Revista Art-emis
Armata ?i Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 PDF Imprimare Email
Ioan Galdea   
Joi, 13 Aprilie 2017 09:25

Regele Ferdinand - ArmataArmata noastr? ?i-a adus o contribu?ie decisiv? pentru realizarea unit??ii na?ionale a Neamului Românesc. Anul acesta s-au împlinit 100 de ani de la intrarea României în Primul R?zboi Mondial. În condi?iile în care mai mult de jum?tate din p?mântul ?i neamul nostru se g?seau sub jug str?in, autorit??ile române având convingerea c? evenimentele începute în anul 1914 constituie un moment istoric cum nu se întâlnesc multe în cursul veacurilor, c? ele sunt menite s? schimbe fa?a lumii, solu?ionând cele mai arz?toare probleme interna?ionale, toate acestea ne impuneau ?i nou? datoria de a ne folosi de prilejul începerii Marelui R?zboi. Având revendic?ri na?ionale ?i peste Carpa?i ?i peste Prut, ar fi fost o crim? împotriva patriei ?i a neamului ca s? l?s?m s? ne scape aceast? ocazie, a?a de rar? în istoria popoarelor. Cump?na cea mai grea în care ne g?seam dup? izbucnirea marelui conflict, a fost hot?rât? cu pricepere ?i în?elepciune de c?tre mai marii vremii: Ioan I.C. Br?tianu, Nicolae Iorga, Take Ionescu, Barbu ?t. Delavrancea, Nicolae Filipescu, Octavian Goga, Vasile Lucaci, Regina Maria ?i mul?i al?ii care au sus?inut realizarea idealului na?ional, to?i românii s? se uneasc? într-un singur stat, obiectiv garantat de Fran?a, Rusia, Anglia ?i Italia.

La 4/17 august 1916, Ioan I.C. Br?tianu, ?eful guvernului român încheia cu reprezentan?ii Fran?ei, Rusiei, Angliei ?i Italiei tratatele prin care România se obliga ca, cel mai târziu la 28 august, s? declare r?zboi ?i s? atace Austro-Ungaria. Tratatele încheiate erau în num?r de dou?, un tratat politic ?i o conven?ie militar?, prin care alia?ii se angajau s? sprijine ?i s? ajute armata român?. La 14/27 august 1916 s-a ?inut în Palatul Cotroceni din Bucure?ti istoricul Consiliu de Coroan?, convocat de Regele Ferdinand, cu scopul de a cere frunta?ilor ??rii aprobarea pentru intrarea în ac?iune a României, hot?rât? de guvernul Br?tianu, precum ?i sprijinul lor. Ioan I.C. Br?tianu a declarat c? România nu putea s? r?mân? neutr? într-un r?zboi în care se hot?ra soarta lumii, cu atât mai mult cu cât ea avea un ideal de îndeplinit ?i împrejur?ri ca cele de azi, nu se vor mai întâlni. Cauza românismului a f?cut un pas gigantic înainte, din moment ce patru mari puteri au recunoscut dreptul nostru la unitate na?ional?. În noaptea de 14/27-15/28 august 1916 armata român? a atacat frontiera austroungar?. Zidul de temni?? care închidea o jumatate a Neamului Românesc, era d?râmat. Prin v?ile,pe unde cu 18 veacuri în urm? trecuser? legionarii împ?ratului Traian, pentru a cuceri Dacia, prin acelea?i v?i pe unde, cu trei veacuri în urm?, ca s? uneasc? pe to?i fiii aceluia?i neam sub acela?i sceptru, pe acelea?i c?i trecea acum o?tirea Regelui Ferdinand pentru a înf?ptui pentru vecie ceea ce Traian orânduise, iar Mihai înf?ptuise numai o clip?.

