Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Redactia ART-EMIS   
Miercuri, 19 Octombrie 2016 16:00

Statul-national-legionar-Cadrul legislativDac? tot se vorbe?te despre un „Proiect de ?ar?", ar fi de dorit ca cel pu?in ?eful statului - dac? nu to?i cei implica?i - s? citeasc? discursul Generalului Ion Antonescu din 7 septembrie 1940. Desigur, p?strând raportul timp-spa?iu ?i adaptarea la secolul al XXI-lea. Eventual s? ia noti?e. Pentru a supravie?ui ca na?iune, de ?ara de care vorbea atunci Ion Antonescu avem nevoie, nu de corup?ie, politiciamisme de tavern? ?i cotele de migratori (nu refugia?i, cum se minte cu neru?inare). In colonia de la hotarul de r?s?rit al U.E. se fur? ca-n codrul Vl?siei. România este din nou în pozi?ia de „No man's land", afl? pe post de tampon între Est ?i Vest, dar oalele sparte de combatan?i nu vor fi ale lor, ci ale românilor. „La 6 septembrie, când generalul Ion Antonescu î?i asuma destinele României, ?ara de la Dun?re ?i Carpa?i se afla pe pragul infernului (ca ?i ast?zi - n.n.I.M.). Într-o singur? var? poporul român a îndurat un ?ir de dezastre sub care orice alt? ?ar? s-ar fi n?ruit [...] aproape o treime din România Mare era pierdut? [...] Ridicat de vârtejul evenimentelor la r?spunderea conducerii statului, generalul ion Antonescu prelua o mo?tenire din cele mai sumbre. F?râmele unei ??ri trebuiau rea?ezate pe temeliile unei noi unit??i. Trebuia remontat însu?i sugletul românesc, profund zguduit chiar în fibrele lui morale. Trebuia reaprins? speran?a!" [1]. V? prezent?m un colaj realizat pe baz? de documente ?i relat?ri pertinente. (Ion M?ld?rescu).

„Generalul Ion Antonescu are un str?lucit patrimoniu moral ?i na?ionalist. Are ?i energia polarizatoare, ce ridic? v?lul cel mare al mul?imilor puse în mi?care spre ?elul recl?dirilor definitive [...]. S? pornim - cu sufletele regenerate ?i for?ele dublate - în urma omului ce ?i-a luat sarcina ?i corespunde misiunei refacerii noastre na?ionale". (Ac?iunea", 7 septembrie 1940).

„Realitatea faptelor survenite în septembrie 1940, în total dezacord cu interpret?rile eronate dar caraghioase ?i proletcultiste avansate zgomotos de „echipa" I.N.S.H.R.-E.W. din Bucure?ti, denot? c? desemnarea lui Ion Antonescu ca pre?edinte al Consiliului de Mini?tri s-a impus pentru Carol II din ra?iuni externe (alian?a cu Germania, obligatorie vizavi de pericolul U.R.S.S.) ?i interne, drept singura solu?ie salvatoare a momentului, pentru Suveran ?i pentru ?ar?. În atari condi?ii, Antonescu, investit de Carol II cu formarea guvernului la 4 septembrie 1940 (Decretul Regal nr. 3 051/1940), iar la 5 septembrie 1940 cu depline puteri (DR nr. 3 053/1940), reînnoite de Mihai I la 6 ?i 7 septembrie 1940 (DR nr. 3 067/1940 ?i nr. 3 072/1940), nereu?ind a-?i forma un cabinet de „uniune na?ional?", a definitivat în noaptea de 14/15 septembrie 1940 o formul? în alian?? cu legionarii. A doua zi, la 15 septembrie 1940, Antonescu, care între timp, prin decizia nr. 4 689/din 9 septembrie 1940, î?i asumase ?i titulatura de Conduc?tor al Statului, a lansat un Apel c?tre ?ar?, din care re?inem acest îndemn adresat românilor: „... V-am vorbit de la suflet la suflet, de la inim? la inim?, de la român la român. Sunt sigur c? m-a?i în?eles... Trece?i la munc?. Generalul Antonescu v? asigur? c? proprietatea voastr? va fi respectat?, libert??ile voastre vor fi garantate, munca voastr? va fi r?spl?tit? ?i dreptatea voastr? v? va fi dat?. Cu Dumnezeu înainte"[2].

?edin?a Consiliului de Mini?tri din 7 Septembrie 1940

Discursul generalului Ion Antonescu

Grija de ??rani. Când spun grija pentru ??rani - ?i fiecare din departamentele dvs. are leg?turi cu aceast? ?ar? - pentru c? de acolo vine ?i energia ?i via?a, ?i ei mor de foame, atunci trebuie s? v? preocupa?i de acest lucru, pentru a îmbun?t??i starea ??r?nimei. V? rog s? lua?i m?suri. Toate acestea, bine în?eles, se vor transforma în instruc?iuni încet-încet, care î?i vor g?si loc în programul de guvern?mânt care va apare într-o bun? zi. Pân? atunci, îns?, ma?ina Statului nu trebuie s? stea în loc. Dvs. trebuie s? cunoa?te?i îns? ?i punctul de vedere al Generalului Antonescu. Eu nu centralizez, eu pedepsesc îns? pe acela care trebuie s? realizeze ceva ?i-mi ascunde adev?rata situa?ie. Nu pot da altceva decât directive generale. Aceste directive se execut? cu energie, cu credin??, inteligen?? ?i cinste. Nu vreau ca la fiecare pas s? fiu întrebat cum v?d problema cutare ?i nu vreau ca nici mai jos s? se petreac? acest lucru. Datorit? acestui lucru, probleme esen?iale r?mân în suferin??. De exemplu, Ministerul S?n?t??ii nu a putut niciodat? s? fac? o oper? real?, de?i multe sunt racilele pe care trebuia s? le repare, racile care au distrus aproape Na?iunea (sifilis, malarie, alcoolism, lipsa de hran?, etc.), pentru c? nu ?tie s? se apere. În special alcoolismul face ravagii. ??ranul, tot ce câ?tig?, risipe?te pe b?utur?. Vom lua în aceast? privin?? m?suri ce vor îngr?di posibilit??ile de desfrâu ale Na?iunei. M? gândesc la ceea ce fac Englezii, care nu las? deschise cârciumile în orele de lucru, ci le las? deschise fie numai între 11-13, fie între 12-14 sau între 7-9 seara, restul timpului cârciumile fiind închise. Este un sistem foarte bun care s-ar putea aplica ?i la noi. În felul acesta se va forma o proprietate mijlocie, o clas? ??r?neasc? mijlocie, de unde ies elite ?i care vor fi stâlpii de rezisten?? ai ??rii. Pentru cloroformizarea aceasta de la ora?, care va trebui reformat? ?i care ne-a dat preg?tirea pe care o avem ?i for?a de rezisten?? pe care o ?ti?i, trebuie s? inceteze.Dac? un alt Stat, cu alt? structur? la baz? cu o p?tur? burghez? mai puternic?, ar fi fost supus la acest examen, el ar fi fost capabil s? reziste la aceast? furtun? mai mul?i ani, chiar dac? în timpul unei genera?ii ar fi avut o conducere nefast?, cum am avut noi timp de 10 ani. ?ara româneasc? neavând nici o structur? celular? armonizat?, a c?zut dup? câ?iva ani de Domnia care a dat exemplul ce a dat. Deci, grija pentru ??r?nime. Nu mai ?ine?i mâna sus; s? v? uita?i în jos, pentru c? numai a?a o sa duce?i Statul sus.

