Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. Ioan Scurtu, Membru A.O.?.R.   
Duminică, 30 Octombrie 2016 12:16

Carol ICarol a citit urm?torul text: „R?zboiul european s-a declarat. În fa?a acestei situa?ii periculoase, simt nevoia s? m? consult cu b?rba?ii de stat ai ??rii mele, care m-au sus?inut cu sfaturile lor binevenite în cursul domniei mele, pentru a cunoa?te p?rerea lor în aceste momente grele. Înainte de a v? expune situa?ia a?a cum o v?d eu, fac apel la discre?ia Dumneavoastr? pentru a-mi u?ura greaua sarcin? ?i imensa responsabilitate ce apas? asupra mea, ast?zi mai ales, când România se g?se?te în fa?a unei hot?râri care va decide viitorul s?u. O politic? de sentiment îmi pare inadmisibil? într-un moment în care soarta întregii Europe este în joc, o Europ? în care România a devenit, gra?ie politicii sale în?elepte, un factor atât de important. Pruden?a este o mare virtute, dar ea nu trebuie împins? prea departe. În orele de pericol suprem, curajul ?i decizia primeaz?. Noi trebuie s? decidem ce cale vom urma. Am în vedere, în primul rând, ca posibilitate, neutralitatea. Dar istoria dovede?te c? ??rile r?mase neutre într-o conflagra?ie general? sunt reduse la a figura pe un plan secund ?i a fi îndep?rtate de la deciziile luate la încheierea p?cii. România nu merit? s? fie expus? la o asemenea umilire. Alt? ipotez? posibil? este aceea de a ne pronun?a pentru una sau alta din grup?rile care se g?sesc r?zboi. M? îndoiesc c? ar fi în sentimentul ??rii s? ne aliniem al?turi de Rusia.

Nu ne r?mâne decât o a treia posibilitate: aceea de a ne uni cu Tripla Alian??. Aceasta din urm? reprezint? for?e militare de o asemenea importan??, încât este în afar? de orice îndoial? c? în acest r?zboi formidabil ea va fi victorioas?. De circa treizeci de ani deja orientarea politicii României a gravitat spre Tripla Alian?? de care ne leag? de atunci un angajament formal, semnat de oamenii no?tri de stat cei mai importan?i ?i acceptat de toate partidele politice. Este o onoare pentru orice ?ar? de a-?i respecta cuvântul dat. Cu aceast? singur? condi?ie, putem conta f?r? rezerv? pe puterile prietene României. Nu va fi u?or s? facem opinia public? s? în?eleag? situa?ia delicat? ?i angajamentele existente, cu atât mai mult cu cât alte scopuri, în prezent irealizabile, sunt îmbr??i?ate de ea. În pofida acestui curent puternic, am ferma convingere c? va veni ziua în care ?ara va binecuvânta politica pe care ne vedem constrân?i a o urma. Orice r?zboi depinde în mod firesc de soarta armelor, dar este aproape sigur c? noi ne vom g?si de partea victoriei ?i c? hot?rârea noastr? va avea recompensa meritat?. La sfâr?itul domniei mele ?i la apusul vie?ii mele nu am decât o singur? dorin??: Aceea de a asigura României un viitor str?lucit, plasând-o în acela?i rând cu Marile Puteri. Aceast? perspectiv? este aproape o certitudine, c?ci dup? r?zboi nici o decizie nu ca putea fi luat? f?r? ca vocea României s? fie ascultat?, ?i de data aceasta, dac? Dumnezeu o vrea, cu onoare ?i m?rire".

A?adar, Carol I pleda[1] pentru intrarea României în r?zboi al?turi de Puterile Centrale, fiind convins de superioritatea militar? a Germaniei, dar ?i pentru aplicarea tratatului încheiat în 1883, reînnoit succesiv, ultima dat? în 1812. Tratatul fusese ?inut secret, dar de aceast? dat? el era pus pe mas? într-un dosar legat? în piele. Nu s-a referit la situa?ia românilor din Transilvania supu?i unui regim de asimilare for?at? de guvernul de la Budapesta, nici la întregirea statului na?ional unitar, ci doar c? la încheierea p?cii România, aflându-se în tab?ra înving?toare, va fi o voce „ascultat?" cu „onoare ?i m?rire". Apelul la discre?ie era determinat de faptul c? opinia public? era ostil? Austro-Ungariei ?i regele nu dorea ca atitudinea sa, în favoarea intr?rii în r?zboi al?turi de aceasta, s? fie cunoscut? de poporul român. Singurul participant la Consiliul de Coroan? care s-a aflat al?turi de rege, sus?inând intrarea României în r?zboi al?turi de Puterile Centrale, a fost P.P. Carp. Acesta a afirmat: „Mi se vorbe?te de opinia public?. Nu m? preocup?! Datoria omului de start e s? conduc? el opinia public?, nu s? se lase târât de ea".

