Revista Art-emis
„Intelligence Service” - Agenți secreți intrați în istorie (6) PDF Imprimare Email
General Br. (r) Aurel I. Rogojan   
Duminică, 26 Martie 2017 14:44

Brandt WillyBiografiile paralele ale lui Willy Brandt

Cominternist, cancelar al R.F.Germania şi protector al spionilor din Est.

Anul electoral 1998 a adus în atenţia opiniei publice din Germania controversatele istorii de spionaj în care a fost şi ar mai putea fi implicat Partidul Social Democrat German.
Biografiile, oficială şi cea secretă, ale lui Willy Brandt, liderul social-democrat german cel mai proeminent al timpului său, oferă cititorului suficiente elemente pentru o judecată dreaptă a lucrurilor, în deplinătatea contextelor istorice.

Biografia oficială

S-a născut în 1913, în localitatea Lubeck din Germania.
După absolvirea liceului din Joanneum, colaborează la diferite gazete şi lucrează la o firmă de transporturi navale.
În anul 1933, emigrează în Norvegia şi renunţă la cetăţenia germană. Studează istoria şi jurnalistica.
În perioada 1940-1945 publică multe articole în presa suedeză, fiind în legătură strânsă cu mişcărle de rezistenţă din Germania şi Norvegia.
După război, îşi redobândeşte naţionalitatea germană. Devine ataşat de presă al reprezentanţei norvegiene de la Berlin. Lucrează pentru Partidul Social-Democrat German.
1949-1957: membru al Parlamentului R.F.G.;
1950-1950: membru al „Abgeornetenhaus von Berlin"; între anii 1955-1957, este preşedintele acestei asociaţiii;
1957-1966: primarul oraşului Berlin;
1958-1963: preşedinte al Confederaţiei Germane;
1962: vicepreşedinte al Partidului Social-Democrat German;
1966-1974: cancelar al Republicii Federale Germania;
1974: preşedintele Intenaţionalei Socialiste.
Willy Brandt a murit în anul 1992.

Biografia secretă

1933 - Willy Brandt (Karl Herbert Frahm), racolat de Jurgen Kuczynski, unul dintre fondatorii reţelei sovietice de spionaj „Orchestra Roşie", pleacă din Germania în Suedia, activând în slujba Cominternului şi a serviciilor secrete sovietice. Ofiţerul de legătură al lui Kuczynscki era Serghei Besonov (G.R.U.).

1936 - Willy Brandt şi Herbert Wehner („Karl Funk") participă, în Franţa, la lucrările Frontului Popular, alianţă prosovietică aflată la putere. În acestă perioadă a „tinereţii revoluţionare", Brandt leagă strânse legături cu Walter Ulbricht, viitorul preşedinte al Consiliului de Stat al R.D. Germană.
1941- Devine ajutorul lui Wehner pentru conducerea filiarelor scandinave ale „Orchestrei Roşii". Brandt va fi omul de bază al lui Wehner până în anul 1945 la terminarea războiului. A folosit mai multe identităţi conspirative fabricate de G.R.U.; Willy Flamme, Karl Martin, Gunnar Gassland, Gunnar Weber. Aceiaşi misiune o are şi „Bruno Kreisky", viitorul cancelar al Austriei.

În perioada 1941-1945 a scris peste o sută de articole şi 12 cărţi de propagandă pro-comunistă şi pro-sovietică. Într-o broşură, ulterior retractată, intitulată „Der Zweite Weltkrieg" („Al Doilea Război Mondial", publicată în 1945) el avea să afirme: „În Europa de Est reconstrucţia se sprijină foarte solid pe Uniunea Sovietică. În Polonia au început mari reforme. De asemenea în Cehoslovacia. În Bulgaria, România şi Iugoslavia noile guverne se sprijină pe mişcările întărite ale muncitorilor şi ţăranilor. Relaţiile sociale şi politice par a se dezvolta în acelşi fel în Austria şi Ungaria."

Rapoartele secrete ale Ambasadei S.U.A. la Stockholm fac referiri la relaţiile strânse întrţinute de Brandt cu doamna Kollantai, ambasadoarea U.R.S.S.[1] . Willy Brandt era indispensabil G.R.U. în Germania în anul 1948, anul blocadei Berlinului, motiv pentru care se va întoarce în zona de ocupaţie occidentală. Va fi urmat, în 1955, de Leopold Bauer, care între anii 1966-1972 va fi tot timpul lângă Willy Brandt, având grijă să fotocopieze şi să transmită în Est toate documentele secrete din mapa ministrului de externe şi ulterior a cancelarului Willy Brandt.

Leopold Bauer poate fi considerat predecesorul şi, timp de doi ani 1970-1972, dublarea lui Gunther Guillaume, consilierul personal al cancelarului, arestat la 24 aprilie 1974 şi schimbat în 1981 cu un agent arestat în Est. Egon Bahr, un apropiat colaborator al lui Willy Brandt, ministru de externe în cabinetul său şi omul care, mai bine de două decenii, a jucat un rol important în relaţiile R.F.G. cu U.R.S.S., a făcut şi el parte din echipa serviciilor secrete sovietice.Despre Willy Brandt se afirmă că a fost „o umbrelă protectoare" pentru spionii estici, deoarece alte două cazuri sunt legate de numele său: Horst Baerensprung şi Hans Hirschfeld, ambii avertizaţi la timp pentru a putea să fugă în R.D. Germană.

------------------------------------------------
[1] cfr. V.Draht, „Willy Brandt, prisoner of his post", Nelson& Sons, 1975, pag. 107.

footer