În privin?a uniformelor; s? le dezbr?ca?i ?i s? arunca?i de pe ele toate postavele inutile. Chestiunea uniformelor a constituit prima mea ceart? cu Regele Carol II în Iulie 1930. Uniforma de r?zboiu, aceasta s? fie azi uniforma ofi?erului. Dac? nu mi-e ru?ine s? mor la r?zboi cu ea, pe câmpul de lupt?, nu mi-e ru?ine s? o port în casa burgheziei, ale c?rei (di)ficult??i ?i calit??i le cunoa?tem cu to?ii. ?apca ?i casca, munca la cazarm?, acestea trebuie s? fie ale ofi?erului.

Raporturile cu Palatul

Una dintre cauzele care au constituit pentru mine o problem? important? înc? de când eram tân?r - pentru pentru c? soarta mi-a rezervat dreptul s? nu fiu chemat decât în momente grele, dar când a venit la împ?r?irea beneficiilor, onorurilor, C?pitanul, Maiorul... Generalul Antonescu trebuia îndep?rtat, ignorat, umilit, trebuia mic?orat ca nu cumva s? ridice capul ?i aceasta provenea din cauza clicei care se aduna în jurul Tronului. Clica exista ?i sub Regele Ferdinand; în timpul r?zboiului luam o dispozi?iune ?i se trimitea vorb? s? se fac? altfel, pentru c?, am spus, existau atunci dou? state majore: unul care are toat? r?spunderea ?i nu are putere, altul care nu are nici o r?spundere, dar are toat? puterea. A fost cazul acesta petrecut recent, când nu oamenii au fost r?i, ci faptul c? au fost condu?i r?u sau au fost împiedica?i s? lucreze cum ar fi vrut, a dus la dezastru. Un ministru nu putea s? fac? nici cât un portar ?i, câteodat?, nu se pricepea la nimic, cum este cazul lui Urd?rianu - un incapabil, un sforar. Dar aceste sfor?rii, v? aruncau gre?elile în seama dvs., Domnilor. Iat? cum mocirla se pusese în capul Dvs. Nu trebuie s? credem c? ceea ce facem noi nu este judecat de ?ara întreag?. ??ranul judec? ?i judec? cu bunul sim? atavic românesc. S-a terminat cu trecutul, în aceast? privin??.

Palatul nu se va mai amesteca în nici o problem? a Statului ?i acel ministru sau func?ionar al Statului ce va fi prins de mine, va fi destituit imediat ?i sanc?ionat. Am s? fac Statutul Casei Regale ?i îl voiu impune la to?i. Chiar de pe acum am dat indica?iuni principale de drepturile pe care le vor avea aghiotan?ii regali ?i ele vor fi de a?a natur? ca s? nu mai fac? acolo clic? (trei luni numai vor sta la Palat aghiotan?ii regali ?i apoi se vor schimba; cu aceast? m?sur? nu vor prinde nici o aderen?? cu Tronul ?i cu aceast? m?sur? putem s? trecem câ?i mai mul?i ofi?eri la Palat ?i Regele va putea s?-?i cunoasc? armata lui ). Când Regele va deveni cu vârsta ?i mintea ca s?-?i dea seama de problemele Statului, v? rog s? lua?i not? de acest lucru, nimeni nu va putea s?-i supun? problemele de Stat ?i oricine ?i pe orice treapt? s-ar g?si în Stat, va fi destituit de mine ?i motivat în fa?a Na?iunei. Sub guvernarea trecut? Regele s-a amestecat pân? ?i în finan?ele ??rii ?i nu voi aminti p?catele multe care s-au comis la Banca Na?ional? cu faimoasele fonduri secrete.

Fondul secret se poate justifica; eu l-am justificat în timpul r?zboiului. Dar în armat? eu nu l-am putut justifica ?i aici eram tocmai opus cu Generalul Samsonovici. Întâmpl?tor, când mi s-a încredin?at Statul Major (predecesorul meu fostul General L?z?rescu), am g?sit într-un sertar un tablou secret unde se ar?ta sumele pe care Generalul Glatz, Moruzoff, s. a., urma s? le ia fiecare din fondurile secrete. Actul acesta este în posesia mea ?i peste pu?in timp îl voi publica, ca s? se vad? în ce hal ajunsese Statul acesta. Aceast? imoralitate o vedem generalizat?. D-l Ministru Leon mi-a spus c? unul dintre func?ionarii s?i lua 900.000 lei leafa din diferite comisiuni. V? întreb dac? o crim? mai mare se poate comite într-un Stat? Cât? incon?tien?? ?i imoralitate trebuie s? aib? un func?ionar ca el s? încaseze în fiecare lun? 900.000 lei din diferite consilii. Domnilor, nu se poate crim? mai mare; ?i am s? introduc pentru aceasta pedeapsa cu moartea ?i voiu executa. A?a cum ei nu au avut grij? de grani?ele noastre, nu pot s? am mil? cu astfel de nemernici.

Nimeni nu va trece prin fa?a Palatului decât ca s? se închine în fa?a unui simbol. El este numai un simbol ?i nu are dreptul s? se amestece în conducerea Statului.Regelui Carol II, în anul 1933, când am fost ?ef de Stat Major, i-am spus: „e?ti pe traiectorie, Majestate, ?i s-ar putea s? te loveasc? glon?ul. Vei face gre?eli politice ?i Na?iunea te va alunga". Nu numai atunci, dar totdeauna, eu i-am spus adev?ruri grozave Regelui ?i m-am opus chiar formulei: Rege ?i Na?iune, spunând c? întâi trebuie s? fie spus? Na?iunea. Din ea tr?im, prin ea venim ?i respir?m, pentru ea trebuie s? murim.

Deplinele puteri

Domnilor, aceste puteri eu nu le-am luat dintr-un instinct bestial - s? zic a?a - de a porunci unui popor ?i de a da directive în Stat, de a abuza de putere sau de a m? împodobi cu un absolutism oriental. ?iu s? v? spun, am avut pentru moment ezitarea dac? e bine s? dau sau nu lovitura de Stat, s? taiu adânc cu bisturiul i?ele acestea cu care era ?esut Statul. Sim?ind c? ?i de ast? dat? voi fi p?c?lit - ?i am fost pe o muchie de cu?it s? fiu omorât la ora 3-4 diminea?a, când chestiunea era aproape e?uat?. ?tiind îns? elementele pe care se sprijinea, am dat aceast? lovitur?, trimi?ându-I scrisoarea prin care i-am cerut s? abdice - dându-I timp pân? la ziu?. Deci, de deplinele puteri nu voi abuza; eu nici nu am ap?rut în fa?a mul?imei, din modestie; nu m? intereseaz?, m? enerveaz? acest lucru. V? rog chiar s? p?r?sim aceast? pl?cere de a ne fotografia cu ?efi sau sub?efi pentru orice lucru. Deci, s? ne punem serios pe munc? ?i s? p?r?sim toate aceste palaterii inutile. Acesta este sensul deplinelor puteri. Ele nu se opresc la mine, ele merg la Dvs. ?i merg pân? jos de tot pe treapta ierarhic? ?i în?eleg prin aceasta c? Dvs., s? v? ocupa?i ?i s? executa?i, s? nu veni?i la mine cu orice chestiune, ci s? ave?i curajul de a v? lua r?spunderea unei ac?iuni. S? înv??a?i pe to?i, de la cel mai mic, pân? la cel mai mare, s?-?i ia r?spunderea unei ac?iuni, s?-i înv??a?i c? sunt în serviciu real. Mai mult, fiind servitorul credincios al Na?iunei, el trebuie s? se poarte bine cu Na?iunea, nu ca pân? acum, s? bruscheze lumea ?i aceasta fiindc? de?inea o parte din autoritate, închipuindu-?i c? îi este permis orice.

