Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
General Br. (r) Aurel I. Rogojan   
Joi, 08 Decembrie 2016 15:34

Serv.SSI 4Aspecte ale r?zboiului economic dus de „Special Executive Operations" în România

În anul venirii lui Hitler la putere, Germania importa din România circa o treime din necesit??ile sale de petrol, ceea ce a con?tientizat Wermahtul c? „via?a Axei depinde de câmpurile petrolifere din România"..., motiv pentru care serviciile secrete ale puterilor aliate, în mod aparte cel britanic, vor ini?ia sabotarea aprovizion?rii Germaniei cu resurse strategice. O prim? direc?ie a r?zboiului economic dus de serviciile speciale britanice în România a constat în deturnarea petrolului destinat Reichului. În consecin??, trezoreria Angliei a fost autorizat? s? subven?ioneze diferen?a dintre pre?urile mondiale ?i cele române?ti pentru petrol. Concomitent, „Goeland Transport and Trading Company", înfiin?at? ?i finan?at? de c?tre Ministerul R?zboiului Economic, a cump?rat sau a închiriat remorchere, mahone ?i ?lepuri, pentru a-i împiedica pe nem?i s? foloseasc? transportul fluvial. Astfel, în perioada decembrie 1939 - aprilie 1940, Anglia achizi?ioneaz? din România o cantitate de petrol dubl? fa?? de livr?rile c?tre Germania. Planificarea livr?rilor c?tre Germania a fost astfel întocmit? încât s? ofere un motiv oficial întârzierii trenurilor petrolifere ce aveau ca destina?ie Germania, în aceast? sabotare deghizat? fiind implicate înalte oficialit??i române. Agen?i britanici au stat la originea multor ac?iuni f??i?e de sabotaj, constând în incendierea transporturilor de petrol, provocarea de explozii, eliberarea înc?rc?turii din vagoanele cistern?; pe tronsonul de linie ferat? simpl? Predeal-Bucure?ti, locomotivele se defectau foarte des, iar când linia, la cererea nem?ilor, a fost dublat?, traficul garniturilor cu petrol era dereglat de mi?c?rile trupelor române.

Opera?iunile de sabotaj erau urm?rite ?i centralizate la Istanbul, rezultatele fiind comunicate mai departe la Londra, inclusiv pe calea ?tirilor agen?iilor de pres?. Astfel, la 28 decembrie 1940, o telegram? a agen?iei A.F.I. comunica: „[...] La 9 decembrie, 150 de vagoane de benzin? au ars la rafin?ria « Standand ». La 12 decembrie, 8.000 m.c. de lemne au ars în centrul de instruc?ie german de la Târgovi?te; în aceea?i zi, primele vagoane de benzin? destinate Italiei au ars la ie?irea din rafin?ria « Creditul Minier»; la 13 decembrie, au fost incendiate 60 de vagoane de benzin? la Teleajen; la 17 decembrie, 80 de vagoane de benzin? provenind de la Creditul Minier au explodat". În fa?a amenin??rilor reprezentate de planurile britanice de sabotare a transporturilor pe Dun?re, von Killinger ?i H.Neubacher raportau la Berlin: „Din cercurile de naviga?ie de pe Dun?re am fost informa?i c? ap?rarea zonei Por?ile de Fier ?i a sistemului de tractare a navelor nu este suficient? pentru a proteja instala?iile, în cazul unui atac al sabotorilor [...] V-a? fi foarte recunosc?tor pentru o examinare urgent? a situa?iei, deoarece traficul din zona Por?ile de Fier este deosebit de important pentru economia de r?zboi"[28].

