Revista Art-emis
Actul abdic?rii de la 30 decembrie 1947 - puncte de vedere PDF Imprimare Email
Col. (r) Lector univ. dr. Tiberiu T?nase   
Joi, 29 Decembrie 2016 19:32

Act-abdicare-1947Abstract

After 1944 the monarchy was maintained as an institution of strategic considerations, given its tradition and symbolic meanings. Romania was the only country in the region that preserved the institution of the monarchy, and King Michael was considered an obstacle to the Communist party full Communisation the country. Petru Groza, then chairman of the Council of Ministers and asked the king - at December 29, 1947 - to receive it the next day audience. It mentioned that this meeting took place on 30 December 1947 at the Elisabeta Palace in Bucharest. Following this meeting, the king abdicated and Romania was proclaimed „People's Republic". King's abdication was commented that period both in the country and abroad, and long after, an event/controversial. For these reasons, we consider helpful to publish documents that could contribute to better knowledge of the event from December 30, 1947.

Introducere

Dup? actul/evenimentul de la 23 August 19444, monarhia a fost men?inut? ca institu?ie din considerente strategice, având în vedere tradi?ia ?i sensurile sale simbolice. România r?m?sese singura ?ar? din zonă ce mai p?stra institu?ia monarhiei, iar regele Mihai era considerat de partidul Comunist un obstacol în calea deplinei comuniz?ri a ??rii. Petru Groza, pre?edintele de atunci al Consiliului de Mini?tri, i-a cerut regelui - la 29 decembrie 1947 - s?-l primeasc? a doua zi în audien??. De men?ionat c? aceast? întrevederea a avut loc la 30 decembrie 1947, la Palatul Elisabeta din Capital?. In urma aceastei întrevederi, regele a abdicat, iar România a fost proclamat? Republic? popular?. Abdicarea regelui a fost comentat? atât în perioada respectiv? în ?ar? ?i în str?in?tate, cât ?i mult timp dup?, constituind un eveniment/subiect Mihai fost regecontroversat. Din aceste motive, consider?m util? publicarea documentelor ce ar putea contribui la cunoa?terea mai bun? a evenimentului din 30 decembrie 1947.

Actul abdic?rii Regelui Mihai I - 30 decembrie 1947

„Mihai Iiu
Prin gra?ia lui Dumnezeu ?i voin?a na?ional?
Rege al României
La to?i de fa?? ?i viitori, s?n?tate
În via?a Statului român s'au produs în ultimii ani adânci prefaceri politice, economice ?i sociale, cari au creiat noi raporturi între principalii factori ai vie?ii de Stat.
Aceste raporturi nu mai corespund ast?zi condi?iunilor stabilite de Pactul fundamental - Constitu?ia ??rii - ele cerând o grabnic? ?i fundamental? schimbare.
În fa?a acestei situa?iuni, în deplin? în?elegere cu factorii de r?spundere ai ??rii, con?tient ?i de r?spunderea ce-mi revine, consider c? institu?ia monarhic? nu mai corespunde actualelor condi?iuni ale vie?ii noastre de Stat, ea reprezentând o piedic? serioas? în calea desvolt?rii României.
În consecin??, pe deplin con?tient de importan?a actului ce fac în interesul poporului român,
A B D I C
pentru mine ?i pentru urma?ii mei dela Tron, renun?ând pentru mine ?i pentru ei la toate prerogativele ce le-am exercitat ca Rege al României.
Las poporului român libertatea de a-?i alege noua form? de Stat.
Mihai
Dat la Bucure?ti,
ast?zi 30 Decembrie 1947".

1. „Abdicarea s-a f?cut prin bun? învoial?" - Extras din stenograma ?edin?ei Consiliului de Mini?tri din 30 Decembrie 1947