Campania din 1916 a avut un sfâr?it trist, care sfâ?ia de durere inimile românilor. Capitala ??rii a fost ocupat? la 6 decembrie, iar România a fost invadat? de du?man. Mândra armat? român?, care se avântase peste mun?i ca s? elibereze pe fra?ii robi?i, fusese nevoit? s? se retrag? cu capul plecat ?i cu inima sângerând?, dând foc avutului ??rii ?i p?r?sindu-?i propria ?ar? în mâinile du?manului. Cauzele înfrângerii armatei române s-au datorat faptului c? am întâlnit un inamic superior ca dotare tehnic? ?i numerice?te, Austro-Ungaria, Germania, Bulgaria ?i Turcia, am fost deficitari în ce prive?te înzestrarea cu tehnic? militar?: artilerie, mitraliere, armament de infanterie, alia?ii nu ?i-au respectat în totalitate promisiunile de ajutorare ?i sprijinire a armatei române, la care se adaug? inac?iunea ru?ilor. Germania a mutat pe frontul român centrul de greutate al r?zboiului, astfel în noiembrie 1916, du?manul a concentrat 40 de divizii ?i 6 brig?zi, din toate punctele de vedere superioare nou?. La sfâr?itul lunii iunie 1917, armata român? ren?scut? ca pas?rea Phoenix din propria ei cenu??, era preg?tit? s? reînceap? lupta. Poporul întreg a?tepta plin de încredere, ceasul cel mare. La M?r??ti, M?r??e?ti, Oituz ?i Cire?oaia, soldatul român a reu?it s? z?d?rniceasc? marele plan strategic al du?manului, a salvat Moldova de catastrofa invaziei ?i a ocupa?iei inamice ?i a adus o nou? consacrare gloriei armatei române, cu pre?ul sângelui v?rsat pe câmpul de lupt?. Revolu?ia ruseasc?, defec?iunea din armata rus? ?i tratativele p?cii separate de la Brest-Litowsk au stopat pe români s? lupte mai departe, fiind tr?da?i ?i obliga?i s? încheie armisti?iul de la Foc?ani din 9 decembrie 1917 iar mai târziu pacea umilitoare de la Bucure?ti din 7 mai 1918.

R?zboiul mondial ?i marea revolu?ie rus? au pus problema Basarabiei, în mod brusc, printre cele ce trebuiau s? capete o grabnic? rezolvare. Pe frontul din Moldova, solda?ii moldoveni basarabeni au c?p?tat con?tiin?a importan?ei Neamului Românesc, organizând Marele Congres Ost??esc în noiembrie 1917. Congresul s-a transformat într-o s?rb?toare a unit??ii Neamului Românesc de pretutindeni ?i a hot?rât convocarea Sfatului ??rii, adunarea aleas? a Basarabiei, adev?rata ?i legitima reprezentant? a suveranit??ii na?ionale. La 4 decembrie 1917 s-a s?vâr?it evenimentul epocal al deschiderii Sfatului ??rii. În catedral? s-a oficiat pentru prima dat? serviciul divin în Limba Român?. A fost sfin?it cel dintâi Steag Na?ional sub faldurile c?ruia a defilat primul Regiment Moldovenesc, a fost intonat imnul „De?teapt?-te române". În cuvântarea sa, Onisifor Ghibu a avut prima viziune a marii s?rb?tori a Unirii întregului Neam Românesc, la Alba Iulia. Ziua de 27 martie/9 aprilie 1918 a fost ?i r?mâne pentru Basarabia ziua drept??ii celei mari, Sfatul ??rii, avându-l în frunte pe Ion Incule?, a decretat Unirea Basarabiei pe vecie cu Mama sa România. Marea nelegiuire s?vâr?it? la 25 mai 1812 a fost reparat?. Moldova frânt? în dou?, s-a reîntregit. P?mântul moldovenesc dintre Prut ?i Nistru, rupt de la sânul ??rii Mam? ?i robit str?inului, s-a reîntors la vechiul trup. În prim?vara ?i vara anului 1918 toate opera?iile militare au consemnat superioritatea ??rilor Antantei. Deodat? catastrofa se produce în Balcani. Armata de la Salonic îi zdrobe?te pe germani, bulgari, austrieci ?i turci. Soarta Marelui R?zboi a fost pecetluit?. În ziua de 12 noiembrie 1918, generalul Berthelot prime?te ?i transmite ?tirea încheierii armisti?iului general pe toate fronturile ?i a încet?rii oric?rei opera?ii de lupt?. La 1 decembrie cele din urm? deta?amente germane trecuser? Carpa?ii, eliberând teritoriul na?ional.

