Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Prof. dr. Gic? Manole   
Duminică, 07 Mai 2017 20:56

Corneliu Zelea CodreanuC. Z. Codreanu crede într-un Rege al românilor, Ferdinand, un adev?rat p?rinte al ??ranilor ?i muncitorilor, ce nu a ezitat s? se fac? una cu poporul, jertfind totul. Tricolorul e simbolul nostru sfânt, sub mândra sa flamur?, cu to?ii, în armonie, ca fra?ii, s? cl?dim un nou destin României Mari. Biserica Na?ional? s? fie în frunte ca Sfânt? ?i Cre?tin? ce este. Preo?ii s? lumineze, cu Evanghelia în mân?, poporul. Dac? nevoile neamului o cer, s? se jertfeasc? ca mucenicii istoriei noastre trecute. Nu vorbe din Evanghelie pentru popor, ci fapte, pilde, credin?? pe m?sura Evangheliei. Doar a?a poate învia neamul prin cre?terea con?tiin?ei autentice na?ionale de la p?storul din mun?i ?i plugarul câmpului ?i pân? la c?rturarii ce trudesc, cu to?ii, întru edificarea României de mâine. Iat? crezul lui C. Z. Codreanu. Extrem de revelator, în direc?ia cunoa?terii reale a ideologiei tân?rului Corneliu Z. Codreanu, la vârsta de 20 de ani, mi se pare „Apelul" din 30 august 1920, publicat la Ia?i, în ziarul „Con?tiin?a". Este un text extraordinar, adresat tuturor locuitorilor României, ?i care ne dezv?luie un Corneliu Z. Codreanu profund preocupat de soarta poporului român ?i a ??rii în acei ani tulburi, cruciali. În „Apel", C. Z. Codreanu îi îndeamn? pe români spre munc? cinstit?, s? evite ura ?i neîn?elegerile ?i s? înt?reasc? hotarele patriei cu iubire. P?mântul ??rii e al ??ranilor. Ei s?-l munceasc? cu sfin?enie întru slava ??rii. Trei valori etice pot s? înal?e ?ara: munca cinstit?, credin?a în Dumnezeu ?i iubirea p?mântului patriei. Uni?i putem înfrunta vr?jma?ul ce se fr?mânt? la R?s?rit, dar ?i la Apus. Uni?i în jurul Tronului ?i al Drapelului na?ional vom fi mereu tari, biruitori!

Spre a putea fi cunoscut? cât mai fidel gândirea, concep?ia politic? ?i ideologic? a lui Corneliu Z. Codreanu când a început marea sa lupt? politic? întru folosul neamului românesc, am s? reproduc „Apelul" din 30 august 1920, în întregime. Diversiunile josnice, care de 8 decenii au avut ca obiect minciuna ?i ura despre acest adev?rat erou martir al poporului român, dup? ce va fi citit textul de mai jos, se vor dovedi doar ceea ce sunt ni?te produse ale urii ?i propagandei antina?ionale. Iat?-l:

