Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. hab. Nicolae Enciu, Chi?in?u   
Joi, 08 Decembrie 2016 15:16

Congresul III 1965În anii postbelici, lupta împotriva regimului sovietic a continuat inclusiv dup? consolidarea structurilor acestuia în re-creata R.S.S. Moldoveneasc?, manifestându-se, în special, în forma revendic?rii drepturilor legitime ale popula?iei b??tina?e, a rezisten?ei opuse politicilor de rusificare ?i dezna?ionalizare, a pledoariei pentru valorile culturii ?i tradi?iilor na?ionale. Astfel, dup? mai multe discu?ii controversate în mediul scriitorilor din R.S.S.M. asupra reconsider?rii mo?tenirii clasice, din 1956 au început a fi edita?i clasicii literaturii române ?i a se accepta aplicarea unor norme ortografice apropiate de cele ale limbii române[1]. Totu?i, clasicii r?mâneau împ?r?i?i, în continuare, în „moldoveni" (M. Eminescu, I. Creang?, V. Alecsandri ?i originarii din Basarabia ?i Moldova: B.P. Hasdeu, Al. Russo, D. Cantemir, N. Milescu Sp?tarul, Al. Donici, C. Negruzzi) ?i români (G. Co?buc, I.L. Caragiale); lui Nicolae Iorga ?i Mihail Kog?lniceanu nu li se ierta atitudinea fa?? de Basarabia, Constantin Stere r?mânând interzis pân? la 1987, iar istoricul literar I. Vasilenco, care punea problema edit?rii lui, era blamat[2]. O consecin?? benefic? asupra procesului cultural-literar postbelic din R.S.S.M. a avut-o conferin?a ?tiin?ific? din 17-19 octombrie 1955, organizat? de Academia de ?tiin?e de la Chi?in?u, la care s-a recunoscut identitatea lingvistic? ?i cultural? „româno-moldoveneasc?", demonstrându-se cu lux de am?nunte c? Moldova poart? pecetea latinit??ii ?i c? originea slav? atribuit? anterior era o eroare, o teorie fals?[3].

Turbulent ?i sf?râm?tor de tipicuri ideologice a fost Congresul al III-lea al Uniunii Scriitorilor din R.S.S.M., care ?i-a desf??urat lucr?rile în zilele de 14-15 octombrie 1965. Pentru faptul de a fi abordat problemele destinului ?tiin?ei ?i culturii na?ionale, ale limbii ?i revenirii la alfabetul latin, congresul a fost considerat „na?ionalist". Tema în cauz? este tratat? pe larg în volumul recent ap?rut la editura Tehnica-Info din Chi?in?u, „Congresul al III-lea al Uniunii Scriitorilor din RSS Moldoveneasc? (14-15 octombrie 1954). Studiu ?i materiale"[4], elaborat de profesorii universitari, doctori habilita?i Vasile Bahnaru, directorul Institutului de Filologie al Academiei de ?tiin?e a Moldovei, ?i Gheorghe Cojocaru, directorul Institutului de Istorie al A?M. Este reluat? în discu?ie problematica dezb?tut? ?i atmosfera politic? ?i cultural? în care s-a desf??urat în zilele de 14-15 octombrie 1965 Congresul al III-lea al Uniunii Scriitorilor din Moldova, eveniment cu o deosebit? rezonan?? istoric?, care a anticipat Rena?terea na?ional? basarabean? de la mijlocul anilor '80 ai secolului al XX-lea.