La 1 Decembrie 1918, Regele Ferdinand reintra în capitala ??rii în fruntea armatei sale eroice. În fruntea cortegiului era Regele, având lâng? el pe Regina Maria ?i pe generalul Berthelot, to?i c?l?ri. Dup? cei trei f?uritori ai victoriei, venea oastea, regimentele de la M?r??e?ti, de la M?r??ti, de la Oituz ?i de la Cire?oaia. Apoi, unit??i din armatele aliate ale Fran?ei, Angliei, Americii, reprezentan?i ai ilustrelor armate care se acoperiser? de glorie în Marele R?zboi. A fost o zi de mari ?i covâr?itoare emo?ii, a?a cum nu le este dat s? tr?iasc? decât popoarelor care-?i cuceresc fericirea trecând prin cele mai crude suferin?e. Visul r?u trecuse, el ?inuse doi ani. De?teptarea venise, era a?a cum nu îndr?zneam s-o dorim în cele mai cutez?toare pl?smuiri ale min?ilor noastre. Pe timpul trecerii cortegiului triumfal, lumea cu flori ?i steaguri tricolore, aplauda ?i plângea, dar gândul, mergând mai iute, ?inea mai departe... În aceea?i zi, de 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia în vechea capital? a lui Mihai Viteazul se încheia în acelea?i momente, în aceea?i atmosfer? de mare s?rb?toare, prin voin?a na?iunii române, adunat? din toate col?urile Ardealului, cel mai m?re? act al istoriei Neamului Românesc.

Odat? cu încheierea r?zboiului mondial, s-a pr?bu?it ?i Imperiul Austro-Ungar. Pe ruinele Imperiului Habsburgic, popoarele fostei monarhii se gr?beau s? se organizeze în state na?ionale. În timpul r?zboiului Bucovina a trecut rând pe rând sub domina?ia ru?ilor ?i a austriecilor. La 8 noiembrie 1918 armata român? a trecut vechea grani?? ?i a c?lcat pe p?mântul fr??esc al Bucovinei. Bucovina, col?ul cel mai vechi de ?ar? moldoveneasc?, se lipea iar de trupul ??rii Mam?. La Cern?u?i, la 15/28 noiembrie 1918, Congresul General al Bucovinei, sub pre?edin?ia lui Iancu Flondor a hot?rât cu o majoritate zdrobitoare, unirea necondi?ionat?, pentru vecie a Bucovinei în vechile ei hotare cu Regatul României. La 18 octombrie 1918, r?suna glasul deputatului român A.Vaida Voievod la Budapesta, c? na?iunea român? reclam? pentru ea dreptul s? hot?rasc? singur? despre soarta ei ?i a?ezarea ei printre celelalte na?iuni libere. La Arad ia fiin?? Consiliul Na?ional Român Central, fiind recunoscut de guvernul de la Budapesta ca singurul îndrept??it s? vorbeasc? în numele tuturor românilor. Sub impulsul Consiliului Na?ional, au început s? se constituie consilii ?i g?rzi na?ionale, care s? sus?in? ordinea ?i siguran?a public?, s? apere averea ?i locuitorii în urma declan??rii revolu?iei maghiare din 31 octombrie 1918, ce a generat nebunia distrugerii ?i atrocit??ii însp?imânt?toare împotriva românilor. Dar peste crestele Carpa?ilor, trupele române se avânt? din nou în scumpul Ardeal, pentru ca s? sigileze de ast?dat? pentru totdeauna, unirea tuturor românilor într-o singur? ?ar?.

Multimilenara Cetate a Albei Iulia fusese aleas? pentru a ad?posti între zidurile ei pe reprezentan?ii poporului românesc al Ardealului, în cea mai mare zi din istoria acestui popor, 1 Decembrie 1918. Aici la 1 noiembrie 1599, Mihai Viteazul biruitor la ?elimb?r, î?i f?cuse intrarea triumfa? în Alba Iulia, iar la 28 februarie 1785 pe acela?i platou al cet??ii, marii mucenici ai neamului, Horea, Clo?ca ?i Cri?an, treimea durerilor noastre, au fost închi?i, judeca?i ?i au suferit supliciul frângerii cu roata, pentru c? au avut curajul s? cear? ?i s? lupte pentru o via?? mai bun? pentru Neamul Românesc. Adunarea de la Alba Iulia s-a ?inut într-o atmosfer? s?rb?toreasc?. Peste 100.000 de oameni s-au adunat în aceast? zi spre a fi de fa?? la actul cel mai m?re? al istoriei românilor. Au venit 1228 de delega?i oficiali, reprezentând toate cele 130 de cercuri electorale din cele 27 comitate române?ti. Adunarea Na?ional? a decretat unirea românilor ?i a teritoriilor locuite de dân?ii cu România. Potrivit cu textul proclama?iei de la Alba Iulia, s-a constituit ca reprezentan?? a Marii Adunari, Sfatul Na?iunii Române, compus din 150 de membri, ale?i de adunare, care va fi parlamentul provizoriu al Ardealului, pân? la unirea definitiv?. Ca organ executiv a fost ales un Consiliu Dirigent a c?rui pre?edinte a fost ales Iuliu Maniu ?i avea sediul la Sibiu.