Omenie în raporturile cu cei mici

Pân? azi noi am ar?tat slug?rnicie cu cei mari ?i brutalitate cu cei mici. Se vedea cum un conduc?tor care avea în stânga un ??ran, se purta r?u cu el ?i cum, imediat apoi, observând în dreapta lui un individ de sus se pleca pân? la p?mânt.Deci, în acest sens, s? lua?i deplinele puteri ale mele, care trec la Dvs. To?i, în celulele în care sunte?i, pentru a le întrebuin?a spre îndreptare.

Institu?iile Statului

O chestiune care m? preocup? este aceea a institu?iilor din acest Stat: ?coala, Familia, Biserica, Armata ?i Administra?ia Statului, elemente de a c?ror for?? de rezisten?? depinde îns??i fiin?a Statului. Deci, aceste elemente trebuie s? le dezvolta?i. Mai cu seam? m? gândesc la familie pe care o vom readuce în c?minuri, c?ci ast?zi familia a ie?it din c?minuri. De so? nu mai vorbesc. Dar femeia ie?ind din c?min se duce la cinematograf, face intrigi ?i chiar spionaj - pe acestea din urm? le voi da f?r? jen? în fa?a Na?iunei; am avut o r?bdare de martir, dar eu ?tiu c? erau persoane din înalta societate care veneau s? m? spioneze. Le-am primit, st?team de vorb? ?i nu m? sfiam s? le spun ceea ce gândesc, c?ci eu vreau s? se ?tie c? Generalul Antonescu nu cedeaz?. Chiar la Bistri?a (Gorj) mi s-a spus s? fac o declara?ie c? renun? la politic? ?i am spus c? nu cedez ?i c? eu voiu învinge. ?i când domnul David Popescu a trimis pe cineva s? întrebe dac? scrisoarea legionarilor se r?spânde?te dup? îndemnul meu, i-am spus celui ce venise c? nu se r?spânde?te dup? sfatul meu, dar o aprob în întregime ?i i-am mai spus: con?tiin?a mea este curat? ca cristalul ?i de aceea nici Bistri?a ?i nici potopul nu m? însp?imânt? ?i tot cu pumnul la el mor, chiar dac? m? pune între ziduri ?i dac? m? împu?c?.Domnilor, ?coala a fost dezorganizat? cu institu?ia str?jeriei, care a coborât la un nivel foarte jos tot ce era mai demn, ea fiind învestit? cu puteri ce anihilau adev?ratul înv???mânt ?i adev?rata ?coal?. Am desfiin?at aceast? intitu?ie ?i am ordonat s? se fac? o anchet?. V? rog s? lua?i not? de incon?tien?a celor ce erau acolo: în timp ce ?ara era sfâ?iat?, Regele s-a dus la Breaza unde a spus c?: „venind în mijlocul vostru, cap?t puteri noi". În mijlocul Na?iunei nu c?p?ta puteri, trebuia s? se duc? la aceast? palaterie s? se învioreze. Am pus s? o desfiin?eze. O s? fie o problem? groaznic? pe viitor conducerea Statului, pentru c? în trecut s-a pierdut vremea f?cându-se numai paia?erii, ceea ce se poate vedea foarte bine, citindu-se c?r?ile publicate de d-l Sidorovici; o în?irare de cuvinte sunt aceste c?r?i; totul era gol de fond real, îns? plin în schimb de fotografii. Mi-am pierdut timpul ca s? v?d ce este ?i acolo ?i concluzia mi-a fost: fond real, nimic nu era. Deci, de ast?zi, se desfiin?eaz?. ?coala, imediat, trebuie s? intre în noua activitate. Aceasta nu însemneaz? c? str?jeria în ceea ce are bun trebuie s? dispar?, dar s? se fac? sub autoritatea ?colar?. S? armoniz?m o necesitate cu alta, ca din combinarea lor s? putem lua o rezisten?? folositoare ?i maxim?.

Biserica

Biserica trebuie cur??at?, trebuie pus? pe baze s?n?toase, ea nu trebuie s? serveasc? de tribun? public? ?i nici de negustorie, ci de altar de închin?ciune ?i smerenie în fa?a for?ei supreme. În acela?i timp, trebuie s? dea slujitorilor Altarului posibilitatea s? tr?iasc?. ?i eu m? gândesc s? creez o via?? mai bun? mai întâi func?ionarilor de jos ai Statului, care formeaz? baza de la care trebuie s? plec. Nedreptatea o vedem ?i sus: un general de corp de armat? are 54.000 lei lunar, mini?trii 40.000 lei, iar al?ii care stau toat? ziua pe strad?, primesc sute de mii. De multe ori oamenii care stau numai pe strad? ajung departe: astfel a ajuns generalul Masievici, care nu a citit o carte de cultur? general?; la fel generalul Arge?eanu, care nici „Universul" nu-l citea, mul?umindu-se s? se cread? bine informat citind afi?ele. Iat?, Domnilor, un General de Corp de Armat? ?i stâlp de ap?rare al grani?elor, nu are o carte de cultur? general în bibliotec?, care nu se informeaz? precis; armata, care este ast?zi cel mai complicat organism - în care intr? tot ce tehnica modern? a inventat - ?i aceste mijloace multiple trebuie coordonate, reclam? vaste cuno?tin?e tehnice ?i de cultur? general? pentru cel ce ajunge la o treapt? de conducere. Nic?ieri nu se cer mai numeroase calit??i ca în departamentul militar: cel ce nu le are, nu-i conduc?tor, c?ci generalul trebuie s? coordoneze în mod armonios informa?iile ce i se aduc ?i din ele s? scoat? rezultanta care s?-l duc? la victorie. Pentru aceasta trebuiesc studii, trebuie s? pierzi timp reflectând, nu plimbându-te sau stând în cârciumi cum s-au ales pân? acum conduc?torii no?tri.D-l General Pantazi s? aib? în vedere acest lucru.

Chestiunea evreiasc?

