Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Redactia ART-EMIS   
Duminică, 23 Octombrie 2016 17:48
Multithumb found errors on this page:

There was a problem loading image /home/ultraart/public_html/images/stories/istorie/Hilde_Krüger.jpg

Hilde KrügerSeduc?ia ca arm? de spionaj

Hilde Krüger a visat la o cariera în cinematografie, dar rolul jucat de in viata real? a fost de femeie fatale. Ca spion, a manipulat pe cel mai bogat om din America, dar ?i pe numero?i politicieni, devenind astfel unul dintre agen?ii de top al celui de-Al Treilea Reich în str?in?tate.

Pe data 9 februarie 1941, un automobil oprea la punctul de grani?? Nuevo Laredo, la frontiera dintre S.U.A. ?i Mexic. Printre c?l?tori se afla ?i o femeie blond? foarte fumoas?, care s-a legitimat ca fiind cet??ean american. A ar?tat o scrisoare de recomandare semnat? de Jean Paul Getty, care la acea vreme era cel mai bogat om al Americii, noteaz? „Deutsche Welle".

Vame?ilor nici prin cap nu le-a trecut c?, de fapt, apetisant? blond? este spion german. Misiunea s?: s? se infiltreze în cercurile guvernamentale mexicane. Odat? cu ridicarea barierei de la grani?a ?i trecerea Hildei, a început ?i misiunea acesteia, care o va aduce în paturile multora dintre influen?ii politicieni mexicani. Ceea ce o va transform? pe Hilde Krüger în cea mai eficient? arm? a nazi?tilor de peste Ocean. N?scut? în anul 1914 la Berlin, Katharine Hilde Krüger Grossmann era de profesie actri?a. La vârst? de 20 ani prime?te primul sau rol într-un film de cinema, iar pu?in mai târziu decide s?-?i schimbe numele în Hilde. Imediat se g?sesc ?i b?rba?i care s? o curteze, unul dintre ei fiind ministrul propagandei naziste, Joseph Goebbels, recunoscut pentru abilitatea s? de a descoperi noi „talente". Dup? aceast? etap?, Hilde ajunge printre proteja?ii lui Goebbels, carier? s? cunoscând o ascensiune fulminant?. Au urmat roluri dup? roluri.

Prietenii spioanei

Dup? începerea r?zboiului, în 1939, Hilde p?r?se?te Germania ?i pleac? la Hollywood. În capital? mondial? a cinematografiei nu reu?e?te s? se impun?: englez? sa era foarte slab?, iar talentul la fel. Dup? ce consulul german o prezint? unuia dintre cei mai cunoscu?i germani din America, Gert von Gontard, mo?tenitorul imperiului Budweiser, Hilde Kruger începe o aventur? amoroas? cu acesta. Chiria casei în care locuia Hilde, îns?, era pl?tit? de un alt admirator al acesteia, Jean Paul Getty, un magnat al petrolului ?i unul dintre cei mai boga?i oameni din lume la acea vreme. Ast?zi ?tim despe el c? a fost un mare admirator al ideilor lui Hitler. În decurs de un an, Hilde face naveta între Hollywood ?i Saint Louis, unde Gontard de?inea câteva domenii. Neavând roluri în filme, Hilde începe s? joace un alt rol de succes, cel de spion. În 1940 este racolat? de serviciul de informa?ii al armatei germane. Dup? ce Anglia intr? în r?zboi, Germania începe s? urm?reasc? cu mare aten?ie toate mi?c?rile prietenilor Londrei de peste Ocean.

Gestapoul ?i Abwehrul aveau misiunea de a culege toate datele despre poten?ialul militar al S.U.A., precum ?i s? fie la curent cu toate mi?c?rile de trupe ale americanilor. Din moment ce pentru germani era foarte greu s? se mi?te liber prin S.U.A., Mexicul este ales c? centrul opera?iunilor naziste, din cauza slabei securit??i de la grani?a cu S.U.A. La începutul lui 1941, Hilde se arunc? în via?? de noapte din Mexico City, unde atractiva blond? este repede remarcat?, fiind u?or asimilat? de înalta societate a capitalei mexicane. Hilde îl cunoa?te pe secretarul de stat din Ministerul Finan?elor, iar pu?in mai târziu face cuno?tin?? ?i cu unul dintre mini?trii puternici ai guvernului mexican. Este vorba de ministrul de Externe, Miguel Aleman, care pic? definitiv în mrejele tinerei blonde. Ministrul îi asigura o locuin?a într-unul dintre cartierele luxoase ale capitalei mexicane, vizitând-o aproape în fiecare sear?. La acea vreme, Hilde Krüger era urm?rit? îndeaproape de seviciile americane de informa?ii. În rapoartele americanilor se spunea c? ministrul mexican amintit ajungea acas? la Hilde Krüger în jurul orelor 23 ?i nu pleca mai devreme de 4 diminea??. Hilde este remarcat? ?i în compania unuia dintre cei mai influen?i generali mexicani, men?inând contact ?i cu ministrul de Interne al ??rii. Destul de repede, rela?ia cu ministrul de Externe da primele roade: din ordinul lui au fost acordate sute de vize de intrare în ?ar?, mul?umit? c?rora, în Mexic, reu?esc s? se infiltreze în jur de 300 spioni germani.

Ultima întâlnire cu Hilde

Dup? atacul de la Pearl Harbour, în decembrie 1941, departamentul american de Stat decide s? informeze for?ele mexicane despre re?eaua de spionaj a nazi?tilor. Guvernul mexican prime?te o lista cu 24 de nume ai unor agen?i, printre care se reg?sea ?i cel al lui Hilde Krüger. În scrisoarea departamentului de stat american, ministrul mexican de Interne este descris ca sus?in?tor al intereselor germane în Mexic. Dup? presiunile S.U.A., Kruger ?i alte câteva zeci de spioni nazi?ti sunt re?inu?i în martie 1942. Pu?in mai târziu, Hilde reu?e?te s? scape mul?umit? leg?turilor ministrului de Interne, cu care ea avea o aventur?. Pentru a evita extr?darea din Mexic, ea se c?s?tore?te cu un nepot al pre?edintelui mexican, Porfirio Diaz. În 1946, fostul sau iubit, Miguel Aleman, este ales pre?edinte al Mexicului, iar între timp, Hilde reu?ise s? mai aga?e înc? un b?rbat de succes al vremii: „regele zah?rului" din Cuba, Julio Lobo, cu care Hilde pleac? în Spania. În 1958 ea apare pe marile ecrane, având un rol într-o comedie elve?ian?. Ultimele repere despre fosta spioan? german? sunt prezente într-un film documentar, intitulat „Re?eaua secret? a nazi?tilor în Mexic". În el, Hilda Rodriguez, o prieten? a Hildei, poveste?te despre ultima întâlnire cu aceasta, care a avut loc în cas? sa din New York. Dup? aceea, urmele Hildei Krüger se pierd definitv, ea disp?rând f?r? urm?, în drum spre ?ar? s? natal?, Germania. Unii spun c? ar fi decedat în 1991[1].
--------------------------------------------
[1] Airen, blogger ?i scriitor german, tr?itor în Mexic; vezi „Der Spiegel online" http://www.spiegel.de/einestages/nazi-spionin-hilde-krueger-a-951127.html

footer