Cei care au avut un alt punct de vedere au folosit urm?toarele argumente:
1. România nu era obligat? prin tratatul semnat cu Austro-Ungaria s? angajeze în lupt? al?turi de aceasta. Alexandru Marghiloman a rugat s? fie citit textul tratatului încheiat cu Austro-Ungaria pentru a aprecia dac? România era obligat? s? intervin? în r?zboi. Carol I a citit articolele respective. Articolul 2: „Dac? România, f?r? nici o provocare din parte-i, ar fi atacat?, Austro-Ungaria e ?inut? s?-i dea ajutor ?i sprijin în timp potrivit, contra agresorului. Dac? Austro-Ungaria ar fi atacat? în acelea?i împrejur?ri într-una din p?r?ile ?inuturilor sale vecine cu România, casus foederis se va ivi de îndat? pentru aceasta din urm?". În articolul 3 se men?iona c? „dac? una din p?r?ile contractante s-ar sim?i amenin?ate de agresiune în condi?iile art. 2, guvernele respective se vor pune de acord asupra m?surilor de luat în vederea cooper?rii armatelor lor, încheindu-se o conven?ie militar?"[2].

Din acest document se desprindea limpede c? Austro-Ungaria nu fusese atacat? de Serbia, c? nu exista un casus feoderis, c? România nu a fost consultat? în leg?tura cu decizia Austro-Ungariei de a declara r?zboi Serbiei, ?i nu se semnase nici o conven?ie militar? privind colaborarea între armatele celor dou? state. Ca urmare, Ion I.C. Br?tianu, pre?edintele Consiului de Mini?tri, a apreciat: „Tratatul, precum arat?, nu ne oblig?".
Take Ionescu a spus: „nu am fost consulta?i înainte de a se trimite nota, care este un ultimatum de r?zboi; asocia?i, dar oameni liberi, nu putem fi târâ?i [în acest r?zboi] prin voin?a unui singur aliat".
Foarte ferm a fost Ion I. C. Br?tianu: „România nu poate admite ca alia?ii ei s? dispun? de soarta ei, f?r? ca m?car s?-?i dea osteneala de a o vesti. Austria ?i Germania au preg?tit r?zboiul ?i l-au declarat. Nu ne-au f?cut cinstea s? ne comunice m?car inten?iile lor. Dup? ce r?zboiul a fost un fapt împlinit, ne-au anun?at. Foarte ferm a fost Ion I. C. Br?tianu: „România nu poate admite ca alia?ii ei s? dispun? de soarta ei, f?r? ca m?car s?-?i dea osteneala de a o vesti. Austria ?i Germania au preg?tit r?zboiul ?i l-au declarat. Nu ne-au f?cut cinstea s? ne comunice m?car inten?iile lor. Dup? ce r?zboiul a fost un fapt împlinit, ne-au cerut s? lu?m armele al?turi de ele. Un stat ca al nostru, care în alian?? a intrat ca stat suveran ?i pe picior de egalitate, nu poate fi tratat în a?a chip".

2. Austro-Ungaria a declarat r?zboi Serbiei f?r? a anun?a în prealabil România, care a fost pus? în fa?a faptului împlinit.
Take Ionescu afirma: „nu am fost consulta?i înainte de a trimite nota, care era ultimatum de r?zboi; asocia?i, dar oameni liberi, nu putem fi târâ?i prin voin?a unui singur alat". Ca urmare, „acest mod de a proceda din partea lor [guvernan?ilor de la Viena] ne elibereaz? de orice obliga?ie".
Victor Antonescu: „Puterile Centrale nu pot s? ne impun? o decizie atunci când ele nu ne-au consultat în nici un fel înainte de a ac?iona".
Foarte ferm a fost Ion I. C. Br?tianu: „România nu poate admite ca alia?ii ei s? dispun? de soarta ei, f?r? ca m?car s?-?i dea osteneala de a o vesti. Austria ?i Germania au preg?tit r?zboiul ?i l-au declarat. Nu ne-au f?cut cinstea s? ne comunice m?car inten?iile lor. Dup? ce r?zboiul a fost un fapt împlinit, ne-au cerut s? lu?m armele al?turi de ele. Un stat ca al nostru, care în alian?? a intrat ca stat suveran ?i pe picior de egalitate, nu poate fi tratat în a?a chip".

3. R?zboiul declarat de Austro-Ungaria, aliat? cu Germania, împotriva Serbiei era un act care lovea într-un popor mic ?i urm?rea s? loveasc? în toate popoarele aflate sub domina?ia unor mari puteri.
Take Ionescu: „România n-ar putea lua parte la un r?zboi care ar urm?ri s? distrug? o na?iune mic?".
Alexandru Marghiloman: Un r?zboi al?turi de Puterile Centrale înseamn? „p?r?sirea pentru foarte mult? vreme a ideii românismului în Austria ?i în alte locuri". A mai spus: „?ara e con?tient? c? dac? am admite ce se face azi împotriva sârbilor, mâine s-ar putea face împotriva noastr?. Cu teoria pe care Austria o sus?ine împotriva mi?c?rilor na?ionale sârbe?ti, Ungaria poate foarte bine mâine s? ne impun? ?i nou? dizolvarea Ligii Culturale [organiza?ie care cerea drepturi na?ionale pentru românii din afara grani?elor ??rii]. Independen?a statelor mici devine o simpl? iluzie".
Ion I.C. Br?tianu: „România nu ar putea admite s? ia armele într-un r?zboi a c?rui cauz? este tocmai nimicirea unei na?iuni mici".