Eu m-am ferit, Domnilor, în toate proclama?iile mele de pân? acum s? ating aceast? problem?, pentru c? din experien?a mea de pân? acum m-am înv??at c? cel ce atac? multe probleme în acela?i timp, se încurc? ?i pierde. Aceasta este o problem? mare pentru noi, dar, în primul rând, trebuie s? dau Neamului nostru posibilitatea de a respira lini?tit. Am rezolvat criza regal?, mai am de l?murit, temeinic, problema intern? ce pretinde m?suri de ridicarea moralului poporului ?i prin autoritatea ce-mi d? trecutul meu voi aduce toate problemele care vor duce la reconstituirea for?elor Statului, la înt?rirea lor, ?i aceasta cât mai curând. S? facem toate sacrificiile, s? lupt?m din toate mijloacele noastre, s? transform?m Statul într-o for?? real?. Este o necesitate, c?ci am ajuns s? nu ?tim ce va veni mâine. Sunt oameni care cunosc probleme ?i care spun c? Statul Român foarte curând poate fi chemat s? ia parte la o ac?iune ca s?-?i recupereze, în parte, ru?inea de care este acoperit azi. Ca s? putem face aceasta, trebuie s? ne surprind? acest timp preg?ti?i, capabili s? ac?ion?m. Ca s? fim capabili s? reac?ion?m, trebuie s? reconstruim for?a Statului.Deci, al treilea scop al meu, este s? reconstitui ?i s? reînt?resc for?a Statului, cât mai repede, aceasta începând cu problema Armatei. Armata trebuie redresat? ?i ca disciplin? ?i ca organizare ?i ca suflet în conducerea ei.

În trecut, un r?u de care a suferit Statul acesta birocratic, a fost c? toate problemele erau rezolvate dup? ce problema nu mai exista. Pentru ca problema s? ajung? la rezolvare, se ivea un decalaj extraordinar ?i în tot acest timp, acest monstru birocratic cu mii de capete, lucra, se mi?ca ?i apoi când ajungea jos, totul se n?ruia ca un castel de c?r?i, solu?ia nu mai era oportun?, nu mai era de actualitate. Prin urmare, vreau s? înceteze acest sistem ?i ceea ce trebuie s? urm?ri?i Dvs. este s? face?i ca solu?ia Dvs. s? ajung? jos la timp pentru a fi folositoare. Altfel, degeaba cheltuim banii ?i pierdem timpul. Aceasta este una din cauzele care m-au f?cut s? reu?esc. Totdeauna am fost preocupat acolo unde am fost chemat s? dirijez, am fost preocupat ?i mi-am pus întrebarea dac? ce hot?r?sc eu aici corespunde exact cu nevoia care este jos ?i m? întrebam dac? a? primi-o eu - fiind jos - ce a? face. Întrebându-v? ?i Dvs. atunci când da?i ordine, dac? a?i primi ordinul dat de Dv. Atunci când da?i ordine, dac? a?i primi ordinul dat de Dvs., a?i putea s?-l executa?i? Dac? ve?i face acest dresaj ?i dac? el este transmis tuturor subalternilor Dvs., ve?i vedea c? aceste probleme se vor solu?iona cu oportunitate ?i nu vom r?spunde cu teorii sau absurdit??i, la realit??i, cum se petrecea în cele mai multe cazuri. Chiar pe câmpul de r?zboi problemele se solu?ioneaz? simplu; dar, pentru c? fiecare caut? s? fie cât mai complicat, atunci rezolvarea iese foarte prost ?i ajunge târziu unde trebuie. Da?i problemelor solu?iuni simple, pentru a r?spunde jos solu?iunea Dvs., pentru a fi oportun? m?sura Dvs. Acesta este principiul.

Demobilizare

În cadrul acestui principiu m-am gândit la demobilizarea armatei ?i în acela? timp s? preg?tesc lucrurile, s? dau posibilitatea ca jos ?i pe toat? suprafa?a ??rii s? putem lucra, pentru ca la anul s? avem hran?. Am dat deja instruc?iuni d-lui General Niculescu ?i D-sa împreun? cu D-l Pantazi trebuie s? procedeze foarte serios la acest lucru.Decongestionarea Statului, atât sub raportul cheltuielilor, dar mai ales m? gândesc la produc?ie, la bra?ele de munc? ce sunt necesare la ?ar? ?i ca aceste bra?e s? fie puse la timp la munc?, nu dup? aceea; s? ajung? la locul destinat din vreme ?i pe toat? suprafa?a ??rii s? se întâmple acest lucru. Fo?tii conduc?tori nu s-au gândit deloc la acest lucru. S-au f?cut rechizi?iuni grele; în toate p?r?ile am v?zut fel de fel de mijloace de transport, f?r? s? fac? nimic. Am plimbat o armat? de pe o pozi?ie pe alta ?i am cheltuit miliarde ca s? nu facem nimic cu ea. N?ruiam Statul din punct de vedere material cu aceste deplas?ri, f?r? s? facem nici o ac?iune, distrugând în acela?i timp c?ile de comunica?ie, distrugând c?ile ferate. Aceasta a dus la consecin?e fatale pentru c?ile ferate, nici nu a mai putut face fa?? nevoilor ei. De aici, o repartizare insuficient? a bog??iilor. C?ci, în mare m?sur?, criza economic? de azi este o problem? de reparti?ie. Nu este admisibil într-un Stat organizat, ca la Dorohoi s? cumperi cartofii cu 60 bani kgr. ?i la Bucure?ti s? dai 6 lei pe acela? kgr. de cartofi. Dac? reparti?ia ar fi bun?, pre?urile s-ar nivela de îndat?. ?i pentru a solu?iona acestea, trebuie s? lucr?m într-o perfect? armonie.S? nu mai întrebuin??m, Domnilor, referate. Eu nici în armat? ?i nici în Ministerul de R?zboi, nu am rezolvat problemele cu referate, cu comisiuni. Unde este comisiune, nu este dorin?? de a rezolva problema, ci numai dorin?a de a se acoperi de responsabilitate ?i de a încasa bani. S? v? lua?i responsabilitatea toat? ?i ca s? lucra?i cum trebuie, s? fie fiecare la locul s?u ?i s? munceasc? acolo. Pentru c? pe plan militar ne-am pr?bu?it în mare m?sur? fiindc? a fost un ?ef de Stat Major care când supunea o chestiune, spunea pur ?i simplu: „se va aviza", în schimb î?i caligrafia numele pe patru coloane ?i pentru a scrie aceste simple cuvinte „se va aviza", avea titlul pompos de care se folosea dânsul. Pierdea dou? minute ca s? pun? solu?iunea ?i zece minute pentru a-?i enumera titlurile. În chestiunea Basarabiei, acest General cu presiuni enorme asupra c?ilor ferate, s-a împins tot fierul ??rii române?ti - ?i toat? ?ara ?tie; sunt mun?i de fier care s-au dus acolo, ca s? nu facem nici o fortifica?ie. În schimb, propaganda cea mai exagerat? a umplut lumea întreag? cu fotografii de fortifica?ii române?ti. Aceast? ru?ine nemaipomenit? se datore?te acelora?i oameni nepricepu?i care au concentrat toat? armata s? sape în mocirl?, ca tot ceea ce f?cea iarna, prim?vara când au venit apele mari s? niveleze tot, ?i iar o luam de la cap. Acestea au fost fortifica?iile, fortifica?ii despre care Regele spunea: „am închis România într-un brâu de foc".