Armata român? nu a participat la Marea Adunare de la Alba Iulia din ziua de 1 Decembrie 1918, trupele române se aflau la o distan?? destul de mare de ora?. Paza, securitatea ?i buna desf??urare a Marii Adun?ri de la Alba Iulia le-au asigurat G?rzile Na?ionale Reunite din Alba Iulia, Sibiu, Cluj, Or??tie, Blaj ?i din alte localit??i sub comanda c?pitanului Florian Medrea, având ca adjunc?i pe c?pitanul Vasile Barbu ?i locotenentul Ovidiu Gritta. Aceste G?rzi Na?ionale se aflau în subordinea Consiliului Na?ional Român Central, în special al pre?edintelui acestui organism, dr. ?tefan Cicio Pop. Conform planului tactic aveau datoria de a asigura centurile de siguran?? ale ora?ului, itinerariile de afluire pe câmpul lui Horea, precum ?i reparti?ia tribunelor, afluirea ?i dispersarea coloanelor de pe câmpul lui Horea, misiuni de maxim? importan?? pe care militarii le-au îndeplinit în mod exemplar. R?zboiul României, înc? nu se încheiase. Va urma înc? un an de lupte grele, pentru doborârea definitiv? a vechilor du?mani ?i pentru consolidarea Marii Uniri de la Alba Iulia. În adâncul con?tiin?ei tuturor era convingerea c? procesul milenar dintre români ?i unguri va trebui s? fie rezolvat definitiv cu sabia. La 21 martie 1919 a început revolu?ia comunist? în Ungaria. Bela Kun aflat în fruntea guvernului bol?evic din Budapesta s-a aliat cu guvernul sovietic din Moscova cu inten?ia de a duce ostilit??i militare împotriva României, pentru a-i smulge Ardealul. Situa?ia Ardealului devenea tot mai grav?, iar guvernul român s-a v?zut nevoit s? ia el însu?i m?surile necesare.

R?zboiul româno-maghiar începuse. Ofensiva trupelor române a început pe 16 aprilie 1919 cu b?t?lia din Mun?ii Apuseni, ?i în câteva zile frontul unguresc era spart. Pentru prima dat? armata român? a avut ocazia s? se lupte ?i s? înving? du?manul ?i opresorul secular al Neamului Românesc. Pentru sufletul românesc, chinuit ?i ap?sat, era cea mai str?lucit? satisfac?ie. Sabia româneasc? dezlegase în dou? s?pt?mâni ceea ce diploma?ia european? nu reu?ise timp de câteva luni. Încrez?tor în for?ele sale dup? succesul expedi?iei militare împotriva Cehoslovaciei, Bela Kun preg?te?te o mare ofensiv? împotriva românilor, cu toate eforturile alia?ilor de a-l demobiliza ?i dezarma. La 17 iulie 1919 ungurii au început atacul împotriva românilor, în b?t?lia de pe Tisa. Învin?i definitiv de români, ungurii se retrag în dezordine, aruncând în aer podul de peste Tisa. Cu pr?bu?irea podului de peste Tisa, se pr?bu?e?te definitiv ?i îndr?znea?a încercare a ungurilor de a ne r?pune.
Armata român? repurtase o biruin?? str?lucit? ?i binemeritat? în campania din Ungaria. Întreg mecanismul armatei române a func?ionat de minune, experien?a r?zboiului ?i-a spus cuvântul. Regele Ferdinand ?i seful Marelui Cartier General Român, generalul Constantin Prezan, prezen?i pe teatrul de opera?ii au decorat pe militarii viteji ?i victorio?i în lupte ?i au primit defilarea trupelor române victorioase în batalia de pe Tisa, care constituie una din etapele epocale ale milenarului proces dintre români ?i unguri. Comandantul trupelor române din Transilvania a dat ordinul de a se trece peste Tisa ?i continuarea mar?ului spre Budapesta. În ziua de 4 august 1919 românii intrau triumfal în Budapesta ?i ocupau capitala maghiar?. Bela Kun abia a reu?it s? fug? cu un tren special la Viena. Popula?ia din Budapesta asista resemnat? la defilarea trupelor române victorioase. Aceasta era încoronarea str?daniilor noastre, ce consfin?ea Marea Unire de la Alba Iulia. Deasupra Parlamentului ?ovinismului unguresc fluturau falnic culorile na?ionale ale Steagului Românesc. Budapesta, locul unde s-au pus la cale atâtea urzeli pentru nimicirea Neamului Românesc, a fost cucerit? de armata româneasc?. R?zboiul româno-maghiar, actul final cu care s-a încheiat participarea României în Primul R?zboi Mondial a fost încoronat cu cel mai str?lucit succes.

