Revista Art-emis
Gentlement’s Agrement-ul „Cotiturii istorice” de la Malta (2) PDF Imprimare Email
General Br. (r) Aurel I. Rogojan   
Duminică, 22 Ianuarie 2017 15:00

Praga 1989Revoluția de catifea a Kremlinului în „Toamna de la Praga"

Ramura locală a K.G.B.-ului din cadrul Securității Statului - S.T.B. a încercat readucerea in actualitate a unora dintre protagonistii „Primaverii de la Praga", brutal reprimată de intervenția militară a Forțelor Armate ale tratatului de la Varșovia (fără participarea României). Alexander Dubcek şi fostul sau ministru, Zdenek Mlymar, au fost contactați la Viena, dar aceștia, sub amintirea încă vie a evenimentelor din august 1968, refuză orice angajament. Alţii, însă, se vor constitui într-un grup, care s-a grăbit să ajungă la Moscova pentru convorbiri cu Mihail Gorbaciov. Acesta îi expediază repede la... K.G.B.! K.G.B.-ul îi pune la dispoziţia şeful S.T.B., generalul Alois Lorenc. În preajma zilei de 17 noiembrie 1989, la Praga au sosit, cu câteva avioane, „trupe profesioniste de revoluţionari", adică turişti sovietici din formaţiunile „Spetnaz" ale G.R.U., care s-au amestecat printre demonstranţi. Un locotenent al S.T.B., Ludek Zvicak, a fost infiltrat între demonstranţi sub identitatea tânărului praghez Martin Smid, în ipostază de element provocator, care să atace baricadele miliţiei. A fost împuşcat... Vestea morţii lui Smid face ocolul lumii, iar mulţimile stârnite nu mai părăsesc străzile. „Turiştii" sovietici au plecat fără să mai aştepte deznodământul final. Reporterii occidentali se înfiinţează la domiciliul lui Smid, iar acesta apare acasă viu şi nevătămat. Prea târziu, însă. Efectul scontat al diversiunii se împlinise. Revoluţia învinsese. Un general trimis de Kriucikov, de la Moscova, Viktor Gruskov, generalul Teslenko, şeful antenei K.G.B. de la Praga şi generalul Alois Lorenc au supravegheat întreagă desfăşurare a evenimentelor.

Preşedintele Havel a afirmat categoric că „Revoluţia de catifea" de la Praga, din 17 noiembrie 1989, a fost declanşată de K.G.B.. Havel a definit această operaţiune drept „un complot pentru abolirea regimului comunist", condus de brejnevistul Gustav Husak. Complotiştii, potrivit lui Havel, s-au folosit de protestele studenţilor pentru a ridica noul regim în şa, şi pentru a realizat reforma de tip gorbaciovist. Tot Havel a mai dezvăluit că, iniţial, s-a dorit aducerea la putere a unui membru al cabinetului Dubcek (din 1968), aflat în exil la Viena, dar acesta a declinat oferta. Mărturisirea lui Havel de la B.B.C. a fost apoi reluată, în rezumat, şi în „Die Welt", fiind susţinută ulterior şi prin alte dovezi. Generalul Alois Lorenc vizitase anterior Moscova, unde a fost pregătit pentru viitoarele evenimente, iar generalul Viktor Grusko a adus cu sine comadouri Speznatz ale G.R.U. Ofiţerii Spetznaz, care de la aeroportul „Ruzine" se împrăştiaseră în toată Praga, conform planului, l-au ţinut permanent la curent pe general cu mersul „revoluţiei". Un aspect interesant, semnalat de corespondenţii străini: miliţienii praghezi, care s-au manifestat iniţial extrem de violent faţă de manifestanţi, au dispărut apoi pur şi simplu, lăsând bulevardele în mâna manifestanţilor. Pentru mulţi corespondenţi străini, violenţă iniţială neobişnuită a miliţiei pragheze a avut un caracter provocator, deliberat. În noaptea de 17 noiembrie 1989, generalul Grusko şi echipa sa au părăsit Praga, la fel de discret precum apăruseră.
- Va urma -

footer