„Apel c?tre meseria?i, muncitori, solda?i ?i ??ranii români.
Fra?ilor, dup? ani de groaznice lupte lumea s?rb?tore?te pacea între oameni [...] Dar iat? c? dinspre r?s?rit se aud glasuri de ur? cari v?desc n?zuin?a du?manilor no?tri de a ne sfâ?ia, prin învr?jbire ?i neîn?elegerile dintre noi. Din Rusia, st?pânit? de întunericul înv???turilor gre?ite, pornesc îndemnuri de lupt? la foc ?i la uciderea fra?ilor de acela?i sânge. Din Ungaria, care-?i plânge m?rirea de alt?dat?, se aud acelea?i îndemnuri. Du?manii din r?s?rit s-au unit cu cei din apus ca s? tulbure lini?tea noastr? pentru ca apoi s? ne poat? cotropi. Str?inii de peste hotare încercar? s? împart? paharul cu otrav? între noi, prin înstr?ina?ii cari tr?iesc la sânul ??rii noastre. Ei au cutezan?a s? spun? c? îndemnurile lor le fac în numele p?cii, în numele drept??ii ?i al libert??ii, în numele muncitorilor. Cuvântul lor e minciun?, îndemnul lor e venin omorâtor, c?ci: «Ei zic c? voiesc pacea, dar ei singuri o nimicesc omorând pe cei mai vrednici». Cer libertatea, dar cu amenin??ri de moarte, silesc lumea s? li se supun?. Doresc înfr??irea, dar ei seam?n? ura, nedreptatea, desfrâul în mijlocul popoarelor... Cer desfiin?area armatei, dar ei se înarmeaz?. Ne îndeamn? s? arunc?m steagul tricolor, dar voiesc s? ridice în locul lui steagul ro?u al urii. S? nu da?i crezare manifestelor ?i îndemnurilor precum n-a?i dat crezare manifestelor du?mane când lupta?i la Oituz, M?r??ti ?i M?r??e?ti... Des?vâr?i?i lucrul început prin munca ?i cinstea voastr?. Du?manii vo?tri sunt: lenea, ura ?i necinstea care domnesc peste hotare ?i care ne amenin?? ?i pe noi... (subl. ns.).

Fra?i solda?i,
Cu credin?? în Dumnezeu a?i înfrânt puterea vr?jma?ului. Cu armele voastre a?i tras pentru ve?nicie hotarele ??rii. Cu sângele vostru a?i des?vâr?it ?i pecetluit jertfele voastre. De aceea nu îng?dui?i ca mâini str?ine ?i nelegiuite s? strice ceea ce voi a?i s?vâr?it. P?stra?i mai departe iubirea de ?ar? ?i credin?a c?tre Rege. A?i jurat c? ve?i ap?ra cu ultima pic?tur? de sânge hotarele Patriei. P?zi?i-le în luare aminte, contra relelor porniri ale vr?jma?ilor, c?ci a?a au f?cut p?rin?ii ?i str?bunii no?tri.

Fra?i ??rani,
Dumnezeul p?rin?ilor no?tri s-a înduio?at de suferin?ele noastre ?i ne-a dat un an îmbel?ugat cum rar s-a v?zut. Fi?i recunosc?tori fa?a de bunul Dumnezeu prin munca ?i credin?a voastr?. Înnoi?i-v? puterile de munc?, strânge?i cu sârguin?? roadele p?mântului. Fi?i lini?ti?i c?ci p?mântul dintre Tisa, Dun?re ?i Marea Neagr?, l-a?i câ?tigat în întregime. P?stra?i-l cu sfin?enie, ap?ra?i bog??ia lui prin munca ?i iubirea voastr?.

Fra?i români,
În voi st? n?dejdea ?i puterea acestei ??ri. Voi sânte?i ?i fericirea zile de mâine. Iar voi s? nu v? agonisi?i blesteme, ci binecuvânt?ri. Du?manii ne atac? la Nistru ?i Tisa. Ei încearc? s? tulbure ?i pace în?untrul ??rii. Mântuirea noastr? e munca, cinstea, iubirea de neam ?i credin?a în Dumnezeu... Strân?i în jurul tronului ?i uni?i sub umbra steagului tricolor veghea?i la lini?tea ??rii... (subl. ns.).

Români de pretutindeni, muncitori, meseria?i, solda?i ?i ??rani, fi?i vrednici de str?mo?ii vo?tri ?i la în?l?imea vremurilor pe care le tr?im"[30]. Iat? crezul lui C. Z. Codreanu la 20 de ani. A?adar, înainte de toate, C. Z. Codreanu a?eza Patria. Patria prezent? se reaz?m? pe trecut, pe str?mo?i, pe ?ara Veche. Pentru binele ei românul trebuie s? munceasc? cu cinste ?i onestitate. ?ara e a celor ce cred în Dumnezeu, de orice neam sau a oric?rui alt neam, cu condi?ia s? fie loial patriei comune, s?-?i câ?tige pâinea cea de toate zilele prin munc? cinstit?, nu prin ho?ie.