Volumul prezentat cuprinde totalitatea materialelor referitoare la Congresul al III-lea al Uniunii Scriitorilor din Moldova. Sunt prezentate, mai întâi, anchetele revistei „Nistru" ?i ale hebdomadarului „Cultura" din ajunul Congresului, precum ?i r?spunsurile scriitorilor, constituind o valoare important? pentru istoria literaturii ?i culturii na?ionale, în ansamblu. Bun?oar?, la întrebarea din ancheta revistei „Nistru" referitoare la problemele care fr?mântau scriitorii în ajunul celui de-al III-lea congres, Grigore Vieru r?spundea c? „sunt prea multe c?r?i mediocre; c?r?i cu articole proaste de ziar, monotone culegeri colective pe anumite teme"[5]. La rândul s?u, poetul Ion Vatamanu sublinia c? „problema care nu rabd? e revalorificarea, reabilitarea trecutului literar", a numelui de scriitor ?i a crea?iei sale[6]. Un interes deosebit îl reprezint? stenograma propriu-zis? a Congresului al III-lea al Uniunii Scriitorilor din 14-15 octombrie 1965, cuprinzând raportul (Literatura sovietic? moldoveneasc? ?i imperativul vremii, prezentat de I.C. Ciobanu, pre?edintele conducerii Uniunii Scriitorilor din Moldova), corapoartele (Tendin?e ?i valori în dramaturgie, Despre critica literar?, C?l?torie în lumea micilor vis?tori, prezentate de H. Corbu, S. Cibotaru ?i G. Meniuc), precum ?i lu?rile de cuvânt ale scriitorilor ?i ale invita?ilor la Congres[7].Volumul con?ine, de asemenea, Comunicatul de pres? al ATEM; Tezele pentru adunarea de partid a Uniunii Scriitorilor din Moldova, elaborate de aparatul Comitetului Central al Partidului Comunist din Moldova; Referatul primului secretar al CC al PCM, I.I. Bodiul la adunarea de partid a Uniunii Scriitorilor din Moldova, din 17 noiembrie 1965; Hot?rârea Prezidiului C.C. al P.C.M. „Despre neajunsurile serioase în procesul de organizare ?i de desf??urare a Congresului al III-lea al Uniunii Scriitorilor din Moldova", din 3 decembrie 1965; Raportul primului secretar al C.C. al P.C.M., I.I. Bodiul, la Adunarea activului republican de partid „Starea educ?rii marxist-leniniste a oamenilor muncii din republic? ?i m?surile pentru îmbun?t??irea ei", din 22 decembrie 1965; Hot?rârea Adun?rii activului republican de partid din 23 decembrie 1965. Materialele publicate au fost selectate din fondurile Arhivei Organiza?iilor Social-Politice din Republica Moldova, din cele ale Muzeului Literaturii Române „M. Kog?lniceanu", precum ?i din revista „Nistru", hebdomadarul „Cultura", ziarele „Moldova Socialist?" ?i „Moldova Sovietic?" («????????? ????????»).

A?a cum pe bun? dreptate men?ioneaz? autorii volumului, problema cea mai dificil? ?i mai delicat?, luat? în discu?ie de unii scriitori în cadrul Congresului al III-lea, care a fost supus? ulterior unor critici acerbe ?i grave acuza?ii de „na?ionalism românesc", a fost cea a alfabetului. Într-un mod oarecum surprinz?tor, ideea revenirii la alfabetul latin a fost lansat? de invitatul la congres din Lituania, J?lijsVanags, care a adus în discu?ie aceast? problem? într-un mod foarte original. Astfel, vorbind despre expozi?ia de carte vizitat?, el s-a ar?tat consternat de faptul c? „to?i clasicii literaturii voastre" au c?r?ile „tip?rite cu caractere latine, iar literatura voastr? din prezent e tip?rit? cu caractere ruse?ti". Acea situa?ie, conchidea J?lijsVanags, „creeaz? multe dificult??i pentru dezvoltarea literaturii", constituind „una din problemele importante care re?ine difuzarea c?r?ilor voastre"[8]. Scriitorul Ion Dru??, la rândul s?u, replicându-i lui Iurie Barjanschi care acuzase unii scriitori c? citeau prea multe publica?ii române?ti, a precizat c? „nutre?te cele mai calde sentimente pentru o ?ar? vecin? cu noi, o ?ar? rud? cu noi, ca limb?, ca istorie, o ?ar? socialist?, ca ?i republica noastr?, eu nu v?d de ce ar trebui s? facem un Zid Chinez de-a lungul Prutului", ?i tocmai din aceste considerente credea c? „chestiunea cu alfabetul... în ultim? instan??, totu?i o s? fie rezolvat?". Ion Dru?? identifica cauzele crizei din societatea de atunci cu a?teptarea „s? avem un alfabet latin care este atât de natural s? corespund? unei limbi de origine latin?" ?i î?i exprima convingerea ?i speran?a c?, foarte curând, scriitorii vor ob?ine alfabetul latin, fiind con?tient c? în acest scop urma s? fie antrenat? „conducerea republicii", care î?i va apleca urechea la aceast? „dorin?? a scriitorilor no?tri" ?i va discuta problema „în cele mai înalte foruri"[9]. Din nefericire, antrenarea „conducerii republicii" în solu?ionarea problemei alfabetului s-a dovedit a fi de o cu totul alt? natur?, decât cea a?teptat?: a urmat un articol publicat în oficiosul „Moldova Socialist?" din 23 ?i 24 noiembrie 1965 ?i un lung raport al lui I.I. Bodiul prezentat la Adunarea activului republican de partid din 23 decembrie 1965, în care Congresul III al Uniunii Scriitorilor era taxat drept un act diversionist.