Dr. Petru Groza, pre?edintele Consiliului de Mini?tri[1],1) comunica în ?edin?a Consiliului de Mini?tri din 30 decembrie 1947: „Doamn? ?i domnilor mini?tri, vreau s? v? comunic c? actul acesta[2] (actul de abdicare) s-a f?cut prin bun? învoial?. Regele a constatat - a?a cum este scris aici - c? institu?ia monarhiei era o piedic? serioasă în calea dezvoltării poporului nostru. Vreau s? se ?tie pretutindeni - ?i aceasta este foarte important - c? lucrul acesta s-a făcut cu cumin?enie, la timpul său. Nimeni n-a fost sup?rat cu ceva. Noi mergem înainte pe drumul nostru cu minimum de zguduiri la maximum de foloase. Vom îngriji ca fostul rege s? plece lini?tit, a?a cum se cuvine, pentru ca nimeni s? nu poat? avea un cuvânt de repro? pentru felul cum poporul nostru a ?inut s? se poarte fa?? de acela care, în?elegând glasul vremurilor, s-a retras - lucru pentru care poporul român nu se poate ar?ta nerecunoscător. Deci, fostul rege va fi respectat, ca orice alt cet??ean al acestei ??ri. Acum, potrivit Constitu?iei, o dat? cu încetarea monarhiei, trebuie instituit? o regen??. Cum îns? noi suntem oameni politici, care înregistr?m realită?ile, avem formele noastre ?i trebuie s? dezv???m pe oameni s? tot vorbească despre rege ?i despre regen??, am hot?rât ca acest organ s? fie numit Prezidiul Republicii Populare Române. El va fi constituit din cinci persoane, oameni onorabili, de suprafa?ă ?i î?i va exercita atribu?iunile pân? când Constituanta î?i va face datoria. În acest prezidiu propun pe domnii:
- Mihail Sadoveanu, pre?edintele Adun?rii Deputa?ilor;
- prof.dr. C.I. Parhon, pre?edintele A.R.L.U.S.-ului;
- ?tefan Voitec, ministrul educa?iei na?ionale;
- Gheorghe Stere, pre?edintele Cur?ii de Apel din Bucure?ti;
- Ion Niculi, vicepre?edintele Adun?rii Deputa?ilor.
Consiliul a aprobat propunerea primului ministru Petru Groza, iar dintre cei care au semnat Proclama?ia c?tre ?ar? au fost membri marcan?i ai C.C. P.C.R., dintre care men?ion?m:
- Gh. Gheorghiu-Dej, ministru secretar de stat la Departamentul Industriei ?i Comer?ului;
- Ana Pauker, ministru secretar de stat la Departamentul Afacerilor Str?ine;
- Vasile Luca, ministru secretar de stat la Departamentul Finan?elor;
- Teohari Georgescu, ministru secretar de stat la Departamentul Afacerilor Interne;
- Emil I. Bodn?ra?, ministru secretar de stat la Departamentul Ap?r?rii Na?ionale;
- Lucre?iu P?tr??canu, ministru secretar de stat la Departamentul Justi?iei;
- Ion Gh. Maurer, subsecretar de stat la Ministerul Industriei ?i Comer?ului;
- Gheorghe Vasilichi, subsecretar de stat la Ministerul Educa?iei Na?ionale;
- Constantin Agiu, subsecretar de stat la Ministerul Agriculturii ?i Domeniilor;
- Grigore Geam?nu, subsecretar de stat la Ministerul Afacerilor Interne".

Scanteia Declaratie-mihai-in-new-york-times-despre-abdicare2. Comentarii din cercurile Na?ional - ??r?niste ?i liberale privind actul abdic?rii Regelui Mihai

(Informa?ii în leg?tur? cu abdicarea regelui - Extrase din Notele Informative ale Direc?iei Generale a Poli?iei)

În cercurile na?ional-?ărăniste[3] - se comenteaz? c? de?i r?sturanrea monarhiei era sigură, nimeni nu se a?tepta la o realizare atât de timpurie. „Regele nu s-ar fi întors dac? americanii aveau de gând s? înceap? r?zboiul sau dac? ar fi prev?zut o lovitur? de stat. Se pare că Regele a fost luat prin « surpriz? » ?i obligat cu for?a s? semneze un act de abdicare, alc?tuit în întregime de Guvern, pentru c?:
1). Regele invoc? nepotrivirea dintre noul regim politic ?i monarhie, ceea ce nu poate fi valabil ?i chiar U.R.S.S.-ul a avut cuvinte de laud? pentru Rege ?i l-a decorat.
2). Regele renun?? la tron pentru el ?i urma?ii s?i de?i monarhia este o institu?ie aleas? de popor ?i singur poporul poate renun?a pe viitor la ea.
3). „Proclama?ia Guvernului c?tre ?ar?" spune categoric: „Prin înl?turarea monarhiei...[4] se deschid democra?iei noastre populare c?i noi de m?re?e înf?ptuiri".

