Revista Art-emis
1928, Alba-Iulia ?i tr?darea Prin?ului Carol PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. Petre Turlea, Membru A.O.?.R.   
Miercuri, 02 Noiembrie 2016 22:10

Petre Turlea - Romanii si unguriiTr?ind în exil în Occident din 1925 - în urma aventurii cu Elena Lupescu, aventur? folosit? de prim-ministrul I.I.C. Br?tianu pentru a-l înl?tura de la succesiunea la Tron -, prin?ul Carol aspira, dup? moartea tat?lui s?u, Ferdinand, în 1927, s? vin? pe Tronul României, detronându-?i fiul minor, Mihai. Pentru a-?i atinge scopul a încercat o mul?ime de metode, unele imorale, altele de-a dreptul aventuriste, ?i nu s-a dat înl?turi chiar de la tr?darea intereselor României. Dovedea astfel, din nou, c? pune mai presus de interesele României, propriile interese, a?a cum f?cuse în 1918, 1919, 1925, când renun?ase la func?ia de mo?tenitor al Tronului, prima dat? chiar dezertând din Armata Român?. În 1928, Carol s-a gândit - sub inspira?ia Camarilei ce începuse a se forma în jurul s?u, alc?tuit? din Elena Lupescu ?i o serie întreag? de aventurieri, dezertori din Armata Român? sau ho?i condamna?i la închisoare în România, dar ?i din unii diploma?i, to?i cu aspira?ii materiale într-o viitoare Domnie - s? se foloseasc? de Adunarea Popular? din 6 mai 1928, convocat? de P.N.?. la Alba-Iulia cu scop electoral, pentru a da o lovitur? de Stat. Carol urma s? vin? în ?ar? cu un avion, c?l?toria începând în Marea Britanie. Trebuia s? aterizeze la Alba-Iulia ?i, cu sprijinul mul?imii de acolo, s? ajung? a se încorona la Bucure?ti. Unul dintre cei mai mari escroci din anturajul lui Carol - Barbu Ionescu (Leibovici, Moritz, Marcel), condamnat pentru furt în România, fugit în Occident, unde ajunsese industria? în Belgia - a organizat aventura, care nu putea reu?i decât cu sprijinul Guvernului Ungariei. În schimbul acestuia, Carol a promis o rectificare de grani?? în favoarea Ungariei. Târgul antiromânesc putea fi un precedent pentru d?râmarea întregului Sistem Versaillez, de aceea, presa occidental? l-a demascat ?i l-a incriminat. Iar autorit??ile de la Londra au interzis zborul lui Carol cu avionul ?i i-au cerut imperativ s? p?r?seasc? Marea Britanie.

