Revista Art-emis
Drum c?tre Zalmoxis (VIII) PDF Imprimare Email
Iftimie Nesfantu   
Duminică, 08 Mai 2011 12:19
dr Nesfantu IftimieDacia ascuns?

Discu?ia comut? iar??i, la o interven?ie a dlui general Nicolae Spiroiu:
- Adev?rul este c? imaginea nu prea bun? a României în anumite cercuri este determinat? ?i de faptul c? unii români de proast? calitate, care au plecat din ?ar?, au încercat s?-?i câ?tige un fel de suport, un fel de sprijin, un fel de credit denigrând ?ara de unde provin ?i punând p?catele lor pe seama poporului. Au denigrat ?ara pentru a-?i înfrumuse?a ei imaginea, pentru a-?i scuza insuccesul ?i incapacitatea.
- S? ?tii c? ai dreptate, intervine dl S?vescu. To?i cei care nu s-au realizat aici ?i au plecat peste hotare au r?mas ?i acolo la fel de nerealiza?i. Pe de alt? parte, dr. S?vescu are perfect? dreptate când spune c? trebuie s? facem cunoscute aceste r?d?cini ale noastre; preocup?rile domnului doctor pentru tradi?iile române?ti, pentru originile noastre sunt mult mai vechi decât cartea publicat? de curând: „Noi nu suntem urma?ii Romei"; al?ii pl?tesc pentru asemenea lucruri chiar dac? sunt modeste, nesemnificative; statul Israel pl?te?te celor care le poart? uniforma aia; m? uitam, la 41 de grade Celsius (104 grade Fahrenheit), vara, la New York, era în jiletc? din aia, cu pardesiu, cu p?l?rie, erau numero?i ortodoc?i evrei, habotnici. Sunt pl?ti?i ca s? îmbrace acest port, s? promoveze în continuare tradi?ia lor. ?i-i vezi acolo la 41 de grade cu pardesiu negru, cu p?l?rie neagr?, cu cravat?, c?ma?? alb?...
- Este o idee pentru refacerea portului românesc la noi?
- E o idee pentru refacerea portului românesc, care e ?i foarte frumos, ?i este o idee pentru a pune în valoare acest loc; ?i din perspectiv? turistic? dac? vre?i ar fi necesar asta. La Sarmisegetusa s-a g?sit o adev?rat? ?ig?nie, anul trecut eram împreun? cu doctorul S?vescu când am descoperit toat? mizeria de acolo. Ori asta nu arat? decât nesim?irea celor chema?i s? administreze acel sit arheologic. Este un tezaur de care î?i bat joc. Aici e nevoie ca locul s? fie amenajat, s? fie g?sit chiar un investitor care s? amenajeze acest sanctuar nu devalorizându-l, nu afectându-i fondul, ci s?-l amenajeze în a?a fel încât s?-l fac? accesibil turismului f?r? s? afecteze sanctuarul. M? gândesc c? s-ar putea asigura transportul cu elicopterul ?i s? se fac? propaganda necesar? ca oamenii s? vin? aici cu interes. ?i-atunci tot ceea ce a scris doctorul S?vescu, de fapt preluând cele scrise de al?ii îns? punându-le într-un concept nou, într-un cadru, o abordare cu totul ?i cu totul nou? ?i original?, atunci se pune în valoare ?i istoria, se pune în valoare ?i poporul român. Cei care vor veni aici vor putea s? vad? un templu mai vechi decât nenum?rate altele unde se duc gr?mad? ?i las? o mul?ime de bani. Pentru asta îns? ei trebuie s? aib? aici condi?ii de vizitare, condi?ii de a se documenta, de a se informa, s? aib? jos, condi?ii civilizate de cazare. Acum îmi amintesc - uita?i-v? este aici ?i dl cercet?tor arheolog Vasile Boronean? ?i poate s? confirme - eu, când eram ministrul ap?r?rii, le-am dat ma?ini s? poat? veni la Gr?di?tea de Munte, le-am acordat sprijin pentru ac?iunile lor. Evident, nici armata nu poate face chiar tot, mai ales c? to?i se laud? acum c? o controleaz?, m? refer la acel „control civil" despre care mai mult se vorbe?te...
- ?i în America este o competi?ie ca ?i în ?ara asta, ?i cei care au fost competitivi aici sunt competitivi ?i acolo; ai sentimentul - când izbute?ti - c? ai realizat ceea ce ai vrut s? realizezi; am vrut s? fiu competitiv într-o ?ar? în care Medicina este la cel mai înalt nivel, ?i când mi-am ob?inut diplomele în specialit??ile medicale care m-au interesat, m-am sim?it un om competitiv; când am fost nominalizat între primii o sut? – cei mai buni doctori din SUA - în 1999, mi-a f?cut pl?cere, a fost o confirmare a faptului c? fiind bine preg?tit po?i s? reu?e?ti.
- Grecii afirmau c? printre cei cu origine dac? se aflau cei mai buni medici din antichitate; e cumva o continuitate ?i în performan?ele pe care dv. le-a?i înregistrat în SUA?
- Noi am fost ?i r?mânem acei urma?i ai dacilor, iar faptul c? azi sunt doctor nu m? îndrept??e?te s? spun c? am mo?tenit instinctul dacic, dar nici nu m? îndrept??e?te s? refuz atare idee. Cromozomii no?tri sunt aceea?i ?i ca dovad? avem în ?ara asta mai mul?i oameni inteligen?i decât este nevoie a?a încât unii se v?d nevoi?i s?-?i caute de lucru peste hotare. Sau s? se fac? ziari?ti.
- Da, ?i s?-?i reverse excesul de inteligen?? criticând sau tratând cu dispre? ac?iunile unor români care vor s? afle adev?rul despre trecutul neamului...
Nu fi?i r?u, e nevoie s? fim îng?duitori; orice om are dreptul s?-?i exprime opiniile în mod civilizat, argumentând ceea ce spune; este ?i acesta un exerci?iu democratic.
- A?i încercat s? actualiza?i ceva din abord?rile medicale folosite de daci?
- Nu, pentru c? nu ?tiu mare lucru. Am citit despre plantele medicinale folosite de romani - cineva mi-a trimis un asemenea document - ?i am v?zut acolo c? mai de jum?tate dintre ele au denumiri dacice, am cump?rat o carte în care se vorbe?te de cel mai vechi cod de legi pentru ge?i - Zalmoxis, primul legiuitor al ge?ilor, din nefericire este scris? într-o limb? latin? amestecat? cu greac? pe care n-am în?eles-o, a?a c? i-am f?cut trei copii ?i le-am trimis în România; cartea a fost scris? în 1674, mi-ar face pl?cere s? o fac cadou cuiva din România ?i înc? nu ?tiu cui s? o fac cadou. Este o carte rar?. Nu sunt foarte multe referiri scrise despre daci.