Zece ani s-a zb?tut aceast? ?ar? cu o problem? care era rezolvat?: puterea Regelui, pe care eu am dat-o jos f?r? s? am pe nimeni în spate. Nici pe d-l Crainic, nici chiar pe d-l Mihai Antonescu. Numai cu dou? persoane l-am dat jos ?i a? fi f?cut acest lucru mai de mult dac? g?seam în?elegere la un om politic român. L-am dat jos p?strând la loc toate organele pe care se spijinea, blocându-i pe to?i în ultimul moment. Dac? Arge?eanu era aici, f?cea baie de sânge, dar îl trimisisem cu 24 de ore înainte în Dobrogea, iar Generalul Popescu dormea aici (la Pre?edin?ie) într-o camer? în pijama, spunându-i c? trebuie s? fie aici; îl c?uta Palatul ?i nu-l putea g?si. Când se va scrie vreodat? istoria acestei lovituri de Stat, se va vedea c? au fost lucruri bune de opera comic?. C?ci manifesta?iile de 200 de tineri ?i cele câteva focuri de arm? ce s-au tras nu pot fi socotite ca o revolu?ie autentic?. Deci, demobilizare general?, Pantazi, repede ?i în perfecte condi?iuni de organizare ?i de preg?tire, ca s? nu d?m acel spectacol de alt?dat?, s? ne d?m aerul de victorio?i de?i eram o armat? înfrânt?. Deci, ordine ?i s? se înceteze cu rechizi?iile neomene?ti, s? nu se mai ia din cur?ile oamenilor cai, c?ru?e, instrumente de tot felul etc. F?r? m?sur? ?i s? se cerceteze toate abuzurile ce s-au comis. Se rechizi?ionau automobile nu pentru interesul armatei - se ?tie acest lucru ?i cunosc cazuri concrete (s? le stabile?ti ?i d-ta Pantazi) - se rechizi?ionau automobile de milioane ?i anumi?i domni plecau cu ele s? fac? petreceri ?i chefuri la Snagov; venind nebune?te s-au ciocnit cu alt automobil, s? zicem, ?i au chemat pe propietar s? dea declara?iune c? ma?ina i-a fost dat? înapoi în bun? stare. Nu pot defini aceasta altfel, decât jefuire a cet??enilor ?i cum avutul Statului se compune din avutul fiec?ruia, Statul însu?i era p?gubit. To?i domnii ace?tia vor fi sco?i la iveal? ?i îi voi destitui pe to?i.

Semnarea decretelor

Domnilor, când am discutat deplinele puteri am hot?rât c? în cadrul prerogativelor regale, Regele semeaz? un singur decret: este Înaltul Decret de numirea Primului Ministru. Toate celelalte mi-am rezervat s? le semnez eu, de ce s? mai pierdem timpul cu contrasemn?ri. Prin decizii se rezolv? toate problemele, pân? ce vom organiza Statul. Trebuie s? înl?tur?m stagnarea ce a fost totdeauna în func?ionarea mecanismului Statului, din cauza a?tept?rii cu ceasurile a Mini?trilor în Cabinetul Primului Ministru, a directorilor la cabinetele Mini?trilor. ?i când a?teapt? directorii acolo, a?teapt? al?ii ?i mai jos ?i pierdem prea mult timp. Dac? ar fi vreodat? o putere omeneasc? ca s? stabileasc? vremea ce se pierde de cet??eni la u?a mini?trilor, la u?a directorilor de cabinet, la discre?ia u?ierilor etc., v? da?i seama c? acest timp poate fi evaluat în miliarde. Eu am avut ca metod? de lucru pe care am aplicat-o ?i o voi aplica: tot ce vrea s? vi se aduc? la cuno?tin??, s? se fac? scris.Tot ce vede?i aici, sunt lucruri scrise de mine ?i al?i câ?iva domni, pe care nici nu i-am cunoscut pân? acum, dar care m? ajut? foarte bine. Cine scrie, însemneaz? c? vrea s?-?i ia o r?spundere ?i nu trebuie s? ezita?i de a v? lua r?spunderea, f?r? r?spundere nu se poate progresa. La mine, întrebuin?a?i metoda aceasta ?i v? rog s? lua?i dispozi?iuni.Nimeni s? nu mai stea la u?a unuia care este mai mare decât el ?i nimeni s? nu intre la altcineva în timpul cât lucreaz? ?i s? nu-l întrerup?, s? i se adreseze numai prin scris. F?când altfel, nimeni nu lucreaz?, fiindc? tot timpul sun? telefoanele, se trântesc u?ile, este deranjat la fiecare pas ?i munca devine atunci o adev?rat? acroba?ie; mi se pare c? din aceast? pricin? - comunic?ri verbale ?i telefonice - am ajuns o na?iune de nebuni ?i nu mai facem nimic complect. Am început o chestiune, trebuie s? mergem pân? la sfâr?it, putem s? d?m ceva care s? aib? o suit? normal?. ?i atunci, dac? ave?i un dosar aici, altul sub el ?i astfel puse toate dosarele, rezolva?i o chestiune pune?i dosarul al?turi ?.a.m.d. Eu nu ascult niciodat? pe cineva care î?i spune verbal o chestiune. Mie s?-mi da?i hârtia, s?-mi da?i lucrarea scris?. Dac? hârtia este bine studiat? ?i f?cut? simplu, lapidar, ea va fi rezolvat? (nu pe 20 de pagini) c?ci atunci nimeni nu le mai cite?te, mor în etrnitate pe birourile dvs., mor în toate p?r?ile. V? repet, lapidar; cine nu este în stare s? prezinte lapidar o problem?, însemneaz? c? nu este locul lui acolo unde se g?se?te. Nu am nevoie de referate.Ve?i avea scrisoarea mea c?tre Rege, 20 de rânduri, atât, dar sunt în aceste rânduri tot sufletul, tot creierul ?i toat? musculatura celui ce vorbe?te astfel. Dup? ce a?i umplut co?ul, suna?i u?ierul, care le împarte la birouri. Sunt chestiuni scurte pe care le pute?i cerceta cu ?eful dvs. de cabinet, care nu este acolo pentru a face intrigi, a fuma sau a primi cucoane, el st? acolo pentru a face leg?tura între dvs. ?i lucr?rile subalternilor. Sunt probleme care au nevoie de explica?iunile celor ce le-a rezolvat, dar eu desfid s? mi se prezinte mie o problem? bine studiat?, indiferent de specialitate, dac? se prezint? sub aceast? form?, eu o în?eleg ?i dac? mi-a dat Dumnezeu acest creier întreg ?i bine compartimentat, pot s? dau solu?iunea celei mai delicate probleme. Deci, simplifica?i, ac?iona?i ?i solu?iona?i dvs. problema, dar solu?ionând s? nu crea?i noi probleme, ca s? fie scurt timpul în care se rezolv? între cel de jos ?i cel de sus, atunci solu?iunile vor fi oportune.