La început a v?zut pericolul presa britanic?, alertat? ?i de faptul c? aventura carlisto-maghiar? urma s? porneasc? din Anglia. „Morning Post" scria c? prin?ul „?i-a pierdut complet reputa?ia. Oricare ar fi împrejur?rile acestei afaceri, e sigur c? instigatorii sunt unguri, f?r? simpatie pentru România. Chestiunea revizuirii Tratatului de la Trianon ar contraria vederile oric?rui partid politic din România"[1]. „Times" sublinia ?i el gre?eala major? a lui Carol, încercarea de a veni pe Tron cu sprijinul Ungariei, c?reia i-a f?cut promisiunea de a-i ceda din teritoriul României[2]. S-a alertat ?i presa din Cehoslovacia - „Prager Press" d?duse ?tirea la 9 mai 1928. Considera c? în spatele „afacerii" era „mâna lui Rothermere", lordul britanic sus?in?tor al revizionismului maghiar. La Londra, s-a tip?rit, în câteva mii de exemplare, o proclama?ie a lui Carol c?tre Poporul Român, numit? Manifestul de la Gadstone, care exemplare urmau s? fie aruncate din avion peste Adunarea de la Alba-Iulia, pentru a anun?a sosirea, din cer, a prin?ului. În condi?iile tehnice de atunci, un zbor neîntrerupt din Anglia la Alba-Iulia era imposibil. De aceea, s-a ales o escal? la Budapesta. Aceasta ?i-a dat acordul, pentru c? ac?iunea se încadra în politica sa revizionist?. Un emisar al lui Carol, britanicul Dutley Heathcote, va încheia cu Guvernul Ungariei un acord secret. Acordul a fost descoperit. ?i, fapt neobi?nuit dar indicând gravitatea situa?iei, în condamnarea aventurii lui Carol ?i a implic?rii Ungariei, s-a antrenat însu?i Regele Marii Britanii, George al V-lea. Într-o întrevedere cu Eduard Bene?, ministrul cehoslovac de Externe, aflat în vizit? la Londra, Regele îl critica pe Carol: „Este condamnabil! De?i îmi este rud?, îmi pare bine c? Guvernul meu a fost foarte ferm ?i l-a invitat s? p?r?seasc? Marea Britanie f?r? întârziere". Reprezentantul diplomatic al Ungariei la Londra a fost chemat la Ministerul de Externe britanic, unde „i s-a tras o bun? s?puneal? pentru amestecul în aventur?" - se scria în raportul trimis la Bucure?ti de D.N. Ciotori, secretar al Lega?iei României la Londra. Pe tema respectiv?, a fost ?i un episod în Parlamentul Marii Britanii. Pe 8 mai 1928, în Camera Comunelor, ministrul secretar de stat la Interne, William Hicks, a fost chemat s? r?spund? unei întreb?ri privind tentativa lui Carol[3]. Comentând agita?ia produs?, ziarul „Daily Expres", din 14 mai 1928, scria: „Rezult? clar c? ungurii au avut cuno?tin?? de cele ce se preg?teau la Londra ?i c? [...], acordaser? binevoitorul lor concurs".

În Fran?a, ziarele salutau pozi?ia autorit??ilor britanice, faptul c? Guvernul Baldwin nu în?elegea s? încurajeze pe cei care doreau s? revizuiasc? Tratatul de la Trianon. Totodat?, se sublinia unitatea de vederi a partidelor române?ti în respingerea revizionismului ?i îndep?rtarea lui Carol de interesul na?ional românesc. Cel mai cunoscut dintre ziari?tii francezi ai momentului, Partinax, scria în „L'Intransigent": „Faptul de a-l vedea (pe Carol) pactizând cu ungurii, în vederea unei restaur?ri, îl compromite în ochii tuturor patrio?ilor români". În acela?i ziar, Jacques Ancel eticheta ac?iunea lui Carol ca o tr?dare[4]. În România, tr?darea lui Carol, gata s? accepte politica revizionist? a Ungariei, a produs în opinia public? o reac?ie ostil? major?. A fost una din rarele situa?ii când partidele politice s-au situat de aceea?i parte. A fost un moment când toate partidele române?ti legale s-au dovedit a fi antirevizioniste. Carol a negat mereu existen?a în?elegerii sale cu Ungaria. Îns?, un exemplar al acesteia a fost descoperit de Siguran?? acas? la Barbu Ionescu, cel care, pentru a-l încheia, fusese ?i el la Budapesta în 1928, iar dup? urcarea pe Tron a lui Carol, îl ?antaja cu publicarea lui (?eful Siguran?ei, care descoperise documentul ce-l incrimina pe Rege, în 1934, ?tefan Buge?ianu, îi va raporta evenimentul lui Ion Antonescu, în 1941[5]. A?adar, tr?darea prin?ului Carol, viitorul Rege Carol al II-lea, este pe deplin dovedit?. Pentru a ajunge pe Tron, el acceptase s? ciunteasc? teritoriul ??rii. Tr?darea din 1928 va fi completat? cu la?itatea din 1940, p?r?sirea f?r? lupt? a unei treimi din teritoriul României.

Fragment din Petre ?urlea, Români ?i unguri 1918-1940, volumul 1 (sub tipar).
---------------------------------------
[1] articol preluat în „Universul", din 11 mai 1928.
[2] Times, ,num?rul din 17 mai 1928.
[3] ANIC, fond Casa Regal?, Carol Caraiman, dosar 4/1928, vol. II, f. 1-2.
[4] „Curentul", 13 mai 1928.
[5] Petre ?urlea, Carol al II-lea ?i Iuliu Maniu, p. 14-17.

footer