Membri ai Marine Militare Britanice ?i australiene au fost debarca?i în România, ca civili, pentru a pilota ambarca?iunile Companiei Goeland, în realitate, îns?, aveau misiunea de a pune în aplicare un plan de blocare a Por?ilor de Fier. Denis Wright, vice-consul britanic la Constan?a, începând din martie 1940, s-a ocupat personal de trecerea prin vam? a mai multor grupuri de „marinari", în realitate agen?i de sabotaj ai S.O.E., care erau trimi?i de la bazele navale britanice din Egipt ?i din Malta cu scopul de a bloca Por?ile de Fier.Marinarii, în num?r de peste 90, dota?i cu armament, explozivi ?i grenade, au fost repera?i de S.S.I. la Giurgiu, pe vasul „S.S.Tormonde", care transporta ?i materiale de sabotaj[29]. Armamentul ?i explozivii au fost confiscate, iar 12 marinari expulza?i. Restul 2marinarilor" r?ma?i urmau s? reia aplicarea planului. Elementele de sprijin ale britanicilor din Guvern, inclusiv ministrul de externe Grigore Gafencu, au încercat s? salveze situa?ia, dar germanii se bucurau de buna colaborare a lui Moruzov, ?eful serviciilor secrete române ?i a adjunctului acestuia, Eugen Cristescu. Drept urmare, ceilal?i „marinari" vor fi ?i ei expulza?i. Manfred Von Killinger, ministru plenipoten?iar trimis special la Bucure?ti, care avea în aten?ie contracararea opera?iunilor secrete ale britanicilor, a putut asigura Berlinul de anihilarea cu deplin succes a „planului Por?ile de Fier".

Un alt amplu plan de sabotaj privea distrugerea instala?iilor petroliere, apar?inând, în cea mai mare parte, unor societ??i afiliate marilor companii petroliere occidentale. (Societatea „Româno-American?", filial? a „Standard Oil of America", „Astra Român?", filial? a „Royal Duch"-„Sheel Oil Company"; „Unirea", filial? a „British Oil and Transport Company"; "Concordia", filial? a Companiei „Petrofina" etc.). Nu poate sc?pa observa?iei c? director general al societ??ii româno-britanice „Unirea" a fost anterior cel care avea s? devin? colonelul Tom Masterson, consilier politic la Sec?ia S.O.E. pentru Mediterana, distins, în primul r?zboi mondial, cu un înalt ordin britanic („Companion of the Distinguished Service Order") pentru merite deosebite în distrugerea instala?iilor petroliere române?ti. Sabotajele pe Valea Prahovei constituiau misiunea agen?ilor speciali geni?ti din subordinea sta?iei S.O.E. de la Cairo, cunoscut? ?i ca „Intelligence Service-Cairo". Era, de asemenea, prev?zut?, în acest scop, o cooperare ?i cu elemente ale dispozitivelor de sabotaj-diversiune din compunerea trupelor franceze din Siria. Adjunctul ata?atului militar britanic la Bucure?ti, un ofi?er genist, maiorul Davidson Houston, a fost desemnat pentru acest gen de ac?iuni, iar comandantul Watson, din partea Serviciului de Informa?ii al Amiralit??ii, a fost trimis s? coordoneze opera?iunea.Comandoul ?i echipamentul necesar au sosit în secret la Gala?i la începutul lui octombrie 1939. Acesta era preg?tit s? distrug? pu?urile aflate în exploatare, dar numai în situa?ia în care România ar fi fost invadat? de Germania.

Un alt plan, care viza distrugerea exploat?rilor Companiei „Astra Român?", nu a mai putut fi pus în aplicare. Primul ministru Gh.T?t?r?scu a fost înlocuit cu Gigurtu, care a f?cut cunoscut c? exist? un complot anglo-francez ce urm?re?te distrugerea câmpurilor petroliere. Din aceste motive, el a dispus schimbarea pazei proprii a companiilor cu trupe regulate, fiecare sond? fiind p?zit? în permanen?? de doi solda?i. Pionul principal în sabotarea câmpurilor petroliere era Gardyne de Castelain, director comercial al Societ??ii petroliere anglo-române „Unirea", care, în momentul expulz?rii speciali?tilor englezi, a plecat la Istanbul, fiind încadrat în sta?ia S.O.E., condus? de colonelul Bill Bailey. Anterior, colonelul Bailey venise în România pentru a pune la punct detaliile activit??ilor clandestine, dup? încetarea activit??ii reprezentan?elor Angliei ?i reziden?ilor britanici. Trebuie subliniat faptul c? ?i so?ia lui Castelain a avut de îndeplinit unele îns?rcin?ri speciale, altfel nu s-ar putea explica de ce urmeaz? ?i ea un traiect asem?n?tor cu cel al so?ului, fiind trimis? la New York, pentru a lucra cu William Stephenson, coordonatorul activit??ilor informative secrete britanice pe continentul american.