S? înceta?i, chiar de mâine începând, s? mai stea cineva la u?ile dvs. - ?i voi face vizite speciale pentru aceasta. Când eram la Statul Major, pe s?lile mele nu era nimeni. Nu are nevoie ca ??ranul din Dorohoi s? vin? la Bucure?ti pentru a-?i aranja o socoteal?. Eu am înfiin?at în toate institu?iile în care am fost, ca pentru fiecare cerere ce mi se face s? se dea un num?r dintr-un chitan?ier ?i pe care de alt? parte eu aveam un registru de control pentru aceste cereri, unde vedeam când a intrat chestiunea, când s-a solu?ionat ?i când a ajuns la destina?ie, iar când g?seam un decalaj anormal, în?elegeam c? undeva a fost trând?vie. Cum acest control este totdeauna posibil, subalternii î?i vor face permanent datoria ?i toat? lumea se va pune pe lucru. Aveam birouri unde nu intram ?ase luni, dar fiecare a?teptându-se s? fie controlat dintr-un moment într-altul, muncea cu sârguin??. În dorin?a mea de simplificare, voi reduce num?rul Ministerelor, c?ci mai înainte se creea postul întâi ?i dup? aceea se puneau scaunele ?i mesele, apoi secretarii ?i în urm? de tot hârtiile. De hârtie se ocupau treizeci sau patruzeci de func?ionari. Lipsa de organizare din trecut ?i lipsa de control ne-au fost fatale ?i au f?cut s? pierdem mult? vreme. Organizarea va u?ura exercitarea controlului ?i ca s? pute?i economisi timp trebuie s? simplifica?i ?i pentru aceasta trebuie s? suprima?i.

S? suprima?i f?r? mil? tot ce este parazit

Corpul Statului s-a umplut de parazi?i, dar cum nu pot s? las func?ionarii pe drumuri, o s? cre?m un cadru disponibil în care vom trimite pe to?i cei de prisos ?i din ei vom umple tot ce se va ivi necesar, nu vom chema al?ii din afar?. Vom fi foarte severi cu acei care au intrat în func?ii pe care nu le meritau prin nepotism, poli?ism, ho?ism, etc. Exist? Domnilor, sergen?i de strad?, feciori de oameni boga?i; aceasta nu însemneaz? c? ?i-au pus vreodat? tesacul acolo, ci merg numai s?-?i ia leafa odat? pe lun?. Sunt neveste de general care odat? pe lun? se duceau la serviciul secret ?i încasau 20 sau 30 mii lei, pentru c? spuneau unor indivizi anumite informa?ii. Nu mai departe decât aici în Pre?edin?ia noastr? de Consiliu, un om era în dou? comisii de aici ?i lua de la una 50 mii lei pe lun? ?i de la alta 30 mii lei, în afara salariului, în timp ce un ministru abia are 40 mii lei pe lun?. Sunt a?a de ru?inoase aceste lucruri, c? nici în Honolulu nu cred s? le po?i întâlni. Am ajuns Asia Europei; noi vedeam c? nu mergeau bine lucrurile, dar nu ne îngrijeam s? le îndrept?m. Domnilor, lua?i în bra?ele sufletului Dvs. de români angajamentul de a rezolva aceste lucruri, care angreneaz? Statul nostru.

Justi?ia

În privin?a vinova?ilor, eu nu sunt dispus s? trag un v?l peste responsabilit??ile politice, morale, istorice ?i responsabilitatea material?, îns? nu o voi face cu r?zbunare, nu în mod arbitrar. Voi repune justi?ia în cadrul ei, în care trebuie s? stea Statul. Statul a c?zut ?i pentru faptul c? omul, cet??eanul, a pierdut încrederea în rolul pe care trebuia s?-l aib? justi?ia, în speran?ele pe care cel ce are dreptate ?i le pune în casele drept??ii. Ori, toat? lumea, la un moment dat, nu a mai avut convingerea c? la tribunale se poate g?si justi?ia. Mie chiar, pentru a mi se distruge situa?iunea ce ocupam, mi s-a f?cut un proces faimos de bigamie, despre care a?i auzit, mie, care nu am primit în via?a mea o observa?ie pentru integritatea mea sufleteasc?. Am plecat de la 10 ani de acas? f?r? c?ma?? pe mine ?i neprimind nici un consiliu de administra?ie ?i neluând de la nimeni nici un ban, tr?ind cum am putut, dar totdeauna în modul cel mai corect ?i nu am pierit tr?ind astfel. Când eram în ?coala de R?zboiu, deseori nu-mi erau suficien?i banii ?i m? culcam f?r? s? m?nânc, dar nu mi-a trecut prin gând s? vând casa p?rinteasc?.S? ne înv???m fiecare s? tr?im cu mijloacele noastre ?i s? nu ne l?s?m prin?i de dorin?a bog??iei, a câ?tigului, nici prin c?r?i sau a?a zisa înalta societate. Mai ales domnii ce dau dreptatea, s? fie anima?i de cele ce am spus ?i s? reflecteze la ele. Deci, justi?ia trebuie pus? pe baze s?n?toase, ?i aceasta într-un timp scurt, ca s? nu mai avem judec?tori ?i chiar prim-mini?trii care s? spun? solemn c? Regele Carol II era Regele Soare al României. ?i ast?zi îmi sun? în urechi acest lucru. Dup? cum nu am putut uita c? d-l procuror general Viforeanu, întorcându-se de la locul crimei ce se f?cuse, a spus: „s-a f?cut dreptate". Nu am f?cut omor decât pentru a ap?ra Statul, pe câmpul de lupt?. Am refuzat ieri s? trag în lumea de pe strad? ce manifesta, de?i toat? lumea îmi cerea s? trag. Este foarte u?or s? tragi în mul?ime ?i s? omori 10 sau 20 in?i, dar când faci aceasta s?-?i iei ?i responsabilitatea gestului, iar nu unul s? ordone crima ?i al?ii s?-?i ia r?spunderea. Cunoa?te?i cu to?ii u?urin?a cu care mai înainte se tr?gea în cei ce manifestau. Eu am vrut ca nici Tronul ?i nici strada s? nu fie p?tate de sânge, c?ci a? fi fost cel mai nenorocit om ca s? cuceresc frâiele Statului, cu sânge. O f?ceam cu sânge, dac? nu puteam altfel, c?ci trebuie s? scap ?ara aceasta de pacostea în care c?zuse.