Conferin?a P?cii din Paris a pronun?at la 4 iunie 1920 unul din marile verdicte ale istoriei. La Trianon, în Versailles s-a semnat Tratatul de pace între Ungaria ?i Puterile aliate ?i asociate. Statul milenar al Ungariei, întemeiat pe violen?? ?i nedreptate, se desfiin?ase ?i de drept cum se pr?bu?ise mai înainte de fapt. Sacrificiul de sânge al României în Primul R?zboi Mondial a fost de 220.000 militari, reprezentând 3 la sut? din popula?ia ??rii, 250.000 mor?i din rândul popula?iei civile, la care se adaug? înc? 50.000 num?rul mor?ilor neînregistra?i de statisticile oficiale, ajungându-se la impresionanta cifr? de 520.000 de vie?i jertfite ?i peste 500.000 de r?ni?i, pierderi suferite în Marele R?zboi din 1916-1919. Unitatea Na?ional? a României, rod al unei lungi evolu?ii istorice, preg?tit? cu tot ce a fost mai curat în sufletul românesc, s?vâr?it? cu jertfa celei mai bune p?r?i a acestui neam, este ast?zi comoara noastr? cea mai de pre?, care este stropit? cu sânge ?i sfin?it? cu lacrimi. La împlinirea a 100 de ani de când înainta?ii no?tri au f?cut acest enorm sacrificiu de sânge ?i un efort supraomenesc de realizare a României Mari, pentru ca genera?iile viitoare s? aib? libertate ?i un trai mai fericit, se impune s? le ar?t?m o recuno?tin?? ve?nic? ?i s? le cinstim memoria a?a cum se cuvine. Au fost ridicate zeci ?i sute de monumente istorice în localit??ile unde au avut loc lupte încrâncenate, unde solda?ii români au dat dovad? de curaj ?i eroism, unde ?i-au pierdut via?a pentru ap?rarea p?mântului sfânt al ??rii. Lipse?te monumentul cel mai dorit înc? din anul 1919, în capitala de suflet a Neamului Românesc, Alba Iulia, care s? glorifice Unitatea Na?ional? a Românilor. To?i cei care ?i-au jertfit via?a pentru realizarea României Mari sunt adev?rate modele pentru genera?ia actual? ?i genera?iile viitoare. Istoria României trebuie s? arate adev?rul ?i s? prezinte cu obiectivitate m?re?ele realiz?ri ale înainta?ilor no?tri, iar noi s? fim feri?i de a repeta gre?elile. Suntem datori s? facem tot ceea ce depinde de noi pentru a demonstra c? merit?m din plin toat? mo?tenirea primit? dup? Primul R?zboi Mondial, Unirea Basarabiei cu ?ara Mam?, Unirea Bucovinei cu România ?i Marea Unire de la Alba Iulia, prin care a fost înf?ptuit? România Mare. Trebuie s? r?spundem cu curaj, fermitate ?i în mod hot?rât tuturor provoc?rilor ce vin atât din interiorul ??rii dar ?i celor care vin din exterior. În anul 2017 se împlinesc 100 de ani de la biruin?a armatei române de la M?r??ti, M?r??e?ti ?i Oituz, care vor r?mâne pagina cea mai str?lucit? a marelui nostru r?zboi na?ional. Ca un omagiu adus eroilor neamului din aceste b?t?lii, anul 2017 trebuie s? se numeasc?: „M?r??ti, M?r??e?ti, Oituz - 100".

footer