Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
General Br. (r) Aurel I. Rogojan   
Duminică, 27 Noiembrie 2016 19:38

S.S.I. 1, art-emisInteresul Angliei fa?? de spa?iul românesc, în contextul politicii regatului în sud-estul Europei, dateaz? cel pu?in de câteva secole, mai exact din timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu (1688-1714), deci anterior proclamarii Regatului Marii Britanii (Legea Uniunii din anul 1707). În anul 1694, în timpul domniei regelui William al III-lea ?i a reginei Maria a II-a, emisarul englez Georg Philipp Schreyer a fost primit la Curtea Domneasc?, primirea fiind precedat? de precau?ii pentru a nu fi reperat? de iscoadele turce?ti. În anul 1702, Constantin Brâncoveanu avea s?-l primeasc?, pe lordul William Paget, fost ambasador al Angliei la Constantinopol. Prilejurile a fost folosite pentru punerea în eviden?? a obiectivelor urm?rite de regat în Principatele Române. In perioadele Revolu?iei din anul 1848, a r?zboiului Crimeii (1853-1856), Unirii Principatelor (1859) ?i R?zboiului de Independen?? (1877) interesul britanc a oscilat func?ie de evolu?ia raportului de for?e ?i a rela?iilor dintre marile puteri europene. Spre sfâr?itul secolului al XIX-lea ?i începutul secolului urm?torau au fost realizate importante investi?ii de capital în industrie, comer? ?i în organizarea transporturilor în România. Dup? primul r?zboi mondial, investi?iile engleze sporesc ?i, concomitent, acestea cap?t? semnifica?ii politice. Din acest motiv, o mare parte a capitalului englez este folosit ca mijloc de câ?tigare a factorilor de r?spundere din conducerea statului. În acest sens, în cartea sa „Churchill ?i serviciile secrete", istoricul englez David Stafford precizeaz? c? „[...] subversiunea financiar? a f?cut parte integrant? din spionajul britanic..."[1]. Men?ion?m, de asemenea, c?, spre deosebire de alte sisteme politico-diplomatice, serviciile secrete britanice aveau ?i î?i p?streaz? un grad special de independen?? fa?? de reprezentan?ele Marii Britanii oficial acreditate .

Perioada interbelic? (1918-1938)

„România Mare" a fost perceput? ca un nou ?i important spa?iu de oportunit??i economico-comerciale, dar ?i de siguran?? fa?? de evolu?iile amenin??toare ale evenimentelor din Rusia Sovietelor. Odat? cu plasamentele de capital britanic, sunt redimensionate ?i solid acoperite re?elele Secret Intelligece Service-ului, ale c?ror agen?i se vor autohtoniza, stabilind leg?turi trainice în mediile politice, economice ?i, nu în ultimul rând printre intelectualii de marc?. Perioada 1921-1930 se caracterizeaz? în România prin stabilitate ?i u?or avânt economic. Ca urmare, S.I.S. a fost preocupat s?-?i asigure posibilit??i informative pentru acoperirea nevoilor de anticipare a noilor direc?ii de dezvoltare a investi?iilor britanice. Este perioada în care companiile petroliere engleze încep s?-?i fac? tot mai sim?it? prezen?a. Pentru noile necesit??i informative, Lega?iei Marii Britanii de la Bucure?ti i-a fost sporit num?rul personalului diplomatic ?i a celui auxiliar. În perioada 1933-1938, la Berlin a preluat ?i ?i-a consolidat fulger?tor puterea Partidul Na?ional Socialist, context în care Germania a dat o aten?ie aparte rela?iilor cu România ?i statele balcanice. În aceste condi?ii, sud-estul Europei a devenit o regiune prioritar? a politicii Marii Britanii. Printre alte consecin?e, Secret Intelligence Service a creat în aceast? zon? linii informative multiple ?i o baz? de lansare de agen?i în Germania. Cu drept temei, s-a apreciat c? din aceast? direc?ie este mai potrivit ?i mai pu?in riscant de penetrat în Germania, decât din Occident. În aceea?i m?sur?, interesul britanic în România r?mâne statornic ?i cap?t? noi dimensiuni în ceea ce prive?te exploatarea resurselor economice amenin?ate de Germania ?i valorificarea poten?ialului uman, inclusiv pentru culegerea de informa?ii ?i organizarea unor activit??i de propagand?, de contra propagand? ?i dezinformare în Rusia.

