Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
General Br. (r) Aurel I. Rogojan   
Luni, 06 Februarie 2017 01:24

1989Gentlemen's agreementul de la Malta

Agenda conferin?ei bilaterale a pre?edin?ilor Statelor Unite ale Americii, George Herbert Walter Bush ?i Uniunii Sovietice, Mihail Sergheevici Gorbaciov a fost axat? pe actualizarea ?i adaptarea la noul context a „Declara?iei asupra Europei eliberate", ale c?rei echivocuri au permis Uniunii Sovietice s?-?i impun? regimul politic totalitar în toate t?rile eliberate de Armata Ro?ie de sub ocupa?ia statelor Axei Berlin-Roma-Tokio. Pre?edintele Bush în discursul s?u din 30 mai 1989, de la Mainz, a enun?at cele trei cerin?e ale reconcilierii istorice care urma s? pun? punct R?zboiului Rece:
1. sl?birea controlului Moscovei în ??rile satelite;
2. instituirea sistemului politic pluralist;
3. partidele s? poat? participa, f?r? calific?rile de la Yalta, de „fasciste" ori „naziste", la alegeri libere constituante în toate ??rile socialiste europene ( la solicitarea expres? a lui Gorbaciov, „alegeri libere care s? nu implice obligatoriu un control interna?ional asupra lor").

În schimbul accept?rii de c?tre Gorbaciov a acestor reforme politice, pre?edintele Bush îl asigura c? nu se va ac?iona în dauna securit??ii Uniunii Sovietice. Mai mult chiar, se întrevedea posibilitatea unor aranjamente financiare care s? mai atenueze unele dintre consecin?ele dramatice ale pr?bu?irii economiei. Gorbaciov s-a prezenat la Malta cu o restan??: România, unde Nicoloae Ceau?escu continua s?-i sfideze pe to?i, deopotriv?, din Est ?i din Vest, acuzându-i c? ?i-au dat mâna pentru lichidarea socialismului, a cuceririlor revolu?ionare ale popoarelor. Dup? Malta, în zilele de 4-5 decembrie 1989, Gorbaciov i-a convocat pe to?i liderii statelor membre ale Tratatului de la Var?ovia. A existat, desigur, ?i o ordine de zi prestabilit?, dar informarea asupra rezultatelor Conferin?ei de la Malta, în versiunea Kremlinului era scopul principal. La rândul s?u, pre?edintele Bush a efectuat vizite de informarea a partenerilor din Alian?a Nord Atlantic?: 3-4 decembrie la sediul N.A.T.O., iar la 16 decembrie la Paris .

Consecin?ele post Malta

Generalii Iulian Vlad ?i ?tefan Gu?? au stricat planurile pentru România ale Conspira?iei de la Malta

La 16 zile dup? Conferin?a de la Yalta, trimisul lui Stalin în persoana lui Andrei Ianuarevici Vî?inski s-a înfiin?at la Bucure?ti pentru a preg?ti instaurarea, cu complicitatea imoral? a alia?ilor britanici ?i americani, a unui regim politic de tip sovietic. La 12 zile de la încheierea Conferin?ei de la Malta, detonatorului prev?zut de K.G.B. pentru perestroika româneasc? i-au fost aprinse fitilele. Cele de la Ia?i ?i Cluj erau umede, au fâsâit ?i atât. La Timi?oara, în schimb, cu concursul mai multor servicii secrete, cu o implicare agresiv? a Ungariei ?i Iugoslaviei, plus surprinz?toarea coinciden?? a execut?rii silite a deciziei judec?tore?ti de mutare ?i evacuare a pastorului Tokes Laszlo, detonatorul a func?ionat. Cu trei luni înainte de detonarea situa?iei explozive acumulate în ultimii ani, pe teritoriul României era dispus un amplu dispozitiv clandestin al for?elor militare speciale de insurgen?? ale G.R.U., purt?toare ale tradi?iilor Armatei Ro?ii în materie de revolu?ii spontane, revolte populare, insurgen?? contrarevolu?ionar?, puciuri militare, lovituri de stat sau de palat. Afluxul celor cca. 70.000 de turi?ti sovietici era acoperirea ideal?, masa în care una - dou? divizii ale G.R.U. erau acul în carul cu fân. Totul a fost anticipat, din vara-toamna anului 1968, pân? în cel mai mic detaliu - ascunz?tori cu arme ?i muni?ii, spitale de campanie, echipe medicale, gazde conspirative, c?su?e po?tale, curieri ?.a. - când Brejnev a inten?ionat s? intervin? militar în România, pentru prevenirea unor evenimente similare celor din Cehoslovacia. Membrii grupelor de ac?ine vin ?i pleac? discret, doar cu o inofensiv? saco?? de voiaj. Este peste eviden?e c? un astfel de dispozitiv de ac?iune clandestin? nu ar putea fi amplasat, ori dislocat instantaneu, iar o dat? realizat este un bun câ?tigat pe termen lung.

