Revista Art-emis
Arcul de Triumf PDF Imprimare Email
Vladimir Ro?ulescu   
Duminică, 19 Februarie 2017 23:09

Arcul de triumf din Bucure?tiÎn Bucure?ti fost ridicate mai multe Arcuri de Triumf, cu existen?? temporar?, în 1846 - în onoarea vizitei domnitorului Moldovei, Mihail Sturdza, în 1877 în onoarea regelui Carol I întors de pe câmpul de lupt?, în 1878 - pentru a marca victoria României în R?zboiul de Independen??, în 1906 - la jubileul celor 40 ani de domnie ai regelui Carol I ?i în 1918, la revenirea familiei regale române din exilul de la Ia?i. In 1922, în contextul încoron?rii regelui Ferdinand I ?i a reginei Maria ca suverani ai României Mari, comisia pentru organizarea serb?rilor încoron?rii a apelat la serviciile arhitectului Petre Antonescu pentru construi un nou Arc de Triumf, pe ?oseaua Kiseleff. Arcul de Triumf, cu schelet din beton armat ?i basoreliefuri exterioare realizate din ipsos, a fost în centrul serb?rilor de încoronare, dar, în timp s-a degradat din cauza intemperiilor. Prin 1932, situa?ia deplorabil? a Arcului de Triumf a revenit în aten?ia opiniei publice ?i prim?ria Bucure?tiului a decis înlocuirea basoreliefurilor din stuc cu unele mult mai rezistente, din piatr? sau marmur? de Ru?chi?a. La subscrip?ia public?, lansat? în 1935, de edificare a Arcului de Triumf au contribuit cu dona?ii, de peste 7 milioane de lei, popula?ia ?i numeroase asocia?ii ?i societ??i ale fo?tilor combatan?i din Primul R?zboi Mondial. Un an mai târziu, a fost construit monumentul, din granit de Deva, în stil clasic, dup? modelul marelui Arc de Triumf de la Paris. Arcul este un paralelipiped, cu o lungime de 11 metri, o l??ime de 9,5 metri ?i o în?l?ime de 27 de metri, iar bolt? este sprijinita pe doi stâlpii cu sc?ri interioare care duc spre teras?. Arhitectul Petre Antonescu, a cerut arti?tilor pe care i-a cooptat la lucr?ri, Constantin Baraschi, Alexandru C?linescu, Mac Constantinescu, Ion Jalea, Dimitrie Paciurea ?i Costin Petrescu, to?i nume cunoscute în perioada interbelic?, s? dea monumentului o not? mult mai sobr?. Pe fa?ada sudic?, sculptorii Mac Constantinescu ?i Constantin Baraschi au realizat câte o reprezentare simbolic? a „Victoriei", iar pe fa?ada de nord au fost plasate alegoriile „B?rb??ie" de Ion Jalea, „Credin??" de Constantin Baraschi, ?i alte dou? „Victorii" create de Cornel Medrea ?i Dimitrie Onofrei.

Ceremonia inaugur?rii a avut loc la 1 decembrie 1936, când se împlineau 18 ani de la Unirea Transilvaniei cu România, în prezen?a regelui Carol al II-lea, a mamei sale, regina Maria, a prin?ului mo?tenitor Mihai, a membrilor guvernului României ?i a numero?i invita?i de onoare din ?ar? ?i din str?in?tate. Dup? instalarea regimului comunist, Arcul de Triumf a fost afectat prin scoaterea de pe p?r?ile laterale a celor dou? texte ale proclama?iilor regelui Ferdinand c?tre ?ar?, cu ocazia intr?rii României în r?zboiul de întregire ?i cu prilejul încoron?rii de la Alba Iulia din 1922, ?i prin scoaterea de pe frontispici a efigiilor regelui Ferdinand ?i a reginei Maria, substituite de dou? mari flori de piatr?. Dup? anul 1989, florile de piatr? au fost înlocuite cu dou? medalioane din bronz care înf??i?eaz? chipurile regelui Ferdinand ?i al reginei Maria.

Ast?zi, Arcul de Triumf este unul din simbolurile Bucure?tiului ?i o atrac?ie turistic? important?. În spa?iile sc?rilor interioare ?i în sala de pe teras? este ad?postit un mic muzeu, care poate fi vizitat cu anumite ocazii speciale, cu patru expozi?ii permanente: Marele R?zboi al Reîntregirii Neamului, Heraldica Marilor Familii Boiere?ti, Arcul de Triumf în Imagini ?i Marea Unire de la 1918.

footer