Moise Balt?, fost prim-consul, declara c? „în cercurile nai?onal-??r?niste - Maniu, abdicarea Regelui Mihai a fost comentat? ca un act care le-a u?urat situa?ia când vor veni la guvernare, detronarea fiind făcut? de actualul guvern, care î?i ia asupra sa oprobriul ??rii ?i al str?in?t??ii". [...] „??r?ni?tii au promisiuni solemne de la Anglo-Americani c? domnia guvernului de azi va avea un sfâr?it cât de apropiat, iar comunismul va dispare cu certitudine. Cercurile liberale diniste" [5] (Asra Bercovitz) - sunt foarte revoltate de modul în care a fost redactat actul de abdicare. Prin acest gest regele a ar?tat c? este la? ?i lupta dus? de partidele istorice pentru monarhie a fost zadarnic?.

Dinu Br?tianu i-a declarat, în seara zilei de 30 Decembrie, lui Asra Bercovitz, c? „el consideră c? regimul actual tr?ie?te ocrotit de un stat str?in a?a încât nu poate s? mai ac?ioneze cu nimic".
Costel Dobrescu, fost vicepre?edinte al Camerei, împreună cu al?ii, înjurau pe americani, afirmând c? nu vor lua nici o atitudine, înghi?ind o nou? g?lu?c?.
Avocatul Emil Otulescu (fost consilier al regelui Mihai) declara în leg?tur? cu abdicarea regelui: „Regele ar fi putut domni mai departe, dac? ar fi făcut o politic? sincer? fa?? de ru?i, de altfel declara?ia ruseasc? era o propunere îns? aceast? colaborare ar fi fost contrar? intereselor statului. Situa?ia actuală nu va dura. M? mir îns? de ce America zăbove?te a?a de mult, probabil c? vrea ca « Fran?a ?i Italia ?i zonele Americane, Engleze ?i Franceze, precum ?i Japonia s? fie reorganizate »". America a câ?tigat o man??, prin faptul c? a sugrumat comunismul în Fran?a ?i Italia[6].

Abdicarea regelui Mihai a însemnat sau c? Ru?ilor le e fric? de r?zboi, sau vor s? fac? r?zboi, deci, Regele nu mai putea să stea pe tron, fiindc? le încurca socotelile.
Micii proprietari[7] ?i liber-profesioni?tii cu o stare mai modestă leag? nemul?umirea pe care o au fa?ă de faptul c? ra?ia de pâine pe săptămân? a fost redus?, de abdicarea fostului rege ?i se arat? neîncrezători într-un viitor bun, spunând c? tot ce se face în ?ar? „este dictat de ru?i" - abdicarea regelui fiind o dovadă în plus a acestui fapt.

3. Opinii exprimate în cadrul Nun?iaturii Papale din Bucure?ti cu privire la actul abdic?rii[9]

(Not? Informativ? a Direc?iei Generale a Siguran?ei)

După abdicarea regelui Mihai, în cercurile Nun?iaturii Papale se comenta atât formula abdic?rii, cât ?i aceea a noului jur?mânt. În ceea ce prive?te actul de abdicare, se considera c? (ex-)regele a fost - probabil - silit s? semneze actul de abdicare ce i-a fost pus în fa??. Actul de abdicare, din punct de vedere juridic, era considerat valabil în ceea ce prive?te forma sa. Se mai afirma c?, prin actul abdic?rii, (ex-)regele desleag? pe credinico?i de jur?mântul pe care l-au prestat, deoarece el s-a hot?rât s? abdice. Fa?? de perfec?iunea actului de abdicare, este de la sine explicabil ca ex-regele s? poat? pleca în str?in?tate, deoarece va fi un simplu particular. În fa?a celor semnate, orice ar dori s? mai fac? ar fi zadarnic.

