Revista Art-emis
205 ani de la r?pirea Basarabiei PDF Imprimare Email
Ioan Galdea   
Miercuri, 03 Mai 2017 20:45

1812Basarabia este parte integrant? a spa?iului geografic ?i cultural al poporului român. A?ezarea geografic? a românilor între cele trei puternice imperii Habsburgic, Otoman ?i al Rusiei ?ariste, ne-au pus în primejdie vreme de câteva sute de ani. Veacuri de-a rândul, românii au fost obliga?i s? lupte continuu pentru ap?rarea fiin?ei na?ionale, deoarece cele trei imperii au râvnit rând pe rând la anexarea ??rilor Române?ti, deseori fiind tratate ca moned? de schimb în conflictele pentru ocuparea de noi teritorii. A?a s-a întâmplat în anul 1773, când Austro-Ungaria începe negocierile cu Poarta pentru anexarea Bucovinei. Curtea de la Viena, prin cancelarul Kauvitz, îi cere baronului Thugut s? g?seasc? o comunica?ie mai convenabil? între Transilvania ?i Gali?ia. Având la dispozi?ie h?r?i speciale ale Moldovei ?i cu ajutorul lui Alexandru Ipsilanti, voievodul fanariot al ??rii Române?ti, al fanariotului Grigore Ghica, dragomanul Por?ii, care va ajunge la domnia Moldovei, ?i al unui alt dragoman al Por?ii, tr?d?torul Costache Moruzi, mituit de c?tre austrieci, dup? negocieri de trei luni, la 7 mai 1775 se încheie Conven?ia pentru cedarea Bucovinei. Comandantul trupelor împ?r?te?ti din Gali?ia, baronul Barco prime?te ordinul de a trece grani?ele Moldovei ?i de a ocupa p?mântul str?mo?esc ?i sfânt al nostru, Bucovina.

La început, atât Rusia cât ?i Poarta n-au fost de acord cu anexarea Bucovinei de c?tre Austria, opunându-se formal, dar încetul cu încetul au închis ochii ?i au acceptat. Ru?ii aveau deja întocmite planurile de împ?r?ire a teritoriilor române?ti ?i a?teptau doar un moment mai prielnic pentru a le pune în aplicare. Imperiul Otoman a început perioada de dec?dere, lucru de care erau favorizate Austria ?i Rusia. Referitor la Rusia, Mihai Eminescu scria: „împ?r??ia ruseasc? nu este un stat, nu este un popor, este o lume întreag?, care, neg?sind în sine nimic de o m?re?ie intensiv?, caut? mângâierea propriei m?riri în dimensiuni mari". Ajuns domn, Grigore Ghica a fost o unealt? în mâna ru?ilor dar s-a pus bine ?i cu turcii ?i cu austriecii, având un sfâr?it tragic, i s-a t?iat capul. Capul lui Ghica a fost trimis la Constantinopol ?i expus în serai.

Situa?ia ??rilor Române?ti în timpul domniilor fanariote era foarte grea. Voievozii erau cu des?vâr?ire izola?i, nu aveau armat?, decât o mic? gard?, via?a le era mereu pus? în joc ?i nu se puteau sus?ine decât prin mijloacele cu care ajungeau la domnie, care era de scurt? durat?, pân? la trei ani. Atunci a început corup?ia care nu a fost stârpit? nici pân? ast?zi. Voievozii erau f?r? niciun sprijin, ??ranii sufereau, boierii erau ori retra?i la mo?iile lor, ori erau pribegi?i prin ??ri str?ine. Aceea?i situa?ie era în acea perioad? ?i în Transilvania, românii erau iobagi ?i nu mai puteau suporta crunta exploatare. Împotriva acestei situa?ii s-au revoltat mo?ii sub conducerea lui Horea, Clo?ca ?i Cri?an, care au pl?tit cu vie?ile lor pentru îndr?zneala de a lupta împotriva Cur?ii de la Viena.