În nota informativ? în adresa C.C. al P.C.U.S. din 20 noiembrie 1965, semnat? de I.I. Bodiul, se men?iona cu îngrijorare faptul c? „deja cunoscuta declara?ie a lui Mao Zedong despre Basarabia, editarea unei serii de c?r?i în România în care se denatureaz? trecutul istoric al Moldovei, intensificarea propagandei burgheze cu privire la aceste probleme, cre?terea afluxului literaturii str?ine, burgheze în republic? au dat na?tere unor tendin?e în mediul unei anumite p?r?i a intelectualit??ii din R.S.S. Moldoveneasc?". La modul direct erau viza?i scriitorii Aureliu Busuioc, Gheorghe Malarciuc, Ion Dru??, Mihai Cimpoi, Petre Osm?tescu, care ar fi tratat „în spirit na?ionalist" problemele referitoare la necesitatea dezvolt?rii „limbii moldovene?ti, îmbun?t??irea manualelor, p?strarea monumentelor culturii ?.a."[10].

Urmare a hot?rârii Prezidiului C.C. al P.C.M. din 13 decembrie 1965, „tendin?ele na?ionaliste manifestate în cuvânt?rile lui Busuioc, Malarciuc, Dru??, Cimpoi" au fost aspru criticate, considerându-se necesar s? se acorde organiza?iei de partid a Uniunii Scriitorilor „ajutor practic în vederea educa?iei marxist-leniniste", în vederea educ?rii scriitorilor „în spiritul patriotismului sovietic ?i al interna?ionalismului proletar, al înaltei responsabilit??i fa?? de partid ?i popor pentru crea?ia lor, al fidelit??ii profunde fa?? de interesele poporului, fa?? de cauza comunismului". A?a cum apreciaz? acad. Mihai Cimpoi, - care prefa?eaz? volumul în cauz?, - acea reuniune a litera?ilor de la mijlocul anilor '60 a avut importanta calitate de a fi desp?r?it apele de uscat în ce prive?te adev?rul ?i neadev?rul despre identitatea na?ional?, istorie, valorile morale ?i spirituale, denumite pe atunci „mo?tenire clasic?", limba român? - denumire tabuizat? ?i înlocuit? cu limba a?a-zis „moldoveneasc?"[11]. La rândul s?u, scriitorul Vladimir Be?leag? afirm? c?, „în condi?iile unei ofensive extrem de dur   Aplicare e ?i agresive asupra con?tiin?ei na?ionale pe care a efectuat-o metodic ?i cu tot mai mult? ur? regimul totalitar prin satrapul s?u preg?tit anume la Moscova Ivan Bodiul, intelectualitatea basarabean?, prin reprezentan?ii s?i cei mai devota?i neamului, nu a depus armele în fa?a minciunii ?i întunericului. M?rturie st? pentru istorie Congresul III al Scriitorilor ce-a avut loc în 1965, la care s-a pledat pentru revenirea la alfabetul românesc, congres declarat de regim drept unul na?ionalist. A fost un eveniment de o ampl? rezonan?? ?i a influen?at masele de oameni care nu pierduser? înc? facultatea de a gândi normal"[12].

Consacrat unui subiect de maxim? importan?? pentru urm?rirea procesului cultural-literar postbelic din R.S.S.M., volumul profesorilor universitari, doctori habilita?i Vasile Bahnaru ?i Gheorghe Cojocaru pune la dispozi?ia publicului cititor setul integral de documente ?i materiale privind mersul lucr?rilor Congresului al III-lea al Uniunii Scriitorilor din Moldova, care a reprezentat punctul culminant al seriei de încerc?ri de revenire la denumirea corect? a limbii vorbite de majoritatea popula?iei din Republica Moldova ?i de ob?inere a recunoa?terii apartenen?ei de facto a acesteia la spa?iul de cultur? ?i civiliza?ie româneasc?.

----------------------------------------------
[1] Mihai Cimpoi, O istorie deschis? a literaturii române din Basarabia, Editura ARC, Chi?in?u, 1996, p. 315.
[2] Ibidem.
[3] Constantin Olteanu, Un congres care s-a încheiat peste trei decenii, în „Basarabia", nr. 6, 1992, p. 86.
[4] Vasile Bahnaru, Gheorghe E. Cojocaru, Congresul al III-lea al Uniunii Scriitorilor din RSS Moldoveneasc? (14-15 octombrie 1965). Studiu ?i materiale, Chi?in?u: Editura „Tehnica-Info", 2016, 402p.
[5] Ibidem, p. 68-69.
[6] Ibidem, p. 100.
[7] Ibidem, p. 115-309, 309-319.
[8] Ibidem, p. 226.
[9] Ibidem, p. 256-264.
[10] Ibidem, p. 333-338.
[11] Ibidem, p. 7.
[12] Interviu cu scriitorul Vladimir Be?leag?, în „Caiete de Istorie" (Chi?in?u), an. II, nr. 1 (5), decembrie 2002, p. 31.

footer