4. Raportul Lega?iei engleze privind actul abdic?rii

Într-un raport al Lega?iei Engleze privind actul abdicării regelui Mihai se ar?ta[10].
„Dup? 6 Martie 1945, existen?a monarhiei ap?rea înc? necesar?, guvernul român punând atunci ipoteza unor eventuale mi?c?ri ??r?ne?ti. De?i guvernul nu putea s? manifeste îngrijor?ri fa?? de vreo mi?care advers? pornit? din rândurile ??r?nimii, totu?i monarhia r?m?sese înc? un motiv de propagand?, desigur mult redus?, iar Regele fusese exclus treptat din treburile statului. Regele, sau mai bine zis anturajul s?u, bizuindu-se pe atitudinea forurilor oficiale, s-a crezut îndrept??it să pretind? a face uz de drepturile constitu?ionale". Francis Bennet, ata?atul de pres? adjunct al Lega?iei Engleze, sus?inea c? din cauza anturajului regelui a luat na?tere conflictul între rege ?i Guvern, care a culminat prin refuzul de a semna decretele-legi. După lichidarea acestui conflict, în opinia lui Bennet, guvernul ?i-ar fi dat seama c? regele nu prezintă un obstacol serios, iar fostul monarh a putut s? se convingă de t?ria guvernului. Urmarea a fost abdicarea regelui.

Textul abdic?rii, men?ioneaz? raportul, a fost prezentat de doctorul Petru Groza ?i apoi semnat de Rege. În concluziile raportului se prezintă urm?toarele constat?ri: Loviturile s-au succedat în ultimul timp cu repeziciune. Arestarea lui Maniu ?i a altor nai?onal-??r?ni?ti, reforma monetar?, procesul de condamnare a lui Maniu, eliminarea lui T?t?rescu, preluarea departamentului finan?elor de c?tre dl. Vasile Luca, noua politic? bancar? ?i de credit, magazinele de stat etc., astfel c? burghezia nici nu-?i revenise înc? din ultimele lovituri, când a urmat abdicarea regelui. Burghezia nu î?i d? seama complet ce a însemnat înl?turarea monarhiei, dar simte c?, începând de acum, se află la discre?ia Partidului Comunist[11].

5. Unele pozi?ii ale Mi?c?rii Legionare condus? de Horia Simaîn leg?tur? cu actul abdic?rii

Într-un memoriu adresat Regelui Mihai, în aprilie 1949, de frunta?ii Mi?cării Legionare condusă de Horia Sima[8] se ar?ta în legătură cu actul abdic?rii, următoarele: „Rolul Majest??ii Voastre în perioada de penetra?ie sovietic? în România a fost mult mai important decât îl exprimă în?iruirea goal? a faptelor. Majestatea Voastr?, r?mânând pe pământul patriei pân? ce a?i epuizat toate posibilită?ile de rezisten??, a?i adus cele mai mari servicii atât diploma?iei aliate, care nu a cru?at nici un efort ?i nici o bun?voin?? ca s? normalizeze rela?iile sale cu Uniunea Sovietic?, cât ?i oamenilor no?tri politici, c?rora le-a?i câ?tigat un pre?ios timp înainte ca s?-?i adune puterile min?ii, s? prevad? ?i s? ac?ioneze. Prezen?a Majest??ii Voastre pe tronul României pân? în decembrie 1947 a încetinit mi?c?rile adversarului, i-a creat o problem? continu?, pe care nu o putea rezolva cu u?urin?? din cauza antecedentelor de la 23 August ?i a enormei popularit??i de care v-a?i bucurat în toate straturile poporului nostru. Când uneltele Kremlinului v-au silit s? v? depune?i isc?litura pe actul de abdicare nici unul din pilonii de sus?inere a statului român nu mai existau ?i numai tronul mai rezista ca un ultim st?vilar contra puhoiului sovietic. Acest timp pre?ios, de aproape trei ani, trebuia folosit cu maximum de urgen?? de c?tre conduc?torii responsabili ai ??rii ca s? preg?tească bazele viitoare de lupt?, îndreptând spre Apus ?i salvând de la distrugere valorile politice, militare ?i spirituale ale poporului nostru".