Prin tratatele de pace de la Kuciuk-Kainargi în 1774 ?i Ia?i 1792, printr-o serie de documente turce?ti din 1802 ?i 1806 a fost modificat statutul juridic al Principatelor Române. Prin tratatul de la Adrianopol au fost elaborate regulamentele pentru Principate sub supravegherea Rusiei. Declan?area r?zboiului ruso-turc din 1806-1812 a fost un rezultat al politicii Imperiului Rusiei, care urm?rea, încorporarea Principatelor Române în grani?ele sale. Eforturile Rusiei de a p?trunde ?i a se înt?ri în aceast? parte a Europei s-au ciocnit de rezisten?a Por?ii, cât ?i de pozi?ia Fran?ei. Diploma?ia european? mereu a avut un rol pozitiv pentru ap?rarea intereselor Principatelor Române. În august 1806, drept rezultat al ac?iunilor lui Sebastiani, ambasadorul francez la Constantinopol, sultanul a destituit pe domnii filoru?i din Moldova ?i ?ara Româneasc?, înlocuindu-i cu adep?i fideli politicii franceze. Acest act a servit drept pretext pentru declan?area ostilit??ilor militare în vederea ocup?rii ??rilor Române de c?tre Rusia. Luptele s-au desf??urat în defavoarea trupelor turce?ti. În 1810 au început tratativele ruso-turce, în vederea încheierii p?cii, Rusia a condi?ionat încheierea p?cii cu acceptarea Dun?rii ca hotar între cele dou? imperii. Negocierile de pace au fost purtate de delega?ii ru?i ?i turci, românii fiind exclu?i de la discu?ii.

Confruntat? cu ostilitatea Angliei, neîncrederea Fran?ei, prin tr?darea dragomanului Por?ii, Dimitrie Moruzi, Turcia a semnat precipitat, la 16/28 mai 1812, Tratatul de pace de la Bucure?ti. În urma acestui tratat, Rusia a r?pit mai mult de jum?tate din teritoriul Moldovei, întreg spa?iul dintre Nistru ?i Prut, f?când astfel pentru viitor, din acest din urm? râu linia de demarca?ie a frontierelor ruse?ti. Pentru fapta s?vâr?it?, lui Dimitrie Moruzi i s-a t?iat capul, care a fost trimis la Constantinopol, unde a fost expus trei zile la por?ile seraiului. Aceea?i soart? a avut-o ?i fratele s?u Panaiot Moruzi, acuzat ?i el de a fi tr?dat Poarta. Turcia nu a avut niciun drept legal de a consim?i la înstr?inarea teritoriilor române?ti, prin Tratatul de pace de la Bucure?ti, dup? ce în urm? cu 37 de ani acceptase anexarea Bucovinei de c?tre Austria.

Raptul teritorial din 1812 a fost începutul unei autentice tragedii na?ionale. Noua grani??, stabilit? arbitrar pe trupul viu al Moldovei, avea s?-i separe prin for?? pe românii dintre Prut ?i Nistru de restul teritoriului românesc. În dorin?a de a ?terge din memoria popula?iei dintre Prut ?i Nistru orice referire la Moldova, Rusia a denumit recenta sa achizi?ie teritorial? Basarabia, pentru a ascunde adev?rul istoric despre Moldova sfârtecat?. Astfel a început dezna?ionalizarea ?i lichidarea românilor ca na?iune. Românii au fost deposeda?i de bunuri ?i deporta?i în Siberia, Kazahstan, Caucaz ?i alte ?inuturi îndep?rtate ale Rusiei pentru a li se pierde urma. La un moment dat erau atât de mul?i români în Siberia, încât ace?tia au afirmat c? „în scurt timp devine a noastr?". A?a se explic? faptul c? ast?zi exist? în Caucaz, Kazahstan, Siberia ?i prin alte locuri din Rusia, sate întregi pur române?ti, adev?rate colonii, rod al politicii ruse?ti de lichidare a românismului.