?ara o poate sluji oricine, de orice neam, doar sub flamura tricolor?. Cârpa ro?ie pe care o tot ridica atunci oamenii Moscovei nu era decât steagul unui neam str?in ?i hr?p?re?. Iar cei ce se înrolau sub el, folosind diversiunea, minciuna, ura ?i crima, ca agen?i ai unei puteri str?ine, erau ni?te „înstr?ina?i". Lor li se spune c? românii n-au arat cu plugul dou? mii de ani p?mântul ??rii ca s? fie l?sa?i s? li se distrug? ?ara. Li se va bate obrazul celor ce se bucur? de drepturi ?i libert??i în ?ar?, dar le folosesc doar pentru a face r?u ??rii, a o tr?da. N-am ap?rat cu jertf? uria?? o mie de ani p?mântul ??rii, pentru ca în ceasul cel mare al Unirii, „înstr?ina?ii" s? ne dicteze ce e bine ?i ce e r?u pentru poporul cel vechi, accentua C. Z. Codreanu.

?ara are doar un st?pân, omul p?mântului care a murit pentru ea, a suferit ?i plâns pentru ea, ?i care în ceasul negru al dezn?dejdii nu ?i-a pierdut credin?a în Dumnezeu. ?i nu a celor care s-au pupat pe bot cu du?manul în ceasul înfrângerii. P?mântul patriei, de la Tisa la Nistru, de la Mare la Carpa?ii Nordici, a fost sfin?it de jertfa eroilor neamului. Urma?ii s?-l iubeasc? ?i s?-l sfin?easc? prin munc? cu h?rnicie, dând slav? mare Dumnezeului Drept??ii. Nu ura ?i minciuna, cu care cei str?ini de neam vor s? întunece orizonturile ??rii, sunt solu?ia mântuitoare, ci iubirea de om/de frate ?i sor?, de Adev?r ?i cinste, de templele sfinte ale neamului. Dac? str?inii sam?n? ur?, sunt fiii urii ?i ai r?ului. Dac? ei nu vor pace, ci doar vorbesc despre ea cu fals? smerenie c?ci vor r?zboi, sunt fiii întunericului. Doar f?c?torii de pace vor fi binecuvânta?i, doar cei ce îndeamn? la unire ?i armonie între hotarele sfin?ite de jertf? ale Patriei sunt fra?ii no?tri, gândea la 20 de ani Corneliu Zelea Codreanu. Cei ce slujesc steag str?in sunt ?i vor fi tr?d?tori. N-a murit un milion de români în marele r?zboi de întregire, sub flamura sfânt? a Tricolorului, ca s? permitem „înstr?ina?ilor" s? ridice sub cerul nostru o cârp? ro?ie, str?in? ?i uciga??, care tulbur? pacea ?i lini?tea ??rii.

Iat? rezumat în câteva cuvinte crezul de tinere?e al lui Corneliu Z. Codreanu, în Ia?ul anilor '20 ?i în care nu identific?m decât dragoste fa?? de ?ar?, iubire fa?? de Str?mo?i, respect pentru valorile na?ionale din totdeauna, respect pentru str?ini în m?sura în care sunt loiali României. A?adar, nici vorb? de xenofobie, rasism, antisemitism de care tot scriau ?i înc? mai scriu autorii cominterni?ti cu o neru?inare f?r? asem?nare. Ceva mai încolo, voi analiza „punctul de vedere" al unui autor cominternist, autentic comisar al poporului în anii '50, despre mi?carea ?i ideologia politic? a lui C. Z. Codreanu, spre a în?elege cititorul ce fel de istorie mi se preda mie ca elev ?i student ?i pe care o înv??am. Este vorba de Miron Constantinescu, adversarul tenace, constant al lui Gheorghiu-Dej, stâlp de n?dejde al N.K.V.D.-ului, K.G.B.-ului ?i U.R.S.S., din 1944 pân? în 1971, în România comunist?.

Fragment din cartea în curs de apari?ie „Drumul României spre Catastrof? (1918-1940)", autor prof. dr. Gic? Manole

------------------------------------------
[30] I. G. Duca, op. cit., p. 36-38.

footer