Revenind la justi?ie, v? rog s?-mi da?i numele persoanelor ce au judecat strâmb, care au judecat din ordin, care au fost chema?i de d-l Urd?reanu, pentru a-i sanc?iona cu toat? severitatea pe to?i ace?ti domni magistra?i, în orice situa?ie s-ar g?si acum, fiindc? nu merit? s? r?mân? ?i nu mai au ce c?uta în acel loc. Personal, nu am nimic cu ace?ti oameni, regret c? nu-i pot p?stra, dar statul acesta vreau s? respire ?i vreau s? se în?eleag? c? justi?ia se pedepse?te. Am fost consternat, s? vin? d-l Viforeanu de la locul crimei ?i s? spun? - dânsul, care trebuia s? interpreteze în gradul cel mai înalt justi?ia intr-o ?ar? - s? spun?: „Domnilor, vin de la locul crimei ?i am contatat c? s-a f?cut dreptate"?! Cum s-a f?cut dreptate când ei nu ap?ruser? în fa?a nici unui Tribunal? V? aminti?i, asasinul lui Doumergue, care era un adev?rat simbol pentru Fran?a, care îsi pierduse to?i fiii pe câmpul de onoare, c?ci de aceea îl alesese Fran?a, doi ani a judecat justi?ia francez?, pentru a da o hot?râre de vinov??ie. În Germania, Domnilor, nici ast?zi nu s-a dat hot?rârea contra celui ce a aruncat le München sala celebr? de întâlnire a vechilor na?ional-sociali?ti. Vede?i cum se judec? într-un Stat civilizat, a?a s? fie ?i la noi. S? se dea solu?iile la vreme ?i s? înceteze arbitrarul. Dac? cei pedepsi?i vor fi numero?i, nu ne vom speria, c?ci avem invazia judec?torilor ce ne vin din teritoriile p?r?site.Ve?i avea aceea?i atitudine sever? în toate departamentele cu acei care au f?cut nedrept??i: în poli?ie, în finan?e ?i chiar în Ministerul de Externe, fiindc? ?i în acest minister se petreceau multe fapte nepermise; mini?tri care au plecat cu toat? argint?ria lega?iei, al?ii care ?i-au însu?it covoare. Lucrurile trebuiesc publicate ?i reprimate de opinia public?. D-l Manoilescu s? sanc?ioneze imediat pe vinova?i, ?i d-sa ?tie la cine fac aluzie. S? se ?tie, domnii Mini?tri din str?in?tate nu sunt trimi?i acolo s? fac? averi ?i s? trimit? telegrame - când cu pu?in timp înainte se dau dup? to?i pomii, ca s? nu se întâlneasc? cu acest Antonescu. Este o ru?ine!

Func?ionarii

Func?ionarii ace?tia care au complicat aparatul de Stat ?i l-au anchilozat, vor fi sco?i de acolo de unde sunt inutili, c?ci vom creea noi posibilit??i.

Alte Ministere

Între alte Ministere, unul la care corup?ia a fost f?r? pereche, este Ministerul Muncii. F?r? mil? au speculat banul muncitorului, f?r? mil? voi fi cu activitatea acestor satrapi din trecut. Deocamdat? rog pe d-l Ghi?escu s? înceap? o purificare. Eu am o memorie dr?ceasc? ?i când voi veni acolo ?i voi vedea c? nu s-a f?cut nimic, f?r? s? am obiceiul de a amenin?a, voi trece la fapte. L-am pedepsit eu pe acela c?ruia i se spunea „câine ro?u" ?i nu m-am plecat nicicând în fa?a unuia mai mare, dar care nu merita s? fie mare. De când m? ?tiu duc aceast? lupt?, care apoi prin numele meu ?i prin mijloace legale au f?cut s? reu?esc ?i Dumnezeu m-a ajutat.

Raporturile dintre public ?i autorit??i

?in foarte mult ca s? se schimbe sistemul de pân? acum cu cele dou? caste: publicul care contribuie, care are nevoie ?i care trebuie s? fie normal satisf?cut, era maltratat, de o parte; a doua cast?, acei care tr?iau prin banul lui ?i care îl maltratau. El, publicul, are dreptul s? m? maltrateze pe mine dac? nu-l voi servi. El are dreptul s? m? maltrateze, eu am datoria s? m? supun. El are dreptul s? m? mustre, dac? am ajuns la o situa?ie pe care nu o merit.

Impozitele

Vor forma obiectul unor preocup?ri serioase. Noi, în loc s? cre?m în acest Stat organe produc?toare, care indirect s? îmbog??esc? visteria, am îngr?dit posibilit??ile de produc?ie cu impozite. S? cre?m organe produc?toare, aici e problema: când vom reu?i s? d?m ??ranului plugul ?i vitele necesare ?i s?-l înv???m s? se hr?neasc? ?i s?-l punem în condi?iuni de via?? optime, el va avea un randament de munc? mai mare, de unde va ie?i posibilitatea s? adun?m cu impozite mult mai mici, sume mult mai mari. Aceasta este problema vital? a poporului acesta.

Automobilele institu?iilor

V? rog s? lua?i m?suri s? nu se mai acorde automobile personale decât pentru mini?tri ?i subsecretari de Stat. Acelea vor fi alese dintre cele ce consum? mai pu?in. Automobilele grele le vom vinde ?i vom ob?ine pe ele pre?uri mai mari, fiind automobile ce nu se mai import?; vom cump?ra, în schimb, automobile de un tip standard, pentru a g?si mai u?or ?i piese de schimb. Surplusul de automobile îl vom da acolo unde trebuie s? fie de la jude?e, ca tehnicienii s? se poat? deplasa în sate ?i s? nu mai avem spectacolul inadmisibil ca medicii ?i tehnicienii s? fac? birocra?ie, în loc s? fac? aplica?iune pe teren (unde nu aveau cu ce s? se duc?). Pentru nevoile serviciului, face?i automobile de serviciu, care s? fie controlate ?i s? nu circule decât în serviciu comandat. Îmi aduc aminte c? Generalul Samsonovici folosea pentru sine trei automobile Packard de ale Ministerului: unul pentru el, unul pentru so?ie ?i altul pentru copiii d-sale ?i aceasta numai pentru c? se ducea câteva ore la Statul Major s? fumeze; f?cea numai referate - ?i aceasta timp de aproape 7 ani. I-am zis: de ce nu pleci de aici? Mi-a r?spuns: dac? plec eu, vine altul la fel. Acest r?spuns nu-l acoper? de r?spundere ?i nu-l va acoperi de r?spundere în fa?a istoriei. În ?apte ani, nu a f?cut nimic, eu dac? a? fi stat trei ani numai, a? fi f?cut o alt? armat?. Dar cum s? se fac? lucruri serioase, când fiecare se gândea numai la sine. Nu-mi explic cum oameni cinsti?i s?-?i poat? face avere de sute de milioane. Eu nu-mi imaginez cum se poate realiza acest lucru, afar? dac? nu cumva ai o inven?ie diabolic?, ce-?i aduce bani cu nemiluita.Datorit? corup?iei ?i interven?iilor, Poli?ia ?i Siguran?a Statului a fost dezorganizat? sistematic. Un Stat f?r? poli?ie ?i siguran??, este la discre?ia tuturor furtunilor - ?i la discre?ia tuturor furtunilor a fost Regele Carol II, care mi-a dat posibilitatea s? fac aceast? schimbare. ?i pot spune c? nu se f?cea nimic, chiar la Palat, f?r? s? nu-mi fie adus la cuno?tin?? imediat, de oamenii s?i, care-i erau atât de credincio?i, c? f?ceau aceasta. Cunosc cât de slab era acest edificiu, mi-a trebuit numai îndrazneal? ca s? lovesc. Riscurile nu erau excluse, desigur, dar eu am plecat de la aceast? simpl? judecat?: m-am dus la r?zboi s? mor pentru ?ar?, m? duc în timp de pace s? mor pentru a reconstitui România. Dac? muream, eram foarte fericit!