Procesul rusific?rii ?i înglob?rii Basarabiei în Imperiul ?arist a fost încheiat, astfel c? Basarabia a ajuns o simpl? gubernie. Limba rus? a fost introdus? în mod obligatoriu în institu?iile de stat, legisla?ia româneasc? a fost înlocuit? cu cea ruseasc?. M?surile silnice pentru stârpirea românismului au fost luate f?r? de curmare. Administra?ia, biserica ?i ?coala au ajuns cu des?vâr?ire ruse?ti, astfel c? holocaustul românesc a fost deplin. Înfrângerea Rusiei ?ariste în R?zboiul Crimeii ?i oprirea înaint?rii ei în Balcani, prin prevederile Tratatului de pace de la Paris din 1856, au permis revenirea în Moldova pentru o perioada de 22 de ani, a trei jude?e din sudul Basarabiei, Ismail, Cahul ?i Bolgrad. Rusia ?arist? a analizat influen?a procesului reformator din România asupra românilor basarabeni ?i în scurt timp va anexa din nou cele trei jude?e.

În urma r?zboiului ruso-româno-turc din 1877-1878, România ?i-a cucerit Independen?a de Stat, dar Rusia a înc?lcat prevederile Conven?iei româno-ruse, semnate la 4/16 aprilie 1877, când a profitat de invazia trupelor ruse?ti pe teritoriul României ?i a introdus în conven?ie textul: „Tot ce facem, facem cu învoirea românilor". Ulterior s-au folosit de acest text pentru anexarea jude?elor din sudul Basarabiei, Ismail, Cahul ?i Bolgrad, ob?inute la Congresul de la Berlin din iunie - iulie 1878. De la tratatele ?i congresele de pace Rusia a ob?inut tot ce ?i-a dorit. Presa rus? din acea perioad? scria c? „onoarea unui popor de 80 de milioane de locuitori este mai mare decât onoarea unui popor de 4-5 milioane locuitori ?i a?a se justific? de ce Rusia trebuie s? st?pâneasc? acele teritorii". Istoricii care au studiat politica ?i strategia Rusiei în secolele XVIII-XIX au ajuns la concluzia c? ru?ii s-au dedat la câte 4-5 invazii în ??rile Române într-un secol. Acestea aveau nevoie de 20 de ani pentru a-?i reveni. Suferin?a românilor ca urmare a invaziilor ruse?ti în ??rile Române l-a impresionat pe Mihai Eminescu, care a scris: „Ru?ii sunt sub dominarea unui gol sufletesc, a unui urât care-i face s? caute în cuceriri ceea ce n-au înl?untrul lor" dar chiar „de-ar st?pâni p?mântul, tot nu s-ar umple". Problema golului sufletesc de care sufer? ru?ii este reluat? ?i de Lucian Blaga.

Dup? Revolu?ia din Rusia din 1917, Basarabia ?i-a recâ?tigat libert??ile democratice, dar politica de desna?ionalizare ?i rusificare de peste 100 de ani a pus popula?ia româneasc? în fa?a pericolului de dispari?ie ca etnie. Totu?i, în noaptea de 23/24 ianuarie 1918 a fost proclamat? independen?a Republicii Moldovene?ti, iar la 27 martie 1918, Sfatul ??rii a hot?rât în urma votului Unirea Basarabiei cu România. Declara?ia de Unire a încheiat o etap? zbuciumat? în istoria Basarabiei, marcat? de anexarea ei de c?tre Rusia în 1812. Ne dorim ca, în scurt timp, 27 martie s? devin? zi de s?rb?toare na?ional? a românilor, ca un act reparatoriu ?i ca o n?dejde a noastr? c? ce s-a întâmplat la 27 martie 1918 se va repeta din nou, cât mai curând posibil ?i pentru ve?nicie.

La 28 noiembrie 1918 a avut loc Unirea Bucovinei cu România ?i anula astfel conven?ia austro-turc? din 1775, prin care Bucovina fusese r?pit? de Imperiul Habsburgic. La 1 Decembrie 1918 a avut loc Unirea Transilvaniei cu România, iar Conferin?a de Pace de la Paris din 1919-1920 a consim?it prin tratate interna?ionale hot?rârile Sfatului ??rii de la Chi?in?u din 27 martie 1918, decizia Congresului General al Bucovinei din 28 noiembrie 1918 ?i rezolu?ia Marii Adun?ri Na?ionale de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918. România Mare a avut o via?? scurt?, de numai 22 de ani.