daciiVipera de la Fe?ele Albe

„Atunci când am chert boii s-o tâmplat", gr?ie?te muierea lui Dalca. Veneau t?t singuri ?i nu brodeam s? ?tiu ce-i. Era de Sânziene. N-am închis ochii. T?t? noaptea m-am sucit ?i r?sucit. Îi t?t visam prin v?g?uni, m? trezeam, da nu ?tiam locu. Omu îmi era plecat la Simeria, la târg, s? vând? ceva vite. Aveam de f?cut nunt? la fecioru cel mic. C?tre zi, când o izvorât soarele, eram colo sus, la Fe?ele Albe. Pân o ajuns soarele pe cump?n?, m-am t?t învârtit. Auzeam talanga, da nu-i g?seam neam. ?i c?tre amiaz, numa ce-i v?d. Atunci am c?lcat pe nenorocire. Eram a?a sup?rat? c? nu mai vedeam unde pun opinca. ?i-odat? m-a ars. M-am tras mai departe de chetre, am legat picioru mai sus de mu?c?tur? ?-am început: «Ce m? fac? Ce m? fac?» Pân? la urm?, mi-am amintit: Eram cu mo?u pe plai. Nu se mutase înc? în livad?. M? ?ineam de i?arii lui, de parc-ar fi avut miere. Ie?ise la coas? ?i l-a mu?cat vipera. ?i-a t?iat o bucat? din poal? ?i s-a legat strâns de picior, pe urm? s-a dus ?i a c?utat o buruian?, i-a rupt frunzele, le-a zdrobit ?i le-a pus colo pe ran?.
M? luase ame?eala ?i mi se p?rea c? se învârt mun?ii cu mine. Amu, îs gata! zâc. M? duc s? povestesc cu mo?u, sub pruni. ?i numa ce-l v?z lâng? mine pe mo?u. Ca un nor alb?strui de cea??. Era ca ?i cum m-ar fi luat cineva în bra?e. M-a prins de mân? ?i m-am dus cu el pân? lâng? o tuf?, cu frunzele p?roase. Asta era. Mo?u disp?ruse. Am cules frunze ?i a?a cum am putut, am c?utat dou? pietre ?i le-am zdrobit, storcând zama pe mu?c?tur?. Pe celelalte le-am mestecat. Atât mai ?tiu c? m-am tras lâng? un copac. Cred c? am le?inat. Când m-am trezit, unul din boi m? lingea pe fa??. ?i el fusese mu?cat de viper?.
- Cunoa?te?i planta sau arbustul care v-a salvat via?a?
- Nu ?tiu cum îi zice, dar n-o mai uit. Cre?te t?t în locuri unde sunt vipere! T?t are leac. Numa c? nu trebuie s? umbli de te-a mu?cat. ?i uite, domnule, pân? ?i boul ?tie! Pe unul din boi l-a mu?cat, a mestecat frunzele celea ?i au stat colo, la Fe?ele Albe, amândoi. Cine crede c? animalul nu are minte gre?e?te."