Nota redac?iei: Regele Mihai a explicat de nenum?rate ori (dup? 1990 - n.r.) c? a semnat actul de abdicare din 1947 pentru c? a fost amenin?at de Petru Groza c? vor fi executa?i 1.000 de studen?i. Dou? documente din arhiva fostului Consiliu de Mini?tri ?i p?strate la secret îl contrazic: Regele Mihai ar fi renun?at la tron ?i pentru c? î?i dorea s? se c?s?toreasc? cu principesa Ana de Bourbon - Parma.
- La Arhivele Na?ionale, în fondul Consiliului de mini?tri, exist? trei file, dactilografiate dup? alte zece foi scrise de mân?, care reprezint? noti?ele luate la momentul abdic?rii Regelui Mihai, la o întâlnire dintre Regele Mihai ?i Petru Groza, din 22 decembrie 1947. Din transcriere reiese c? Regele s-a în?eles cu Petru Groza: „V?d ce e în jurul meu. N-am avut copil?rie, tinere?e ?i mama va trebui s? în?eleag?. Dar nu spune la nimeni. Între noi, mergem înainte!". Sunt cuvinte atribuite regelui, în documentul din 1947.
- Casa Regal? (? - n.r.) nu neag? documentul, ci îl pune sub semnul întreb?rii: „Autenticitatea documentului este sub semnul întreb?rii, neavând un autor clar ?i nefiind semnat", a transmis ?i Biroul de pres? al Majest??ii Sale (? - n.r.) care aminte?te ?i c? „în cei aproape 70 de ani de la abdicarea for?at? a Regelui Mihai, acest document nu a fost folosit de niciun regim politic", consemneaz? TVR[12]. Ei, iat? c? acum a ap?rut documentul. Ghinion! (Dorina Lasc?r)[13].

------------------------------------------------
[1] Stenograma ?edin?ei Consiliului de Mini?tri, Arhiva C.C. al P.C.R., Fond 103, dosarul 9082, filele 1-6.
[2] Ibidem, filele 1-6.
[3] Arhivele Statului Bucure?ti, Fond DGP, Dosar 17/1947, F.6 - Informa?ii în legătură cu abdicarea regelui - 8 ian. 1948.
[4] A se vedea stenograma ?edin?ei Consiliului de Mini?tri din ziua de 30 Decembrie 1947 - (Arhiva C.C. al P.C.R., fond 103, dosar 9082, filele 1-6).
[5] Informa?ii în legătură cu abdicarea regelui, 31 decembrie 1947, Arhivele Statului Bucure?ti, Fond DGP, Dosar 17/1947, F.7.
[6] Ibidem, fila 5.
[7] Ibidem, fila 7.
[8] Memoriul din 10 iunie 1948, a fost semnat de frunta?ii Mi?c?rii Legionare, Mihail Sturdza ?i prf. I. Protopopescu, transmis Regelui Mihai I în iulie 1949 - Mircea Ciobanu, Regele Mihai ?i Exilul Românesc, Ia?i, Editura Princeps, 1994, p.126-429.
Notă informativă a Direc?iei Generale a Siguran?ei (2 ianuarie 1948) despre opiniile exprimate în cadrul Nun?iaturii papale din Bucure?ti, cu privire la abdicarea Regelui Mihai. (Arhiva S.R.I., Fond D, dosar 2324, F.258-259).
[10] Arhiva S.R.I., Fond D, dosar 6.687, F.12-14.
[11] Nota C1.A.1 N. din 25 mai 1948. In leg?tur? cu conflictul survenit între Vatican ?i ex-Regele Mihai, cu ocazia c?s?toriei acestuia din urm? cu prin?esa de Parma-Bourbon, monseniorul Ghika, care a fost pe vremuri capelanul acestei familii, a făcut urm?toarele preciz?ri: prin?esa de Parma este catolic? de suprafa??, dar cu educa?ie protestant?, Danemarca fiind ?ar? protestant? ?i deci adversar? Vaticanului; din c?s?toriile monarhilor, Papii întotdeauna au tras profituri ?i, de data aceasta, scontând pe o revenire a ex-Regelui, urm?resc acela?i profit; actualul Pontif este foarte intransigent ?i sus?ine c? aceast? c?s?torie s? se fac? cu preot catolic, la biseric? catolic?, copiii urmând să fie boteza?i romano-catolici, ex-Regele sus?inând s? fie boteza?i ortodoc?i; ex-Regina mam? Elena a fost în audien?? la Papa, dar n-a ob?inut nimic. A.S.R.I., Fond „D", dosar nr.2.325, f.272.
[12]http://stiri.tvr.ro/abdicarea-regelui-mihai--in-documente-ascunse--arhiva-cc-al-pcr-a-pastrat-note-de-la-discutiile-lui-petru-groza-despre-abdicare_72671.html
[13] http://www.art-emis.ro/istorie/3598-regele-mihai-s-a-inteles-cu-comunistii-sa-abdice-nu-a-fost-fortat.html

footer