Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
General Br. (r) Aurel I. Rogojan   
Duminică, 29 Ianuarie 2017 17:06

Sofia 1989Sofia - un complot al vârfurilor nomenclaturii comuniste realizat cu binecuvântarea Kremlinului

Prima lovitur? pentru Todor Jivkov, aflat la putere de 33 de ani, a venit din partea Turciei, care a suspendat deschiderea grani?ei pentru emigran?ii turcofoni care p?r?seau Bulgaria. Imediat au intrat în scen? , devenind ?i foarte active, dou? mi?c?ri ecologiste „Ecoforum" ?i „Ekoglasnost", astfel încât spre sfâr?itul lunii august era vehiculat? ideea unei iminente lovituri de palat. În spatele complotului se aflau generalul K.G.B. Sarapov, noul ambasador al Uniunii Sovietice la Sofia, ministrul de externe Pet?r Mladenov (n. 22 august 1936 - d. 31 mai 2000) ?i Andrei Lukanov (1938, Moscova -1996, Sofia ), ministrul rela?iilor economice externe. Opozi?ia dinafara nomenclaturii nu conta, îns?, decât pentru imaginea extern?. Todor Jivkov era izolat, f?r? recunoa?tere în rela?iile externe, Bulgaria fiind reprezentat? de cei doi comploti?ti. În Bulgaria, debarcarea lui Todor Jivkov a fost încredin?ata lui Sarapov, noul ambasador al U.R.S.S. la Sofia. Anterior, generalul Sarapov de?inuse responsabilitati însemnate în K.G.B., fiind ?i directorul cabinetului lui Andropov.

În 24 octombrie 1989, Pet?r Mladenov adreseaz? o scrisoare deschis? lui Todor Jivkov, aducându-i, între altele, critici aspre pentru pr?bu?irea economiei. (?i lui Nicolae Ceau?escu i-a fost adresat?, în luna martie 1989, o scrisoare deschis? în care, printre alte grave acuze, i se imputa pr?bu?irea economic? a României. Nu poate fi chiar o coinciden?? întâmpl?toare - n.n.) Mladenov ?i-a prezentat demisia, dar Jivkov a amânat punerea ei în discu?ia Biroului Politic al Partidului Comunist Bulgar. Ini?ial, mi?c?rile de strad? au fost timide ?i cu participare redus?. Prima demonstra?ie anticomunist? la Sofia a avut loc pe data de 3 noiembrie 1989. În fapt, cca. 5.000 de ecologi?ti au scandat „Democra?ie" ?i „Transparen?a" în drum spre Adunarea popular? unde au înmânat o peti?ie împotriv? realiz?rii proiectului hidroenergetic Rila considerat daun?tor mediului. Ac?iunea nu a putut fi oprit? întrucât a concis cu intensificarea presiunilor externe pentru democratizare. In istoria oficial? drept început al schimb?rilor democratice este men?ionat? data de 10 noiembrie când, în cadrul unei plenare a Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, liderii pro-gorbaciovi?ti l-au trimis la pensie, cu mul?umirile de rigoare, pe Todor Jivkov. Acesta începuse s?-?i citeasc? imperturbabil raportul, când premierul Atanasov se urc? la tribun? pentru a propune retragerea lui Jivkov din func?iile de?inute ?i candidatura lui Mladenov. Ambele propuneri sunt aprobate f?r? probleme.

Ambasadorul sovietic Sarapov se întâlne?te imediat cu Jivkov, în timp ce Mladenov ia leg?tura cu Gorbaciov, care-l felicit?. Ambasadorul american la Sofia, Sol Polanski (1926-2016), cu o zi înainte raportase Departamentului de Stat c? nu se a?teapt? la niciun fel de schimb?ri importante la Plenara Comitetului Central din 10 noiembrie, subliniind c? „Nimeni nu este preg?tit s?-i arunce o provocare lui Jivkov". Când semna telegrama redactat? de „diplomatul de la C.I.A.", Biroul Politic, f?r? participarea lui Jivkov, votase eliminarea acestuia. Spre deosebire de ??rile central-europene, în Bulgaria regimul a fost mai puternic iar presiunile din partea unor grupuri de disiden?i - mai slabe. În aceste condi?ii, rezisten?a anticomunist? a adoptat forme de lupt? ecologiste. Doar dupa c?derea lui Jivkov, la Sofia au început mari demonstra?ii de strada ?i mitinguri, prin care se cerea abrogarea primului articol din Constitu?ie care proclama rolul conduc?tor al Partidului Comunist Bulgar.