Gardyne de Castelain a stat în România între 1927-1941 ca rezident al serviciilor secrete, creându-?i numeroase rela?ii operative utile în rândul politicienilor, militarilor, oamenilor de afaceri ?i a altor categorii de persoane ce prezentau interes pentru planurile ?i ac?iunile serviciilor secrete britanice, din rândul c?rora a constituit re?ele clandestine, în m?sur? s? ac?ioneze independent pe timp de r?zboi. Avându-se în vedere rolul important al lui Castelain în crearea re?elelor serviciilor secrete britanice, el a fost para?utat în România la sfâr?itul anului 1943 cu misiunea de prim? urgen?? de a îmbun?t??i sistemul de leg?tur? ?i, concomitent, s? activizeze ?i s? organizeze rezisten?a antigerman? în vederea unei lovituri de stat.

Al?turi de von Killinger, un alt trimis special al Germaniei, H. Neubacher, îns?rcinatul cu probleme economice în România, era preocupat de asigurarea continuit??ii livr?rilor de petrol. Într-o scrisoare datat? 5 mai 1940, H.Neubacher relata: „în zilele urm?toare, voi avea de purtat la Bucure?ti o grea lupt? pentru a atrage marile rafin?rii anglo-franceze pentru livrarea de petrol c?tre Germania [...] Cantitatea de petrol promis? nu mai poate fi înc?rcat?, începând din mai, f?r? colaborarea instala?iilor de mare randament ale acestor rafin?rii... Determinarea guvernului român este îngreunat? de faptul c? nu i se poate oferi, nici m?car pe perioada r?zboiului, o garan?ie c? România nu va fi atacat? de Rusia. [...] Eu trebuie s? cer românilor ca, în ciuda represaliilor probabile din partea puterilor occidentale, ei s?-?i ?in? promisiunile politico-comerciale, chiar ?i în cazul rafin?riilor inamice. Îns?, la întrebarea dac? l?s?m s? li se taie capul de c?tre ru?i, nu putem decât s?-i l?s?m în seama sfin?ilor ortodoc?i ?i a bunului Dumnezeu..."[30] (subl.n.). F?r? comentarii! Un alt obiectiv al sabotajelor realizate de S.O.E. l-a constituit acela al anihil?rii mijloacelor de comunicare ?i transmisiuni. Un asemenea obiectiv rezult? ?i din scrisoarea adresat? de colonelul Talbot Rice c?tre D.Howard la Foreign Office, în care se explicau unele dintre misiunile agen?ilor S.O.E. în România[31]. Cum s-a ac?ionat pentru realizarea acestui obiectiv, este mai bine s? l?s?m s? vorbeasc? documentele oficiale ale vremii:

„29 aprilie 1941
Ordin al Ministerului Afacerilor Interne adresat prefectului jude?ului Putna, privind actele de distrugere a liniilor telefonice ?i telegrafice ale armatei germane ?i m?surile necesare pentru prevenirea sabotajului.
România
Ministerul Afacerilor Interne Foarte urgent
Cabinetul Subsecretarului de Stat Confiden?ial

Domnului prefect al jude?ului Putna,
Urmare la ordinul acestui departament nr.1168 din 15.03.1941:
Cu onoare se face cunoscut c? Misiunea militar? german? semnaleaz? o nou? serie de acte de distrugere a liniilor telefonice ale armatei germane, considerându-le ca acte de sabotare. Cele mai multe din aceste acte s-au petrecut în ora?ele de re?edin?? ?i pe teritoriul jude?elor Vla?ca, Ilfov, Teleorman, Dolj. (A se vedea tabelul anexat).
Ministru Subsecretar de Stat
General de divizie I. Popescu
Anex?
Tabel de acte de sabotaj comise la re?eaua telefonic? ?i telegrafic? a Misiunii Militare Germane