Perioada 1938-1944

Consecin?? a tratatelor încheiate în 1939 ?i 1940 cu Germania, sub presiunea evenimentelor ?i urmare a p?r?sirii de c?tre alia?ii ei tradi?ionali, România a fost nevoit? s? se al?ture Puterilor Axei, în spe??, Germaniei. Din punct de vedere politic ?i militar, echilibrul de for?e din Europa s-a modificat fundamental. În luptele din 27 mai - 04 iunie 1940, trupele anglo-franceze sunt zdrobite de c?tre nem?i la Dunkerque, Marea Britanie fiind amenin?at? cu invazia. O lun? mai târziu, Fran?a capituleaz?. Lipsa informa?iilor topografice avea s? transforme într-o debandad? ?i un dezastru încercarea englezilor de a debarca în Norvegia pentru a o ap?ra de invazia german?. În aceste condi?ii, în octombrie 1940, o mare parte din supu?ii englezi ?i din personalul diplomatic al Marii Britanii a p?r?sit România. Afectat de aceste evolu?ii ?i sub presiunea evenimentelor, Secret Intelligece Service ?i-a adaptat activitatea în spa?iul românesc, axându-se în special pe:
- ap?rarea intereselor economice amenin?ate de infiltrarea masiv? a capitalului german;
- contracararea inten?iilor Germaniei de a strânge rela?iile economice ?i politice cu România, crearea în acest sens a unei atmosfere ostile fa?? de nem?i ?i, pe cât posibil, favorabile Angliei;
- depistarea ?i supravegherea activit??ii agen?ilor Germaniei din România;
- monitorizarea publica?iilor tip?rite în România ?i stabilirea evolu?iei pozi?iei ??rii noastre fa?? de Germania ?i fa?? de U.R.S.S.;
- redimensionarea preocup?rilor pentru crearea de noi nuclee informative în societatea româneasc?, entit??i care s? fie capabile s? men?in? o atitudine îng?duitoare, favorabil? fa?? de Marea Britanie în eventualitatea în care rela?iile diplomatice cu România vor fi rupte;
- planificarea unor opera?iuni de sabotaj economic, politic ?i militar, care s? fie derclan?ate la momentul oportun, îndeosebi în industria petrolier? ?i în transporturi. Au fost prev?zute ac?iuni de blocare a mai multor canale navigabile prin scufundarea unor vase înc?rcate cu fier, ciment sau piatr? ?i s-a încercat dinamitarea în zona Por?ile de Fier ?i la Giurgiu. Ac?iunile respective au fost descoperite iar materialele confiscate.
Serviciile engleze urm?reau împiedicarea, pe orice cale, a aprovizion?rii Reich-ului, în special cu produse petroliere. Erau planificate, în acest scop, ac?iuni de distrugere a unor sonde, defectarea anumitor instala?ii, îngreunarea transporturilor, provocarea unor conflicte de munc? ?i agita?ii, îndeosebi pe teme salariale etc. De re?inut c? Serviciile secrete române?ti descoper? cu regularitate planurile engleze. În acest caz concret se stabile?te chiar ?i faptul c? englezii preconizau s? implice în ac?iune nu mai pu?in de 250 de agen?i. Din cauza Serviciului Secret de Informa?ii (S.S.I.) nu s-au putut comite decât acte de sabotaj nesemnificative, iar în iunie 1940 ini?iatorii acestora sunt expulza?i.

În februarie 1941, întregul personal diplomatic p?r?se?te România. S.I.S. (M.I.6) colaboreaz? îns? cu alte servicii de informa?ii, cum ar fi cel grec, sârb sau turc, ?i în special cu cel american. Arhivele secrete engleze sunt expediate în mare parte la Istambul. O alt? parte r?mâne la sediul lega?iei S.U.A. Între aceste materiale r?mân ?i aproximativ 5.000 de fi?e ale agen?ilor S.I.S. din România ?i statele vecine. Dup? plecarea personalului diplomatic, S.I.S. (M.I.6) desf??oar? în România o activitate integral acoperit?. Reziden?a informativ? acoperit? este organizat? pe mai multe sec?ii: militar?, politic?, economic? ?i "ocult?".

