Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Col. (r) Lector univ. dr. Tiberiu T?nase   
Miercuri, 22 Martie 2017 19:32

C.A. RosettiConstantin A. Rosetti s-a n?scut în Bucure?ti în 2 iunie 1816, fiind fiul sp?tarului Alexandru Rosetti, ce se n?scuse la Constantinopol. Va intra în armata na?ional?, cu gradul de proporgic, fiind numit apoi aghiotant al domnitorului Al. D. Ghica. Fire capricioas?, uneori ciudat?, Rosetti a avut o tinere?e z?p?cit?, excentric?. Dup? ce î?i d? demisia din armat?, în august 1836, devine în 1842, ?ef al Poli?iei la Pite?ti, iar în Bucure?ti va ob?ine pre?edin?ia Tribunlului comercial. Este unul dintre întemeietorii societ??ii secrete „Fr??ia" (1843) ?i apoi a asocia?iei Literare (1845). În timpul revolu?iei de la 1848, joac? un rol de frunte având misiunea de a r?scula Bucure?tii. Face parte din Comitetul revolu?ionar din Comisia executiv?, fiind numit primul ?ef al poli?iei Capitalei chiar în ziua în care fusese scos din închisoare. Reprezentant al curentului liberal-radical, om politic de marc? dar ?i cunoscut scriitor ?i ziarist al vremii sale, a de?inut numeroase func?ii fiind secretar al guvernului provizoriu în timpul revolu?iei de la 1848, primar al capitalei ?i ministru de interne în anul 1878 ?i apoi între anii 1881-1882. A fost de asemenea pre?edinte de camer? ?i membru fondator al Academiei Române.

Rosetti a fost un mare ziarist al vremii sale inaugurând un stil în presa româneasc?, precum ?i o tradi?ie în publicistica politic?. Triumful activit??ii sale de ziarist a fost publicarea ziarului „Românul", ap?rut la 9 august 1857 - în care public? articole de fond, cronici economice, artistice, literare, comentarii asupra vie?ii politice interne ?i interna?ionale. A înfiin?at ?i alte publica?ii din care se pot aminti: Libertatea (12/13 iulie 1864); Constitu?iunea (1864); Con?tiin?a na?ional? (1865); de asemenea a publicat o revist? umoristic? ?intarul (1859) împreun? cu N.T. Or??eanu. A mai colaborat ?i la alte publica?ii ca: Steaua Dun?rii, Revista Dun?rii, Cugetare ?i Santinela român?. Temperament frenetic, de tribun însufle?it de încrederea în „Steaua României" în idealurile sale uneori utopice, a fost exponent al Curentului pa?optist un spirit realist dar ?i un vis?tor. Credin?a lui Rosetti în progres este nezdruncinat? ?i sub influen?a socialismului utopic ?i a iluminismului, el viseaz? uneori fr??ia ?i solidaritatea na?iunilor, precum ?i o fericire universal?. Adept al lui J.J. Rousseau îmbr??i?eaz? teoria dreptului natural, care ar exclude de la sine oprimarea. Dup? unire Roseti va sus?ine un timp concordia între boieri ?i ??rani. Tezele principale ale progresului s?u politic sunt libertatea individual? absolut?. Ca un profet al revolu?iei el invoc? adeseori divinitatea în manier? poetic? întemeindu-?i argumentarea pe citate ?i ilustr?ri biblice, ceea ce confer? discursurilor sale o coloratur? mistic?, f?r? ca omul s? fie un spirit religios. În scrierile sale istorico-politice el investe?te fantezie, patos ?i o for?? real? a elocin?ei. Opera lui Rosetti s-a n?scut din vâltoarea luptei politice ?i sociale iar autorul este un artist, dar ?i un poet.

La 1 aprilie 1866 - locotene?a domneasc? la propunerea lui C.A. Rosetti, aprob? „regulamentul pentru formarea Societ??ii literare române". Despre activitatea sa ca mason nu se pot spune multe lucruri, informa?iile pe aceasta tema nefiind suficiente si de încredere. Aparent, C.A. Rosetti este ini?iat în masonerie într-o Loj? parizian?, în 1845. Despre prima loj? masonic? din România informa?iile sunt la fel de confuze dar se pare c? C.A. Rosetii a avut un rol semnificativ. A?adar, în anul 1856 Marele Orient al Fran?ei emite o patent?, nr.23540/1856, pentru Loja L'Étoile danubienne cu sediul în Bucure?ti. În acela?i timp, la Bruxelles, se tip?re?te, sub redac?ia lui Cezar Bolliac ?i C. A. Rosetti, revista pro-unionist? „L'Étoile du Danube", care va avea curând ?i un destin românesc. Astfel, ambele variante ale numelui, „L'Étoile danubienne" ?i „L'Étoile du Danube" apar simultan ?i sunt la fel de masonice. În române?te, de altminteri, se va impune repede titlul gazetei lui Bolliac ?i Rosetti, Steaua Dun?rii, titlu care apare ?i pe bandiera proaspetei loji[1].