Prerogativele regale

V-am spus, Regele r?mâne ca un simbol. El nu are dreptul s? se amestece ?i nu are dreptul, chiar dac? va fi o capacitate, Regele de mâine – dac? aceast? institu?iune se va mai p?stra în furtuna care a r?sturnat toate Tronurile din Europa – El trebuie s? r?mân? în cadrul pe care l-am hot?rât. Nu mai putem primi mentalitatea din antichitate sau mentalitatea din Evul Mediu, c? El este o fiin?? providen?ial? pe p?mânt, c? este reprezentantul lui Dumnezeu, de care este inspirat (?i ?tim c? Împ?ratul care declara aceasta ce a f?cut din Germania în 1914 ?i vedem unde a dus ?i Regele nostru România în 1940).Regele nu isc?le?te în Statul Român decât un singur Înalt Decret: Decretul de numirea Primului Ministru, aceasta pentru a termina odat? cu anchilozarea Statului. Voiam ca amnestia ?i gra?ierea s?-mi apar?in? mie deocamdat?, sunt gata îns? s? trec între prerogativele regale ?i pe acestea, dac? ?ine?i atât de mult (dar v-a? aminti ceea ce am v?zut c? f?cea Regele Ferdinand I în timpul r?zboiului de Întregire, când î?i trecea tot timpul desemnând cruciuli?a Mihai Viteazul - ?i aceasta o f?cea ?i Wilhelm al II-lea - ?i citind sau alegând pe acei propu?i la decorare pentru merite de r?zboi. Nu avea nici un criteriu obiectiv. Se orienta dup? grandelocven?a ofi?erilor ce propuneau, f?r? s? intre în detalii). Dup? cum am spus aici, viitorul prim-ministru trebuie s? fie neap?rat numai cu depline puteri, ?i aceste puteri trebuie s? le vede?i în sensul în care l-am ar?tat eu.

În conducere se pot produce lesne gre?eli ?i aceste gre?eli trebuie s? fie pedepsite. Este mult mai u?or ca Na?iunea s? dea jos un prim-ministru ?i s? aleag? un altul, decât s? dea jos un rege. Îi propusesem Regelui Carol II s? intre în regen?? mai întâi, ca astfel s?-?i spele p?catele trecutului, ?i, târziu, când Mihai va ajunge major, Mihai putea s? abdice în favoarea p?rintelui. Dac? f?cea astfel, nu ar fi ajuns s? fie acuzat de atâtea nenorociri aduse ??rii, cum este acuzat ast?zi. Iar jur?mântul ce i s-a f?cut atunci Regelui Carol II, m? face s? spun c? to?i func?ionarii ce l-au depus au fost sperjuri, c?ci noi jurasem credin?? altui rege. Când punem un Stat pe baze imorale, când o armat? î?i calc? un jur?mânt legal, nu puteam spera s? ajungem la o soart? mai bun? decât aceea pe care o tr?im azi. Dac? unele din m?surile ce am luat, g?si?i c? nu respect? anumite forme, aceasta este pentru c? nu am avut nimic cugetat ?i preg?tit, c?ci m? preocupa teribil problema ca nu cumva s? mor înainte de a-l da jos pe acest Rege.Primesc observa?iile Dvs., dar v? rog s? în?elege?i c? recalcitran?i nu vor exista sub Generalul Antonescu. Cel ce este recalcitrant, îl consider tr?d?tor ?i tr?d?torii merg la zid. Spun aceasta acum, la fel cum îi spuneam alt?dat? Regelui Carol II: tâlharii s? fie pu?i la zid - lucru care-l sup?ra peste m?sur?. ?i tâlhar, eu în?eleg c? este ?i cel ce nu-?i face slujba ?i nu se supune în chip des?vâr?it.

Omul ?i salariul

Munca trebuie r?spl?tit?, desigur, dar r?splata cea mai bun? este con?tiin?a c? ?i-ai f?cut datoria. De aceea, am s? aplic formula: omul ?i leafa. Cine saboteaz?, pentru c? nu mai ia sute de mii de lei, ca pân? acum, trebuie imediat destituit. ?i a? fi fericit ca Dvs. într-o s?pt?mân? s? veni?i la mine cu mald?re de destituiri, c?ci eu îmi iau r?spunderea în fa?a istoriei s? deparazitez Statul. Mul?umesc d-lor Subsecretari de Stat de la Domenii, Instruc?ia Public? ?i Propagand?, pentru munca depus? în slujba ??rii, dar în dorin?a mea de simplificare a aparatului administrativ, am hot?rât s? reduc Subsecretariatele de Stat ?i chiar mai multe Ministere. V? rog, s? mergem acum, pentru ca Dvs. s? depune?i jur?mântul conform Decretului-Lege Nr. 3067 din 6 Septembrie 1940[3].

„Materialul este instructiv pentru to?i românii, nu exclusiv datorat personalit??ii Mare?alului ci temelor puse în discu?ie la ?edin?a de guvern. În punctele esen?iale România prezen?a se confrunt? cu acelea?i metehne datorate intereselor personale ?i de clan, nicicum interesului na?ional. Militarul le-a identificat ?i a desenat viitorul gloanilor prin?i asupra faptului, f?r? s? le ofere ?ans? „democratic?" de a-?i modific? legisla?ia pentru ob?inerea unei imunit??i de??n?ate, a?a cum se petrece în România bunului plac de acum! ?i mai afl?m un fapt istoric generat de intransigen?a Mare?alului: regele Carol al II-lea nu a avut ini?iativa abdic?rii ci a fost silit de Antonescu, dându-i-se termen de dou? ore pentru a-?i „alege" calea de intrare în nedemnitate. Bune sunt frânturile de istorie sus?inute de documente ?i par?iv? a fost turnchierea acesteia cu motiva?ie abuziv politicianist?!". (Mugur Preda, Bucure?ti, România).

--------------------------------------------------
[1] Centrul European de Cercet?ri Istorice, Vene?ia, Antonescu Mare?alul României ?i r?sboaiele de reîntregire, M?rturii ?i documente coordonate ?i îngrijite de Iosif Constantin dr?gan, Canaregio Vene?ia, Editura Nagard, 1988, vol. II, p.11.
[2] vezi Gh. Buzatu, http://www.art-emis.ro/istorie/53-septembrie-1940-2010-70-de-ani-de-la-instalarea-guvernului-ion-antonescu.html cf., pentru detalii, Mare?al Ion Antonescu, Un A.B.C. al anticomunismului românesc, I, Ia?i, 1992; Jurnalul Mare?alului Ion Antonescu, I, Ia?i, 2008; Auric? Simion, Regimul politic din România în perioada septembrie 1940-ianuarie 1941, Cluj-Napoca, 1976; Dana Honciuc-Beldiman, Statul na?ional-legionar. Septembrie 1940-ianuarie 1941. Cadrul legislativ, Bucure?ti, 2005".
[3] Op. cit. Dana Honciuc-Beldiman, Statul na?ional-legionar. Septembrie 1940-ianuarie 1941. Cadrul legislativ, Bucure?ti, 2005.

footer