Revista Art-emis
Neamul Rudenilor PDF Imprimare Email
Ing. dr. Mihai Sporis   
Duminică, 29 Mai 2011 17:56
Sporis MihaiNeam mare boieresc ivit fericit, pentru nevoia divanurilor domneşti, din mai multe împreunări benefice: rodnicia Văii Topologului, măreţia muntelui, năvala râului dinspre moşnenii aprigi, înstăriţi şi demni în libertatea lor de lupi dacici de nouă hotare; strălucirea Argeşului, erudiţia Râmnicului, toate haruri necesare plămădirii boierescului autentic din care se vor ridica voievozii. Ruda, care le dă sâmburele numelui, are sensul de inimă a carului, ca o coloană de rezistenţă. Inimă a unui neam ce se găseşte... rudă, prin acelaşi sânge. Ruda este satul, vatră, moşie care dă numele unui arbore, al boierilor rudeni, impresionant. Din acest neam vom găsi aproape continu, timp de două veacuri, demnităţi ale divanului domnesc al Ţării Româneşti: sluger, medelnicer, mare pitar, paharnic, logofăt şi mare logofăt. Sigur că şcoala de grămătici a Râmnicului va fi fost aceea ce va fi ridicat dintre Rudeni atâţia cancelari domneşti (logofeţi, logofeţei şi mari logofeţi). Între marile personalităţi, cum sunt: Gheorghe Rudeanu (pribeagu), Ivan Norocea, Sima Stolniceasa (soţia lui Stroe Buzescu) Teodosie Rudeanu este cea mai proeminentă figură, prin rolul jucat de el în istoria românilor. El a fost mare logofăt sub doi domni : Mihai Viteazul şi Simion Movilă, precum şi cronicarul lui Mihai Viteazul până în 1597. Abil diplomat şi cancelar iscusit, apropiat al Buzeştilor, se va dovedi o minte lucidă când atrage atenţia Domnitorului Mihai, privind slăbiciunile omeneşti şi încrederea prea mare în cei ce se recunosc învinşi doar din teamă. Se opune făţiş închinării faţă de turci a lui Mihai, din August 1599, când Mihai Viteazul acceptă steagul sultanului, şi el se află alături de mitropolitul ţării şi de alţi mari boieri (inclusiv Buzeştii!) când cheamă în ajutor pe polonezi, care îl înscăunează domn în Ţara Românească pe Simion Movilă, lângă care Teodosie va fi mare logofăt.

Neamul se înrudea cu boierii Drăgoieşti, care vor fi dat pe mama lui Mihai, lui Pătraşcu cel Bun, cu Buzeştii, care îl vor fi pus domn pe Mihai, în tronul Ţării Româneşti , cu Brâncovenii, Bălăcenii, etc. Îi găsim mai aproape de linia basarabă a dăneştilor, lucru ce explică într-un fel pribegirea lor în Transilvania, în vremea lui Mircea Ciobanu (ginerele lui Petru Rareş prin Doamna Chiajna) şi a urmaşilor lui, până către revenirea la putere a partidei dăneştilor.
Destinul de cărturari, abilitatea diplomatică, renumele lor de mari boieri, în mari demnităţi, va fi proiectat neamul Rudenilor, în galeria marilor familii luminate de boieri pământeni , din apriga Oltenie de sub munte, până către năvalnicul Topolog, slobozit de Negoiul cel mare, al culmilor de piatră ale Făgăraşului. footer