Câteva aspecte despre fiecare dintre acestea:
Sec?ia politic?, condus? de H.H.Lowell, se folosea în culegerea de informa?ii, ?i mai ales în r?spândirea ?tirilor, de mai mul?i coresponden?i englezi sau români, cunoscu?i ca simpatizan?i ai Marii Britanii. Unii dintre ace?tia lucreaz? benevol. Al?ii sunt retribui?i pentru colaborarea lor. Din punct de vedere al profesiilor, între agen?ii autohtoni ai S.I.S. se remarc? ziari?ti, profesori, avoca?i, oameni de afaceri, descenden?i princiari sau apropia?i ai Casei Regale cât ?i ?efi ai unor partide politice.
Sec?ia militar?, condus? de Archibald Gibson. Despre el ?i sec?ia pe care o conducea, S.S.I.-ul stabilise o serie de aspecte interesante. Rezulta, între altele, c? acesta se n?scuse la Moscova în 1904, creându-?i numeroase leg?turi cu persoane din diverse domenii ?i p?turi sociale. Referitor la con?inutul activit??ii desf??urate de Gibson existau date consistente din care rezulta c? el dispunea de o re?ea organizat? pe patru linii de ac?iune: rus?, german?, polonez? ?i linia de informa?ii "diverse", care avea ca agent ?i secretar principal, pe emigrantul rus Iacob Vasiliev.
Sec?ia economic? avea ca obiectiv culegerea de informa?ii din acest domeniu. Sec?ia trebuia s? contribuie la men?inerea influen?ei engleze în România ?i s? submineze sau m?car s? discrediteze rela?iile ??rii noastre cu Germania. Pe teritoriul statului român func?ionau o serie de întreprinderi cu capital englez, o parte din fondurile lor fiind folosite de S.I.S. pentru plata colaboratorilor s?i, pentru men?inerea ?i consolidarea influen?ei engleze, cât ?i pentru câ?tigarea simpatiei unor persoane cu func?ii importante în suprastructurile statale.
Sec?ia „ocult?" a fost înfiin?at? pentru ca, în eventualitatea unei conflagra?ii între Anglia ?i România, s? fie în m?sur? s? culeag? în continuare informa?ii ?i s? exercite o influen?? în favoarea Angliei. Din aceast? sec?ie f?ceau parte români din înalta societate cât ?i cet??eni ai altor state (diploma?i, ziari?ti, comercian?i etc.) mai cu seam? neutre care nu riscau s? fie aresta?i sau expulza?i. S.S.I.-ul de?inea dovezi din care rezulta c? englezii dispuneau de un num?r însemnat de agen?i ?i persoane de încredere atât în Bucure?ti cât ?i în alte mari ora?e.
În toat? aceast? perioad?, S.I.S. a utilizat pentru acoperirea activit??ilor desf??urate mai multe asocia?ii cultural-religioase sau ?tiin?ifice (Asocia?ia americano-britanic?, Asocia?ia „W.Churchill", Asocia?ia „N.Titulescu" ?.a.), precum ?i diverse alte facilit??i ca birouri, libr?rii, biblioteci.

Filoenglezul Ion Antonescu în vizorul Gestapo-ului ?i al poli?iei legionare

Dup? intrarea în România a trupelor germane, teritoriul ??rii a devenit ?i teatrul unor opera?iuni speciale de factur? aparte întreprinse, în principal, de serviciile secrete engleze, care erau cel mai bine reprezentate, dat? fiind simpatia de care se bucura comunitatea britanic? în România, dar ?i num?rul relativ mare al unor personalit??i politice, oameni de afaceri, func?ionari superiori etc. care f?ceau parte din ceea ce s-ar putea numi categoria filoenglezilor (studii superioare efectuate în Anglia, ac?ionari ?i func?ionari superiori la companiile anglo-române etc.). Un caz aparte de filoenglez îl reprezenta Conduc?torul Statului, mare?alul Ion Antonescu, care a acordat o protec?ie atotcuprinz?toare activit??ilor clandestine desf??urate de britanici în România , motiv pentru care Eugen Cristescu, ?eful S.S.I.-ului avea frecvente fric?iuni ?i puneri la punct cu ?efii sucursalelor din Bucure?ti ale serviciilor secrete germane . Mai mult, mare?alul ?tiind c? ?eful Sec?iei Contrainforma?ii a S.S.I., locotentent-colonelul Traian Borcescu are o bun? reputa?ie profesional? fa?? de omologii din serviciile britanice, l-a mandatat s? men?in? pe risc propriu un canal direct de comunicare cu Londra, precizându-i c? dac? se va afla, nu-l va putea salva de Curtea Mar?ial?. Ofi?erul a acceptat.