Planul sovieto-ungaro-iugoslav al „reform?rii perestroikiste a României", asumat ?i de puterile occidentale, cunoscut la Vatican, a fost, îns?, numai par?ial realizat, fiind sine die amânate: unirea celor dou? Moldove, a Banatului sârbesc cu Banatul românesc, a Maramure?ului interior cu Maramure?ul exterior, tran?area statutului noilor entit??i, dar ?i al Dobrogei, toate acestea f?când s? par? cât mai fireasc? ?i desprinderea Transilvaniei, în care scop Armata de Vest a Ungariei fusese dislocat? la frontiera cu România. Planul men?ionat a fost sabotat de doi generali români. În ordinea deciziilor ?i actelor lor de comand?, generalul-colonel Iulian N. Vlad ?i generalul-maior ?tefan Gu??. Cel dintâi men?ionat, generalul-colonel Iulian N. Vlad, în calitatea de ministru secretar de stat la Ministerul de Interne ?i ?ef al Departamentului Securit??ii Statului:
1. premer?tor evenimentelor a interzis uzul de arm? de c?tre efectivele Departamentului Securit??ii Statului, iar în dimineata zilei de 22 decembrie a solicitat ?i Inspectoratului General al Mili?iei s? emit? un ordin ?n acest sens;
2. ?i-a dezarmat toate for?ele lupt?toare din subordine, inclusiv de?in?torii de armament individual, dispunând securizarea ?i sigilarea locurilor de p?strare a armamentului ?i muni?iei;
3. a interzis, din faza incipient? a evenimentelor, orice fel de interven?ie sau prezen?? a Securit??ii în mi?c?rile de strad?;
4. informat fiind de generalul ?tefan Gu?? c? se afl? în leg?tur? telefonic? cu Ferenc Karpati, ministrul Ap?r?rii al Ungariei, apoi cu Comandamentul Militar Unificat al Tratatului de la Var?ovia, care doresc confirmarea cererii de ajutor militar adresat? de factorul politic, a fost categoric împotriv?;
5. a dejucat provoc?rile ?i diversiunile prin care se urm?rea declan?area unui r?zboi fratricid între Armat? ?i Securitate. Dac? acest obiectiv intermediar al conspira?iei interna?ionale ar fi fost realizat, calea inteven?iei externe se deschidea ?i condi?iile izbucnirii r?zboiului civil, implicit ale dezmembr?rii teritoriale a României erau împlinite.

Cel de al doilea general, generalul-maior ?tefan Gu??, în calitatea de ?ef al Marelui Stat Major s-a opus cu fermitate ?i vehemen?? ofertelor armatelor ungare ?i sovietice de a intra pe teritoriul României. Trebuie men?ionat c? r?zboiul informa?ional crease, deja, în câteza zeci de minute, starea de teroare psihic? ?i isterie mediatic?, de tulbur?ri, incidente, amenin??ri ?i pericole iminente, toate induse prin dezinfomare în cascada ?i transmise în direct de televiziune pentru ca cererile de interven?ie militar? extern?, care, de altfel, au ?i fost anun?ate ca realizate, s? aibe aparen?ele de necesitate. Generalii ?tefan Gu?? ?i Iulian Vlad au dovedit în acele momente de mare cump?n? o extraordinar? luciditate în evaluarea situa?iilor conflictuale provocate de for?e inamice, externe ?i interne, iar deciziile luate de comun acord au dejucat escaladarea mult mai periculoas? a tensiunilor. Pentru loialitatea dovedit? poporului român ?i opozi?ia la tr?dare na?ional?, aveau, ulterior, s? pl?teasc?.