În anul 1924, la indica?ia liderilor bol?evici de la Kremlin a fost creat? Republica Sovietic? Socialist? Moldoveneasc?, în stânga Nistrului, ca o prim? diversiune la adresa României. La 26 ?i 27 iunie 1940, în urma pactului sovieto-german Molotov-Ribbentrop, au fost transmise Notele ultimative ale guvernului sovietic pentru cedarea Basarabiei ?i a Bucovinei, iar la 28 iunie 1940 a avut loc invazia Basarabiei ?i a Bucovinei de c?tre trupele sovietice. La 30 august 1940, Germania ?i Italia au impus prin Dictatul de la Viena ca România s? cedeze Ungariei nordul Transilvaniei, iar ulterior Bulgariei s?-i cedeze Cadrilaterul. În câteva luni România a pierdut peste 33 la sut? din teritoriu ?i popula?ie, o adev?rat? tragedie a poporului român. La 21 iunie 1941, România s-a al?turat Germaniei în lupta împotriva Uniunii Sovietice pentru eliberarea Basarabiei ?i Bucovinei, care pentru trei ani au fost reintegrate în România. Prin lovitura de stat de la 23 august 1944, România a ie?it din r?zboiul purtat al?turi de Germania ?i s-a al?turat Na?iunilor Unite. Cu toate eforturile ?i sacrificiile f?cute pân? la sfâr?itul r?zboiului, în loc de cobeligerant?, România a primit statut de ?ar? învins?, fiind ocupat? ?i jefuit?, trebuind s? pl?teasc? sume uria?e pentru între?inerea armatei sovietice ce a invadat ?ara ?i obligat? la plata unor desp?gubiri de r?zboi e?alonate pe o perioad? de 20 de ani.

Dup? Al Doilea R?zboi Mondial, a fost anulat Dictatul de la Viena, dar România a pierdut Basarabia, Bucovina ?i Cadrilaterul. Pentru românii din Basarabia ?i Bucovina au început acelea?i drame ?i tragedii ca în anul 1812. Un adev?rat genocid, holocaust al românilor, care din nefericire continu? ?i ast?zi. Republicii Moldova i-au fost trasate grani?e artificiale, o parte a teritoriilor române?ti intrând în componen?a Ucrainei, iar Transnistria a fost înglobat? Republicii Moldova, ceea ce a creat mari greut??i tân?rului stat culminând cu conflictul din 1992, ce a cauzat pierderea de vie?i omene?ti.

La 27 august 1991, Parlamentul din Chi?in?u a adoptat Declara?ia de Independen?? a Republicii Moldova, precum ?i imnul de stat „De?teapt?-te, române!", iar ziua de 31 august a fost declarat? s?rb?toarea „Limba noastr? româneasc?". Ultima invazie a sovieticilor în România a avut loc în decembrie 1989, când Mihail Gorbaciov a trimis în ?ara noastr? câteva mii de speciali?ti sovietici, sperând ca dup? evenimentele din 1989, România s? r?mân? în sfera de influen?? a Rusiei. Nu s-a întâmplat nimic din scenariul sovieticilor, România a intrat in N.A.T.O. ?i a aderat la Uniunea European?. Moscova ne avertizeaz? c? nici N.A.T.O., nici Uniunea European? nu sunt ve?nice, iar prin anexarea Crimeii ?i prin conflictul din estul Ucrainei, Rusia î?i îndreapt? privirile asupra M?rii Negre, a Republicii Moldova, punându-ne pe noi într-o situa?ie critic?. Ast?zi Basarabia ?i Bucovina plâng, un strig?t de dezn?dejde se aude de acolo, iar pentru noi, cei de acas?, important r?mâne faptul, ce facem pentru fra?ii no?tri care sunt în suferin??.

footer