4. România avea o motiva?ie geopolitic? ?i anume de a nu pierde situa?ia avantajoas? ob?inut? dup? r?zboaiuele Balcanice prin pacea de la Bucure?ti.
Take Ionescu: „Nu mor românii (din Transilvania, Banat, Cri?ana, Maramure? ?i Bucovina) pentru ca Austria s? fac? o Bulgarie mare în paguba unei mici Serbii".
Ion Lahovari: „Austria a provocat acest r?zboi pentru a distruge echilibrul Balcanic creat prin pacea de la Bucure?ti". Ca urmare, „noi nu putem s? ne facem complici unei asemenea opere ?i de dragul ei s? omorâm mii ?i mii de fii ai acestei ??ri. Scopul Austro-Ungariei este s? înt?reasc? Bulgaria în paguba noastr?".
Petre Gr?di?teanu: „Victoria Triplicei va însemna atotputernicia Ungariei ?i Bulgariei, deci elementul românesc va fi ?i mai tare oprimat decât ast?zi. Nu putem da sprijinul nostru izbândei unei atari politici".

5. Opinia public? din Regat era împotriva r?zboiului al?turi de Austro-Ungaria, care-i asuprea pe românii din acest imperiu.
Alexandru Marghiloman: „Nu trebuie s? nesocotim faptul c? opinia public? este împotriva unui r?zboi al?turi de Tripla Alian??. dac? am face un atari r?zboi, am jigni adânc sentimentul na?ional".
Take Ionescu: „Poporul nu vrea acest r?zboi ?i momentul este prea grav pentru a trece peste acest fapt. Suferin?ele românilor din Transilvania sunt resim?ite de toate inimile române?ti de partea aceasta a Carpa?ilor, de aceea con?tiin?a na?ional? se ridic? împotriva unui r?zboi al?turi de Puterile Centrale".
Alexandru Marghiloman: Oamenii politici trebuie s?-?i asume r?spunderea, deoarece, dac? suveranul ar declara intrarea României în lupt? „lumea ar zice c? acesta nu este r?zboiul ??rii, ca r?zboiul regelui".
Ion I. C. Br?tianu: „Chestia românilor din Ardeal domin? întreaga situa?ie, ea a fost pururea punctul negru al Alian?ei. În ultima vreme, Austro-Ungaria a f?cut totul ca s? în?spreasc? pân? într-atâta lucrurile, încât s? rup? leg?tura sufleteasc? a Alian?ei. Soarta românilor de peste mun?i, idealul na?ional al românismului, sunt chestiuni pe care nici un guvern român nu le poate nesocoti. Dac? în lucrurile mici se poate trece peste sentimentul public, în ceasurile mari ale vie?ii na?ionale oamenii de stat trebuie s? ?in? seama de voin?a poporului". În timpul dezbaterilor din Consiliul de Coroan? a venit ?tirea c? Italia, care avea ?i ea un tratat de alian?? cu Austro-Ungaria, a decis s? r?mân? neutr?. Acest fapt a avut un uria? impact psihologic asupra participan?ilor, mai ales c? P.P. Carp declarase c? „Italia va intra în r?zboi peste câteva zile". Regele a cerut fiec?rui participant s? se pronun?e asupra deciziei ce trebuia luat?. Rezultatul a fost: 17 voturi pentru neutralitate ?i 1 pentru intrarea în r?zboi al?turi de Puterile Centrale.

Carol I a încheiat ?edin?a cu urm?toarele cuvinte: „Constat c? reprezentan?ii ??rii, aproape în unanimitate, au cerut neutralitatea României. Ca rege constitu?ional m? supun votului dumneavoastr?, mi-e fric? îns? c? prestigiul ??rii va ie?i mic?orat din ?edin?a de azi ?i m? tem c? a?i luat o hot?râre de care România se va c?i în viitor". În comunicatul oficial dat publicit??ii se men?iona c? la Consiliul de Coroan? „s-a examinat atitudinea pe care România trebuie s? o aib? în circumstan?ele prezente. Cu aproape unanimitate, Consiliul a decis ca România s? ia toate m?surile spre a p?zi fruntariile sale".
-------------------------------------
[1] Arh. NIC, fond. Casa Regal?, dos. 41/1914, f.1.
[2] Istoria României, vol. VII, partea a II-a, p. 667.

footer