Cine vre?i s? se intereseze de daci, ru?ii? Germanii, francezii, americanii?

Decebal - statuie- Cum v? explica?i dispari?ia a numeroase lucr?ri în care se vorbe?te despre daci?
- Nu, nu, n-au disp?rut; a fost prezent cineva la primul Congres Interna?ional de Dacologie din Bucure?ti cu o prezentare care m-a uluit; se g?sesc foarte multe scrieri, îns? dac? nu sunt reluate, dac? nu sunt publicate, sigur se pierd. Dac? noi vom considera c? suntem de origine roman?, sau slav? sau greac? ori mai ?tiu eu ce, atunci ?i interesul nostru pentru scrierile ce amintesc despre daci o s? fie evident mai mic. Academia român? nu are o sec?ie care s? studieze civiliza?ia dacic?, Universit??ile din România nu sunt interesate de asta, mari r?zboaie ale lumii antice câ?tigate de daci în fa?a unor o?tiri de sute de ori mai numeroase - cum au fost cele cu per?ii - nici m?car nu sunt trecute în c?r?ile de istorie, în manualele de liceu. Cine vre?i s? se intereseze de daci? Ru?ii? Germanii? Francezii? Americanii? Pe urm? s? nu uit?m c? un popor f?r? istorie, f?r? r?d?cini poate fi îngenunchiat mult mai u?or; nu este nevoie de r?zboaie, aici este vorba de suprema?ie economic?, financiar?, de interese de pia??. Crede?i c? vine cineva din afar? s? ne ajute s? ne cunoa?tem istoria sau cultura noastr? veche?! Lipsa de interes a românilor pentru istoria Daciei se reflect? ?i în lipsa lucr?rilor care s? circule, s? fie cunoscute, promovate. Nu au fost urm?rite ?i nu au fost publicate asemenea documente, dar asta nu înseamn? c? ele nu exist?. Când cau?i ceva de regul? g?se?ti, dar dac? nu te obose?ti s? cau?i, nu ai de unde s? ?tii dac? sunt sau nu m?rturii scrise ori de alt? natur? despre civiliza?ia dacilor.

Fagul tr?znit

Era în 1993, vara, când am ajuns prima dat? la Sarmizegetusa.
Ma?ina r?m?sese la poalele muntelui, undeva pe drum. Plecasem mai departe pe jos, c?utând poteca. Urc?m aproape dou? ceasuri. C?ldur? în?bu?itoare, drum cu pietre. Spre deosebire de drume?iile din Clisura Dun?rii ori din Retezat, când am avut parte ?i de întâlniri cu vipere, de data aceasta nu v?d nici una. Ne potolim setea cu ap? din ?ipote. Are acela?i gust cu cea b?ut? la Valea Rea. Gazda mea avusese dreptate. Drumul se ramific?. Cotim spre dreapta, pe un drum de coast?. În unele locuri, drumul s-a dus pe munte în jos, luat de ape. A mai r?mas doar o potec? îngust?, pe marginea pr?pastiei. Panta devine mai mic?, semn c? platoul de pe vârf e aproape. Am ajuns. Urmele unui zid de piatr? circular las? loc deschis cât s? putem intra în cetate.
- Asta e? ?oferul e dezam?git. Este n?scut într-un sat din jude?ul Hunedoara ?i apoi s-a stabilit la Deva. N-a mai fost niciodat? la cetatea regilor no?tri. Era departe, nu merita. Iar acum are un argument în plus: „Pentru atât nici nu merit? s? toce?ti t?lpile pân? aici". Îl las cu gândurile lui. Intr?m în cetate. O potec? de frunze, str?juit? de fagi uria?i, ne conduce c?tre sanctuarul dacic. În dreapta, un fag înc? verde e c?zut la p?mânt. A fost tr?znit. De ce tocmai el? Dezam?girea înso?itorului meu s-a risipit. - N-am mai v?zut a?a ceva. S-a oprit ?i prive?te c?tre vârfurile înalte ale fagilor. Par s? ating? cerul.
S-a rupt apa! Câteva fotografii de ansamblu asupra sanctuarului dacic. O cupol? de nori s-a adunat deasupra locului în doar câteva minute. M? urc pe o piatr? circular? - altarul dacic - ca s? prind un anume unghi asupra paraginii din jur. Preg?tesc aparatul. Instantaneu, m? trezesc cu o g?leat? de ap?, turnat? pe cap. M? uit în jur ?i nu în?eleg. ?oferul este undeva departe, la cincizeci de metri distan??. Peste câteva secunde, va începe s? curg? ap? din cer. Ca ?i cum sanctuarul s-ar fi aflat sub o cascad?. „S-a rupt apa!", ar fi zis b?trânul Dalca. Botezul lui Zalmoxis.

Fotografii - Iftimie Nesfântu footer