Simpatii pro-britanice ale românilor au constituit obiectul confrunt?rii pe teatrul opera?iunilor secrete. În contextul rebeliunii legionare, acest punct nevralgic avea s? constituie una din ?intele importantele ale propagandei subversive desf??urate în perioada respectiv?. Astfel, ziarul legionar „Cuvântul" din 22 ianuarie 1941 a publicat o scrisoare a pre?edintelui Uniunii Na?ionale a Studen?ilor Români ?i Cre?tini în care se afirma: „Români, un maior german a fost omorât în plin? strad?, în capital?, asasinat cu la?itate de un agent al Intelligence Service-ului, la ordinele Angliei... Soldatul erou ?i omul de caracter, generalul Petrovicescu a fost obligat, pentru c? a?a a cerut Lega?ia britanic? ?i Masoneria, s? p?r?seasc? guvernul"... Este evident c? o astfel de scrisoare nu a fost întâmpl?toare, ci cu scopul, pe de o parte de a „demitiza" imaginea pe care britanicii o aveau în opinia public? româneasc?, iar pe de alt? parte de a-l acuza pe Ion Antonescu c? face jocul unor interese str?ine, altele decât cele germane. Aveau sau nu vreun suport astfel de afirma?ii acuzatoare? Anterior, poli?ia legionar?, fiind relativ bine informat? asupra unor ac?iuni de spionaj ?i sabotaj întreprinse de re?elele engleze, l-a ridicat de la Snagov pe Allexander Miller, func?ionar superior la cea mai mare societate petrolier? „Astra Român?", determinându-l s? recunoasc? implicarea în sabotaje, ?i s? m?rturiseasc? faptul c? a furnizat unui inginer o substan?? special? care, dac? era pus? în benzin?, determina explozia motoarelor avioanelor. În aceea?i zi, când a fost arestat Miller, poli?ia legionar? a încercat s? o re?in? ?i pe Clare Hollingworth, corespondenta la Bucure?ti a ziarului „Daily Express". De asemenea, speciali?tii britanici de la Moine?ti f?ceau ?i ei obiectul unor ac?iuni repetate de perchezi?ionare, re?inere, molestare ?i intimidare, fiind acuza?i de sabotaj.

Mare?alul Ion Antonescu, cu toat? leg?tura formal? fa?? de Germania, structural era „filoenglez" ?i a tolerat, nepermis pentru angajamentele ce le avea fa?? de Ax?, ac?iunile serviciilor britanice pe teritoriul României. În timpul lui Antonescu, S.S.I.-ul (Serviciul Special de Informa?ii) „[...] nu a recurs decât foarte rar la m?suri teroriste împotriva inamicilor, ba chiar a asigurat protec?ia a trei agen?i britanici ai S.O.E. împotriva ac?iunii de filaj a Gestapoului iar documentarea exist?[2]. De asemenea, el a folosit prilejul asasin?rii ofi?erului german pentru demiterea ministrului de interne legionar, generalul Petrovicescu, care a încurajat ac?iunile poli?iei legionare, iar puterile asumate de aceasta deranjau f??i? autorit??ile. Acest episod s-a consumat în zilele rebeliunii legionare, iar acuza?iile aduse de „Cuvântul" nu pot fi scoase din contextul opiniilor acestora ?i ale germanilor referitoare la tolerarea de c?tre guvernul lui Antonescu a agen?ilor serviciilor secrete britanice. Ulterior, acela?i Antonescu avea s?-i ia sub protec?ia sa pe cei trei ofi?eri englezi para?uta?i în cadrul opera?iunii „Autonomus", iar viceprim-ministrul Mihai Antonescu s-a ocupat personal de g?sirea formulelor juridice ale legendei pe care s? o cuprind? declara?iile lor, astfel încât ei s? intre exclusiv sub jurisdic?ia aplicabil? prizonierilor de r?zboi lua?i de România. Mai mult, mare?alul Antonescu a folosit grupul „Autonomus"[3] atât pentru realizarea unor leg?turi cu guvernul britanic, cât ?i în perspectiva unei leg?turi cu sovieticii[4].

Not?: Prelucrare actualizat? dup? Marian Ureche, Aurel I.Rogojan „Servicii secrete str?ine. Retrospectiv? ?i actualitate. Interferen?e în spa?iul românesc", vol. 2, Bucure?ti, Editura Paco, 2000.

- Va urma –

Grafica - I.M.

----------------------------------------------------
[1] Ziarul „Adev?rul" din 06.08.1997.
[2] Dennis Deletant Ceau?escu ?i Securitatea. Constrângere ?i disiden?? în România anilor 1965-1989, Bucure?ti, Ed. Humanitas, 1998, p. 38. A se vedea ?i Ivor Porter, Opera?iunea Autonomus, op. cit.
[3] Ivor Porter, Opera?iunea Autonomus, Bucure?ti, Ed. Humanitas, 1991, p.90.
[4] Informare a Foreing Office pentru Ministrul britanic rezident la Cairo, lordul Moyne, 06.07.1944, sub semn?tura lui I.L. Reed, în care se men?ioneaz? c? „s-a propus la început ca de Castelaine s? însoeasc? un general român care ar putea s? fie trimis la sovietici s? negocieze o capitulare".

footer