La via?a generalului Iulian Vlad au fost nu mai pu?in de opt tentative de atentate. Prima tentativ? a fost f?cut? în sediul Comitetului Central, în noaptea de 22/23 decembrie 1989, fiind vizat ?i generalul ?tefan Gu??, ambii generali fiind împreun? la singurul centru operativ de comand? legal al for?elor armate (Armata, Ministerul de Interne -Securitate, Mili?ie, Pompieri). Ambilor generali li s-a solicitat, de c?tre Ion Iliescu s? se coopereze în cadrul Comandamentului Militar. Un comandament ad-hoc constituit la Comitetul Central, dat? fiind prezen?a lor acolo ?i situa?ia creat? ca urmare a faptului c? mai multe grupuri care se revendicau revolu?ionare ac?ionau anarhic, interferându-se în comunicarea public? a televiziunii ?i radioului, substituindu-se deciden?ilor militari legali, contribuind astfel la amplificarea dezordinilor, a panicii ?i la crearea de incidente armate. Centrele de comand? militar? instituite la Televiziunea Român? ?i la Ministerul Ap?r?rii Na?ionale nu func?ionau sub autoritatea ?efului Marelui Stat Major. Dimpotriv? din cele dou? centre erau deturnate, contramandate ?i sabotate ordinele generalului ?tefan Gu??. Generalul ?tefan Gu?? a fost eliberat din func?ia de ?ef al Marelui Stat Major, fiind înlocuit, la 28 decembrie 1989, cu generalul Vasile Ionel.

În seara zilei de 28 decembrie 1989, generalul Gu?? l-a informat pe generalul Vlad c? vie?ile lor sunt în pericol, propunându-i s? accepte o gard? militar? comandat? de un ofi?er pentru care garanteaz?. Propunerea a fost acceptat? ?i în circa 20 de minute garda a realizat dispozitivul de protec?ie. Aceasta era cea de-a patra situa?ie de pericol pentru via?a generalului Vlad. Anterior e?uaser? tentativele prinderii într-o ambuscad?, pe timpul deplas?rii la Ministerul Ap?r?rii Na?ionale, respectiv simularea unui accident de circula?ie pe strada Italian? dup? trecerea în revist?, la sediul acesteia, a Unit??ii Speciale de Lupt? Antiterorist?, ordonat? de generalul Nicolae Militaru. Ini?ial, generalul Militaru a stabilit ca revista de front s? se realizeze pe stadionul militar din Ghencea, unde în tribune erau în a?teptare cuiburile de mitralier?... Pân? la stadion, efectivele unit??ii, 795 ofi?eri, mai?tri militar?, subofi?eri ?i angaja?i civili, urmau s? traverseze ora?ul cu armamentul, muni?ia ?i toat? dotarea de lupt? aniterorist? asupra lor. Asta în timp ce o propagand? isterizat? avea ca lait motiv „Securi?tii-terori?tii!". Cum se putea interpreta, în acel context tulbure ?i aparent anarhic, o astfel de demonstra?ie de for?? din partea unit??ii antiteroriste a Departamentului Securit??ii Statului, cea dintâi ?i pe nedrept acuzat? de terorism? Numai insisten?ele generalului Iulian Vlad la Ion Iliescu, c?ruia i-a fost învederat? r?spunderea pentru consecin?e, a contramandat planul criminal al generalului Militaru. Acesta a fost vizibil deranjat ?i a refuzat s? treac? în revist? U.S.L.A. la sediul acesteia, delegându-i pe generalii Iulian Vlad ?i Ion Hortopan.

Generalul Vasile Ionel a fost anume reactivat cu scopul de a fi numit ?eful Marelui Stat Major. El fusese trecut în rezerv? în anul 1980, din acelea?i motive ca ?i al?i generali ?i înal?i ofi?eri cu probleme contrainformative ?i vulnerabili la provoc?rile de tr?dare exercitate asupra lor servicii de spionaj str?ine. Cele mai notorii cazuri erau cele ale generalilor Nicolae Militaru, Nicolae Doicaru, ?tefan Kostyal ?i Ioan ?erb, acesta din urm? fiind ?i condamnat, în anul 1971, oficial pentru de?inere de documente secrete de stat în vederea divulg?rii. Generalii Nicolae Militaru ?i Vasile Ionel au rechemat imediat în cadrele active generalii ?i ofi?erii superiori din categoria anterior amintit?: Paul Romano Cheler, Jean Ioan Moldoveanu, Marin-Gheorghe B?lteanu, Ioan Bucur Bordei, Liviu Traian Ciub?ncan, Horia Traian Opru??, Dumitru Nicolae Pletos, Gheorghe Constantin Popescu, Marin Pancea, Nicolae Gheorghe Hârjeu ?.a., pe care i-au numit în importante func?ii de comnad?, ori alte pozi?ii cheie pentru reu?ita conspira?iei.

