Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Col (r) Prof. univ. dr. Alesandru Dutu   
Miercuri, 08 Martie 2017 19:09

Monumentul eroilor americani in Ci?migiu - Foto: Dr. Claudiu PopescuPopula?ia civil? ?i autorit??ile române au avut fa?? de prizonierii aviatori americani ?i englezi o comportare corect? la care ace?tia nu se a?teptau. Cu mici excep?ii, majoritatea au declarat c? dup? para?utare, imediat ce au aflat c? sunt americani ?i nu ru?i, s?tenii „au încetat orice ac?iune de molestare", i-au dus în case unde „s-au a?ezat la mas?, le-au dat s? m?nânce, s? bea, au stat de vorb? cu ei, le-au dat o mic? provizie de merinde, dup? care au anun?at jandarmii ?i i-au predat". Singurele nemul?umiri, men?ioneaz? documentele vremii, au provenit din faptul c? în unele locuri jandarmii ?i poli?i?tii le-au ridicat pl?cile de identitate ?i unele obiecte personale f?r? a li se da adeverin?e. În rest au exprimat mul?umiri pentru modul în care au fost trata?i ?i au rugat „s? nu fie preda?i autorit??ilor germane". Prizonierii valizi (41) captura?i în urma raidului american din 1 august 1943 au fost interna?i, ini?ial, în Bucure?ti, în curtea Seminarului Central, iar cei r?ni?i (69) la Sinaia, în Spitalul de Zon? Interioar? nr. 415.

La 24 septembrie 1943, prizonieri din Bucure?ti au fost transfera?i la Timi?ul de Jos, în apropierea Bra?ovului, unde au fost caza?i în dou? cl?diri (vila func?ionarilor Prim?riei municipiului Bra?ov - 56 de locuri - ?i vila Prim?riei ora?ului Giurgiu - 30 de locuri), situate la 250 de metri una de alta, unde li s-au asigurat, într-o frumoas? zon? montan? turistic?, condi?iile necesare unei convie?uiri civilizate. „Cazarea - consemna un document al Marelui Stat Major - este asigurat? în foarte bune condi?iuni ?i pentru iarn?, toate camerele având sobe de teracot?, instala?ii de baie ?i closete în interior". În conformitate cu prevederile Conven?iei de la Geneva ?i ale altor documente adoptate pe plan interna?ional pe care România le-a aplicat în spiritul ?i litera lor, ofi?erii-prizonieri au primit solda corespunz?toare gradelor din armata român?, au dispus de popot? (cantin?) separat?, costul mesei (în limita sumei de 200 lei) re?inându-se din sold?. Suma r?mas? disponibil? era folosit? de fiecare prizonier pentru cump?r?turi, inclusiv pentru alimente nera?ionalizate.

Deoarece art. 11 al Conven?iei de la Geneva nu prevedea acordarea de sold? ?i pentru subofi?eri ?i trup?, acestora li s-au alocat sume pentru hran?, igien?, tutun etc., egale cu ale osta?ilor români. Ulterior, guvernul a hot?rât s? pl?teasc? sold? ?i subofi?erilor ?i trupei ?i s? înfiin?eze ?i pentru ei o popot?, cheltuind pentru fiecare 120 lei zilnic. Cazarmamentul a constat din paturi individuale (cu somier? pentru ofi?eri), saltele ?i perne (din lân? pentru ofi?eri ?i din paie pentru subofi?eri ?i trup?), cear?afuri ?i fe?e de pern?, p?turi etc. În ceea ce prive?te echipamentul, prizonierii au purtat, ini?ial, uniformele avute în momentul captur?rii, ulterior, Marele Stat Major hot?rând echiparea lor cu efecte române?ti, tip avia?ie.

Condi?iile bune de cazare a prizonierilor americani în lag?rul de la Timi?ul de Jos au fost constatate ?i apreciate de delega?ii Crucii Ro?ii Interna?ionale ?i din România. Cu ocazia uneia din aceste vizite, maiorul american Jaeger a apreciat c? „nu au a se plânge de nimic ?i sunt mul?umi?i de modul cum sunt caza?i ?i trata?i". În lag?r, programul era lejer, zilele ?i nop?ile fiind petrecute, a?a cum ar?ta ?i Donald R. Falls, „jucând bridge ?i citind diferite c?r?i puse la dispozi?ie de Crucea Ro?ie. Uneori f?ceau câte o partid? de volei pe terenul de joc amenajat de ei".

