apoi câte 4 solda?i din cei mai vrednici c?rora domnul general Berthelot le-a ?inut o scurt? cuvântare promi?ându-le c? dup? încheierea p?cii se va sim?i mândru s? revin? în ?ara al c?rei cet??ean de onoare este, pentru a reîntâlni solda?ii cu care a luptat pentru victoria comun?. Apoi strângându-le mâna la fiecare le-a spus c? acest semn de dragoste ost??easc? s? fie dus de ei în mijlocul fiec?rei companii.

Dup? terminarea acestei ceremonii, impun?toare prin simplitatea ei, domnul general Berthelot ?i-a luat r?mas bun de la ofi?erii de fa?? iar trenul s-a pus în mi?care în sunetele mar?ului „La Marseillaise" ?i în uralele nesfâr?ite ale trupei ?i ofi?erilor. În tot timpul 2 avioane din escadrila flotilei a 4-a au zburat deasupra g?rii Chi?in?u ?i au înso?it trenul în mar?. Cele 5 trenuri cu întreaga Misiune Francez? ?i aliat? din România au trecut Nistrul pe la Bender spre Odessa în cursul zilei de 25 februarie 1918, la orele 0.20; 2.00; 5.07; 9.15; ?i 18.59.

Corpul 6 Armat? face cunoscut c? trenurile cu Misiunea Francez? trebuie s? treac? Nistrul înaintea trupelor germane care înainteaz? prin Bender cu destina?ia Ucraina. Pe lâng? aceasta trebuie s? se pun? cât mai mare spa?iu între ultimul tren al Misiunii ?i trupele inamice. În acest scop se iau m?suri de distrugeri de poduri pe itinerariul ce urmeaz? deta?amentul care vine de la Reni, în a?a fel ca s? nu poat? ajunge la Bender înainte de 28 februarie 1918. În caz c? la sosirea trenurilor se vor g?si în Bender trupe inamice, trupele noastre le vor împiedica, la nevoie chiar cu for?a s? atace alia?ii.
26 februarie 1918 În ziua de 26 februarie 1918 sose?te primul deta?ament german, tare de 2.000 de oameni arma?i cu mitraliere, arunc?toare de bombe, transportat în 160 de camioane auto ?i 18 autoturisme. Deta?amentul are destina?ia Odessa.
27 februarie 1918 Marele Cartier General cu ordinul nr. 7050 trimite instruc?iunile asupra demobiliz?rii Diviziilor 11, 12, 13, 14 ?i 15. Aceste instruc?iuni prevedeau urm?toarele (în extras): „Urmând a se executa demobilizarea Diviziilor 11, 12, 13, 14 ?i 15 se vor lua urm?toarele m?suri: 1. Efectivele se vor reduce dup? cum se arat? (mai jos): Infanteria - 4 regimente a 3 batalioane, cu un efectival regimentului de 250 trup? ?i 80 cai; Artileria - 1 regiment de tunuri de 10 baterii (dintre care o baterie de 53 mm). Efrectivul regimentului: 528 trup? ?i 370 cai; 1 regiment de obuziere de 5 baterii(dintre care una de mortiere de tran?ee); efectivul regimentului: 278 trup? ?I 210 cai; Serviciile divizionare - Divizionul de coloan? muni?ii, ambulan?a divizionar? cu coloana de brancardieri ?i coloana de subzisten?? se dizolv?. Cartierul Diviziei, Cavaleria divizionar?, Batalionul de pioneri se p?strau deocamdat? efectivele de r?zboi.
- Va urma -

--------------------------------------------------------
[1] www.timpul.md Cultur? -Istorie. Instaurarea comunismului în Rusia, la 7 noiembrie 1917, nu a fost - câtu?i de pu?in - un act spontan, ci rezultatul unui amplu proiect secret („Planul Marburg"), preg?tit minu?ios în afar? Rusiei. ?i finan?at generos de marii „bancheri interna?ionali"
[2] Revista România Militar?, nr. 1/1934, p.103. Unele personalit??i militare, care au decis soarta unor campanii militare, cum a fost cazul generalului Ludendorff, nu au avut stenografi ata?a?i, fapt pentru care foarte multe informa?ii de pe frontul românesc lipsesc.
[3] Tratatul de la Brest-Litovsk între Rusia ?i Puterile Centrale, a marcat ie?irea Rusiei din r?zboi. Delega?ia german? a fost condus? de Max Hoffmann, comandantul Frontului de R?s?rit german, (Oberkommando-Ostfront). Delega?ia rus? a fost condus? de Lev Tro?ki. Agasat de cererile germane pentru cesiuni teritoriale, ?eful delega?iei ruse?ti, a anun?at, la 10 februarie 1918, retragerea Rusiei de la masa tratativelor ?i a declarat „lipsa r?zboiului - lipsa p?cii". Tro?ki sus?inea c? bol?evicii au acceptat tratativele de pace în speran?a ridic?rii muncitorimii din Europa Central? în sprijinul statului proletar rus. Reintoarcerea lui Trotki la masa tratativelor s-a datorat omului care l-a sprijinit: colonelul Edward Mandel House, nimeni altul decât mâna dreapt? a lui Wilson. În 1917, House, sustinut de bancherii Iacob Schiff ?i Paul Warburg - l-a expediat pe Trotki, cu un grup de 276 de oameni instrui?i, in Rusia cu misiunea de a-i aduce la putere pe bolsevici.
[4] Constantin Mo?incat, Neculae Moghior, Ion D?nil?, Din întuneric un soare nou r?sare, Basarabia 1918, Ed. GP, Oradea, 1997,
[5] Pentru detalii vezi ?i Constantin Mo?incat, Dinpoarta s?rutului cu dragoste de ?ar?, Ed. Cogito, Oradea, 1996, Constantin Mo?incat, Divizia 11 Infanterie pe frontul întregirii, Ed. Tipo MC, Oradea, 2006, Constantin Mo?incat, Ordine de zi ?i de opera?ii, Ed. Tipo MC, Oradea, 2011

footer