Începutul tranzi?iei a urmat modelul fostelor republici sovietice - nu cel al ??rilor central-europene. Noul pre?edinte Petar Mladenov a promis transparen?? ?i perestroica. În primii ani tranzi?ia a fost controlat? de c?tre nomenclatura comunist? cu ajutorul unor grup?ri create de securitate. Pre?edintele ?i lider al partidului, Pet?r Mladenov a fost nevoit s? demisioneze dup? ce a amenin?at opozi?ia cu venirea tancurilor. În ianuarie 1990 Jivkov a fost pus sub arest la domiciliu. Ulterior partidul comunist s-a rebotezat ca partid socialist. Tranzi?ia dup? modelul perestroikist deformeaz? ?i ?terge memoria colectiv? despre comunism, care negat de peste 70% din popula?ie în anul 1991, devine dorit de 55% în anul 2007. O posibil? explica?ie pentru sentimentele pesimiste const? în faptul c? în Bulgaria schimbarea a fost dominat? de nomenclatura comunist?. Dar Bulgaria nu este nici pe departe un caz singular!

Rolul Budapestei in evenimentele din Germania de Est si Romania

In contextul in care, in aproape intreg anul 1989, liderii conservatori est-germani, cehoslovaci, romani, bulgari si cubanezi au avut serios de luptat cu Gorbaciov, conducatorii reformatori unguri au creat o bre?? în „Cortina de Fier", deschizand frontierele spre Austria pentru exodul miilor de est-germani campa?i în Ungaria.

Declara?ie comun? asupra Transilvaniei

Dându-i o mân? de ajutor lui Gorbaciov împotriva lui Ceau?escu, conducerea Ungariei faciliteaz? organizarea la Budapesta a unei reuniuni a reprezentan?ilor exilului românesc, special invita?i la celebrarea funeraliilor victimelor represiunii revolu?iei maghiare din 1956. Cu acest prilej este adoptat? ?i o declara?ie comun? cu Forumul Democratic Maghiar - „Declara?ia de la Budapesta din 16 iunie 1989" - care stipuleaz? caracterul Transilvaniei de „spa?iu de complementaritate", în care dreptul la reprezentare politic? autonom? trebuie garantat. Mai multe mii de cet??eni români trecuti clandestin in Ungaria, începand mai ales din 1986 (cifrele au oscilat de la 10.000 la 50.000), se aflau în centrele de primire ?i triere ale emigran?ilor, unii fiind preg?ti?i ?i trimi?i cu îns?rcin?ri secrete în Romania. Misiunile, îndeplinite de ace?tia în anii 1988 -1989, erau similare cu cele ale unor emisari ai „forumurilor civice" din Germania de Est, Cehoslovacia sau Polonia ?i priveau radicalizarea anumitor grupuri din România în scopul reform?rii sistemului politic. În acela?i timp, au fost preg?ti?i ?i agen?i de diversiune pentru dezordini, violen?e stradale ?i provocarea for?elor de ordine, care au ac?ionat, atât in decemnbrie 1989, cât ?i în evenimentele violente ulterioare din lunile martie 1990 la Târgu Mure? ?i iunie 1990 la Bucure?ti. Daca, in cazul cetatenilor est-germani, Ungaria a procedat la deschiderea frontierelor cu Austria, în cazul romanilor le-au închis. Ungaria î?i creeaz?, astfel, imaginea unei ??ri cu mari probleme din cauza refugia?ilor români, la Budapesta fiind deschis un Oficiu al Inaltului Comisariat al O.N.U. pentru Refugiati (H.C.R.).

În Ungaria a fost constituit? organiza?ia „România liber?" ?i avansat proiectul unui guvern în exil

Organizatia romanilor de la Budapesta este pusa in legatura cu „Uniunea Mondial? a Românilor Liberi" (U.M.R.L.), constituit? în anii 1983-1984 sub patronajul a cel pu?in dou? importante servicii speciale occidentale, la care s-a al?turat si K.G.B.-ul cu Asocia?ia „Pro Basarabia ?i Bucovina", prin care U.M.R.L.-ul a fost penetrat si luat sub controlul Moscovei. In vara si toamna anului 1989, ?iruri nesfâr?ite de cetateni romani aflati in Ungaria sunt condu?i la frontiera cu România si preda?i gr?nicerilor. Este datoria autorit??ilor de la Bucuresti s? organizeze centre de primire si verificare a acestora. Pentru a putea face fa?? noii sarcini, trupele de graniceri au fost trecute în subordinea Ministerului de Interne. Cercetarea celor reveni?i astfel în ?ar? conducea spre o concluzie sigur? ?i anume c?, în curând, în România va urma o schimbare. A urmat, dar numai dup? „gentlemen's agreementul de la Malta".

- Va urma -

footer