1. În ziua de 28.03.1941, s-a t?iat re?eaua telefonic? ?i telegrafic? de campanie ce leag? depozitul de subzisten?? al armatei Giurgiu ?i s-a furat 120 m. de cablu.
2. În ziua de 28.03.1941, s-a t?iat linia telefonic? de campanie întins? între Giurgiu ?i B?l?noaia ?i s-a furat 1 km ?i jum?tate cablu.
3. În ziua de 28.03.1941, s-a t?iat linia telefonic? de campanie Giurgiu-Daia în strada Bucure?ti din Giurgiu ?i s-a furat 100 m. cablu.
4. În ziua de 29.03.1941 s-a t?iat linia telefonic? de campanie a unei divizii din ora?ul Giurgiu.
...
8. În ziua de 8.04.1941, s-a t?iat linia telefonic? de campanie B?neasa Pipera la ie?irea de nord de la Pipera, în dreptul hangarelor.
9. În ziua de 8.04.1941, s-a t?iat linia telefonic? de campanie, ce leag? escadrila B?neasa cu depozitul de benzin? (Gara B?neasa).
10. În ziua de 15.04.1941 s-au t?iat cele 12 linii telefonice ce leag? misiunea militar? terestr? cu misiunea militar? aeronautic? în vale de podul "Ferdinand". Prin acest act de sabotaj s-au produs mari deranjamente. Pagubele materiale sunt mari.
11. Linia telefonic? Craiova-Bechet construit? de trupe germane se taie din rea voin?? zilnic.
Pentru conformitate,
Indescifrabil"[32].

Chiar ?i numai dintr-o examinare sumar? a tabelului anexat ordinului emis de Ministerul Afacerilor Interne, rezult? suficiente elemente care s? ateste caracterul organizat al sabot?rii leg?turilor. Frecven?a ac?iunilor, alegerea obiectivelor, nedescoperirea autorilor ca ?i aria geografic? a realiz?rii lor indic? existen?a unei amprente de profesionist. Pentru st?vilirea sabotajelor ce continu? s? se produc?, la 10 septembrie 1942, mare?alul Antonescu a emis „Legea nr. 689 pentru prevenirea combaterii transmiterii de informa?ii ?i a sabotajului în întreprinderile ?i depozitele publice ?i particulare". Potrivit acestei legi, culegerea de informa?ii asupra obiectivelor militare în folosul unui serviciu de informa?ii str?in sau altui stat, precum ?i mijlocirea procur?rii de astfel de informa?ii erau pedepsite cu moartea. Aceea?i pedeaps? era prev?zut? ?i pentru distrugerea v?t?marea, stânjenirea sau expunerea inten?ionat? la primejdie a întreprinderilor ori a instala?iilor de orice natur?[33]. Dac? am încerca s? desprindem o concluzie major? asupra ac?iunilor secrete de r?zboi economic desf??urate de S.O.E. în România pe timpul r?zboiului, aceasta ar fi aceea c? ele s-au bazat în cea mai mare m?sur? pe activit??ile informative pe timp de pace care, la rândul lor, au avut ca obiectiv principal transformarea infrastructurilor societ??ilor petroliere cu capital str?in într-un eficient dispozitiv de sus?inere logistic? (personal, bani, acoperiri, leg?turi, ad?posturi etc.) a opera?iunilor speciale specifice situa?iilor de criz? politico-militar?.

Not?: Prelucrare actualizat? dup? Marian Ureche, Aurel I.Rogojan „Servicii secrete str?ine. Retrospectiv? ?i actualitate. Interferen?e în spa?iul românesc", vol. 2, Bucure?ti, Editura Paco, 2000.

- Va urma -

----------------------------------------
[28] Telegrama num?rul 2845 din 1 septembrie 1941, semnat? de Von Killinger, Ministrul Plenipoten?ial al Germaniei ?i H. Neubacher, îns?rcinatul special cu probleme economice pe lâng? Lega?ia Germaniei din Bucure?ti, Arhivele Statului, Colec?ia microfilme S.U.A. - Documente germane microfilmate la Alexandria/Virginia r.40, 777-603, c.178470, Oberkomando der Wermacht, Wehrwirtscafafts und Rustungsamnt, Wi./I.C.4.65.
[29] Maurice Pearton, British Policy Towards Romania (1939-1941) p.541-542.
[30] Arhivele Statului Bucure?ti, colec?ia Microfilme S.U.A. - Documente germane filmate la Alexandria/Virginia, r.272 T. 120-181, c. 293025-293026; German Foreign Ministry, Political Archives, Bucharest.
[31] Scrisoarea colonelului Talbot Rice., Arhivele Statului Bucure?ti, colec?ia Microfilme Anglia, r.405.c. 921-922, Public Record Office. Foreign Office, Political F.O. 371, vol. 44000.
[32] Arhivele Statului, jude?ul Vrancea, fond Prefectura Putna, dosar nr. 151/1941, f. 57-58.
[33] Monitorul Oficial Partea întâi, nr. 217 din 17.09.1942, p. 7698-7699.

footer