C. A. Rosetti a militat pentru aducerea pe tron a lui A. I. Cuza, pentru a efectua unirea Principatelor. Op?iunea lui Rosetti pentru alegerea lui Cuza s-ar justifica prin faptul c? pârc?labul de Gala?i ar fi fost venerabil al lojei masonice din aceea?i localitate, dar se pare c? Prin închiderea lojei a c?rei venerabil fusese chiar el, Al. I. Cuza a intrat in conflict deschis cu mi?carea masonic? din Principate, fapt ce ar justifica distan?area dintre el ?i C.A.Rosetti. Dar Rosetti, ca ?i Ion C. Bratianu se num?r? ?i printre liderii mi?c?rii de opozi?ie împotriva domniului A. I. Cuza. Ei erau con?tien?i c? lovitura de stat a suspendat orice manifestare a spiritului liberal ?i îns??i opera de modernizare a societ??ii române?ti a fost pus? sub semnul întreb?rii. Sistemul institu?ional era în criz? deoarece personalul din administra?ie, format din partizani ai domnului, se constituiau într-o camaril? ce punea intersele proprii mai presus de interesul na?ional[2].

Dup? lovitura de stat din 1864 ?i pericolul asocierii a doi oameni puternici pentru gestionarea puterii - Cuza ?i Kogalniceanu - i-au unit pe liderii celor doua grup?ri politice, conservatoare ?i liberale (cu deosebire liberal-radicale), ?i a dus la constituirea „monstruoasei coali?ii", ?i intensificarea activit??ii structurii de informa?ii a partidei liberal-radicale. Astfel, aceast? structur? secret? de informa?ii a partidei liberal-radicale, condus? de Eugeniu Carada[3], a reu?it s? patrund? pe re?elele de informa?ii ale lui Liebrecht ?i s? produc? o „intoxicare conving?toare" în sesnsul în care domnitorul Alexandru Ioan I (Cuza) prime?te informa?ia sigur? de la omul s?u de încredere prin care se sus?inea c? primul ministru î?i aroga dreptul de autor al reformelor ?i c? ar emite preten?ii la domnie. Acest lucru este înt?rit ?i de o presupus? filia?ie a lui Kog?lniceanu la domnitorul Moldovei Mihail Sturdza, precum ?i pe fondul unor interven?ii publice neinspirate ale primului ministru, inunda?ia de informa?ii alarmante privind deplasarea primului ministru în Oltenia - fieful lui Eugeniu Carada[4] - a avut ca efect destituirea ?efului guvernului, deci îndep?rtarea lui Mihail Kog?lniceanu de domnitor[5].

In continuarea acestor evenimete „monstruoasa coali?ie" ?i-a intensificat activitatea, iar ac?iunile opzi?iei se exprimau f??i? prin societatea „Progresul" - asocia?ia literar? ?i politic?, dar ?i prin activitatea lojii francmasonice, „În?elep?ii din Heliopolis", în care se reg?seau mul?i oameni politici, dar ?i militari"[6]. Rosetti, moare la 8 aprilie 1885, cu regretul de a nu-?i fi f?cut datoria de patriot, mai ales c? în ultimii ani ai vie?ii se bucura înc? de o mare popularitate.

------------------------------------
[1] https://www.francmasoneria.ro/influente-masonice-in-unirea-principatel, accesat la data de 05.02.2015
[2] Sursa: http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Ion_C._Bratianu
[3] Eugeniu Carada (n. 29 noiembrie 1836, Craiova – d. 10 februarie 1910, Bucure?ti) a fost un mare român de origine macedoromân? , care a avut un rol de seam? în crearea României moderne. Al?turi de C.A. Rosetti, Ion C. Br?tianu ?i al?i politicieni ai vremii, a pus bazele presei ?i economiei române?ti. Personalitatea sa este una obscur?, aceasta nu datorit? lipsei sale de importan??, ci dorin?ei sale de a r?mâne în umbr?, de nu se l?sa pervertit de putere ?i faim?. A avut roluri importante în Unirea de la 1859, independen?a de la 1877, a redactat al?turi de Ion Br?tianu Constitu?ia din 1866 ?i a sus?inut atât financiar, cât ?i moral, lupta românilor din teritoriile asuprite
Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Eugeniu_Carada
[4] Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Eugeniu_Carada.
[5] Memoriile principelui Nicolae Su?u, Editura Fundatiei Culturale Române, Bucuresti, 1997, p. 358.
[6] Istoria Românilor , vol VII, tom I, Bucure?ti, Editura Enciclopedic?, 2003, p 534.

footer