În prim?vara anului 1944, în urma sporirii num?rului de prizonieri americani ?i englezi, ca urmare a relu?rii bombardamentelor efectuate asupra României, în Bucure?ti a fost înfiin?at Lag?rul nr. 14. La scurt timp (30 mai) James B. Beane a adresat regelui Mihai I o scrisoare prin care cerea ca prizonierii americani s? fie sco?i din Bucure?ti pentru a fi feri?i de bombardamente. La aceast? cerere, Ion Antonescu a decis: „S? se studieze ce prevede Conven?ia de la Geneva pentru prizonierii de r?zboi ?i s? se vad? dac? Conven?ia prevede c? pot fi bombardate spitale, cartiere de muncitori, mori, hale de alimentarea popula?iei, uzini de ap?, a popula?iei pe câmp la munc? sau în sate”.Chiar dac?, a?a cum releva ?i Donald R. Falls, grupul din Bucure?ti „nu s-a bucurat de stilul de via?? luxos al camarazilor lor de la Timi?ul de Jos" ?i ace?tia au avut posibilitatea „s? se întreac? în turnee de bridge, s? monteze un spectacol de estrad? ?i alte mijloace de amuzament".

Modul civilizat în care au fost trata?i prizonierii americani ?i englezi în România a fost reliefat de în?i?i prizonieri în scrisorile pe care le-au trimis celor dragi de acas?.
Câteva dintre ele sunt semnificative:
- „Guvernul român face tot ce se poate ca s? ne fac? ?ederea cât se poate de confortabil?. Totul este splendid" (locotenent Paul A. Lahr);
- „Niciodat? n-a?i fi crezut c? pot s? fie a?a de ospitalieri cu inamicii lor" (locotenent John J. Roades);
- „Natural c? fiind prizonieri de r?zboi suntem lipsi?i de câteva (pu?ine) libert??i, dar suntem trata?i foarte bine" (locotenent James C. Lambadi);
- „Românii fac tot posibilul ca s? ne fac? cât mai ferici?i ?i confortabili" (locotenent W.A.Kine);
- „Guvernul român ne-a dat un lag?r care din toate privin?ele poate fi comparat cu lag?rele noastre de prizonieri" (locotenent Anthen W.Mack);
- „Suntem trata?i, într-adev?r, bine, mai mult ca ni?te musafiri, nu ca ni?te prizonieri" (locotenent James W.Stone);
- „Este o vacan?? pentru nebunul nostru de echipaj" (locotenent Jojn Aleins);
- „Ne trateaz? mai bine ca pe solda?ii lor" (locotenent Frederich C. Mee) etc.

O impresie deosebit? a produs permisiunea de a se oficia, în fiecare duminic?, „slujba religioas? catolic?" pentru care „to?i b?ie?ii sunt foarte recunosc?tori", dup? cum î?i informa familia Thomas Fallon, precum ?i excelentele condi?ii din spitale, unde „lumea ne trateaz? ca ?i cum am fi de-ai lor" (James E.Mann). Acela?i comportament l-au avut autorit??ile române ?i în ceea ce prive?te repatrierea rapid? a prizonierilor dup? trecerea României de partea Na?iunilor Unite, la 23 august 1944.
Între 1 ?i 3 septembrie 1944, în cadrul a trei misiuni aeriene efectuate de 55 bombardiere B.-17, escortate de 277 avioane de vân?toare P.-38 ?i P.-51 au fost transporta?i la bazele din Italia 1.161 fo?ti prizonieri de r?zboi, dintre care 1.117 americani, 31 englezi, 12 olandezi ?i un francez.

Nota redac?iei - Paradoxal, în parcul Ci?migiu a fost ridicat un monument în onoarea aviatorilor americani care au bombardat Bucure?tiul în 1944. Este imposibil de crezut c? un asemenea monument ar putea exista la Hiroshima sau Nagasaki, în Japonia, ori la Dresda, în Germania. In România postdecembrit?, totul este posibil.

Foto: Dr. Claudiu Popescu

footer