Generalul-colonel Iulian Vlad a fost arestat, formal de generalii Vasile Ionel ?i Ion Hortopan, superviza?i nemijlocit de Gelu-Vocan Voiculescu. Nicolae Militaru ?i ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucure?ti, Evgheni Tiajenikov au ?inut s? priveasc? scena escort?rii generalului Vlad de c?tre o grup? de solda?i, echipa?i de lupt?, cu baionetele la arme. Generalul Vasile Ionel, asemenea lui Silviu Brucan, a intervenit ?i asupra pre?edintelui completului de judecat? a celor trei procese intentate generalului Vlad. Motivul interven?iei a fost decizia retrimiterii cauzei la anchetatori, deoarece rechizitoriul nu a fost sus?inut de probe. Mai mult, cele câteva zeci de martori ai acuz?rii au f?cut depozi?ii favorabile generalului Vlad. Din acel moment, procesele generalului Vlad nu s-au mai judecat dup? regulile cercet?rii judec?tore?ti, ci dup? indica?ii politice. Indica?ii politice care au fost cuantificate cumulativ în 25 de ani de ani de închisoare. A executat 4 ani, respectiv un sfert din pedeapsa cea mai mare, fiind eliberat prin efectul legii. Generalul ?tefan Gu?? a fost mutat la Cluj, apoi la Buz?u. A decedat în anul 1996, în urma unui cancer galopant. Lista generalilor implica?i în evenimente ?i care au decedat în împrejur?ri suspecte este, îns?, mult prea lung? pentru a nu fi ?i ea un argument al conspira?iei interna?ionale.

Alte consecin?e post Malta privesc angajamentele fa?? de Vatican, între care separarea statelor catolice Croa?ia ?i Slovenia de Iugoslavia, constituirea Grupului de la Vi?egrad. Dac? celelate angajamente luate de Gorbaciov la Malta s-au realizat etapizat, din anul 1991 pân? în anul 2000, promisiunile f?cute Papei au avut prioritate, fiind întocmai respectate: (1) tolerarea desfiin??rii Zidului Berlinului; (2) imediata unificare a celor dou? Germanii, în pofida rezervelor pre?edintelui francez Francois Mitterand ?i premierului britanic Margaret Thacher; (3) permisiunea ca fostele t?ri satelite neortodoxe (Cehoslovacia, Polonia ?i Ungaria) s? se administreze, din anul 1990, într-o form? de autonomie proprie, conform Pactului de la Vi?egrad; (4) tolerarea proclam?rii autonomiei t?rilor romano-catolice , Slovenia ?i Croa?ia, de unde s-a ajuns la criza iugoslav?, ani de r?zboaie civile ?i o Pax Americana, cu mijloacele ?i consecin?ele cunoscute, dar f?r? ca acestea s? se fi stins.

Din partea României , conform relat?rilor edite ale lui Dan Amedeo L?z?rescu, au fost câteva tentative de al?turare la Grupul de la Vi?egrad, pe filiere politice liberale, dar ?i din partea unor francmasoni autentici ?i patrio?i. Au fost încercate u?ile unor cabinete, intuim c? ?i ale Vaticanului , prin leg?turi politice sau francmasonice din Italia. Fie c? a fost vorba de pre?edintele Italiei, Francisco Cossiga, de liberalul Giovani Malagodi sau de ministrul de externe, Gianni de Michelis, de fiecare dat? r?spunsul a fost „non possumus", care, subliniaz? sursa citat?, „are darul s? învedereze o serie de secrete politice". Da, asta credem ?i noi, constatând cum statele din Grupul de la Vi?egrad au devenit foarte active în a promova ini?iative ?i m?suri care s? le confere o identitate distinct?, deocamdat? sub umbrela Uniunii Europene. Dar cum istoria prinde vitez?...

Interesant este ?i cum au avut grij? oamenii lui Gorbaciov s?-i îndeplineasc? angajametul luat la Malta în chestiunea pluripatidisului. Prin sciziunea partidelor unice. Atfel, dac? în 1989 în România exista doar Partidul Comunist, ulterior au ap?rut o puzderie de partide cu tot felul de nume, parc? extrase dintr-o cartotec?.

footer