Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
  
Duminică, 25 Septembrie 2016 17:25

Conferin?a de la Chi?in?u 31 mai 2016„O na?ie nu poate s? prospere dac? nu este s?n?toas? ?i bine hr?nit?". Acesta era crezul Mare?alului Ion Antonescu, exprimat în Declara?ia f?cut? la B?l?i în ziua de 11 aprilie 1942 în urma inspec?iunilor f?cute în Basarabia în zilele de 7-11 aprilie[1]. Acest corolar enun?at de General, relev? esen?a politicii promovate în Basarabia ?i ne impune o cercetare mai aprofundat? a rolului pe care l-a avut în redresarea sistemului sanitar din regiune. Demersului înaintat va contribui la revizuirea unor evenimente ?i fapte pu?in analizate în literatura de specialitate, cum ar fi starea sanitar? a Basarabiei ?i Transnistriei în perioada anilor 1941-1943, reformele instituite, iar prin prisma acestora ?i la descrierea personalit??ii Mare?alului Ion Antonescu. Dup? cum au remarcat ?i al?i istorici antrena?i în cercetarea domeniului, pân? în prezent în Republica Moldova nu exist? un studiu care ar releva dezvoltarea sistemului medical din acest teritoriu.Lucrarea semnat? de Mihai Moldovanu ?i Anton Moraru (Istoria serviciului medical din Chi?in?u) se limiteaz? doar la prezentarea adev?rului despre dezvoltarea sistemului municipal de s?n?tate, în timp ce situa?ia din întreaga provincie r?m?ne în continuare necunoscut?. Una din pu?inele surse de unde se pot recupera datele referitoare la serviciului de s?n?tate din Basarabia anilor '40-'44 ai secolului al XX-lea, o constituie materialele de arhiv?. O activitate excep?ional? în publicarea documentelor de acest fel, culese ?i editate cu mare grij? i-a revenit remarcabilul istoric Alexandru Moraru[2]. Gra?ie domniei sale, avem posibilitatea ast?zi s? recuper?m o fil? important? din istoria Neamului nostru.

În continuare vom trece în revist? câteva strategii implimentate de Mare?al în vederea restabilirii ?i optimiz?rii sistemului medical din Basarabia din acea perioad?. Trebuie de remarcat din start c? sistemul sanitar ?i medical trebuiau ref?cute în totalitate, deoarece au avut de suferit din urma oprea?iunilor militare din teritoriu. Dificultatea primar? cu care s-a confruntat administra?ia româneasc? a constituit-o refacerea institu?iilor medicale, distruse în urma opera?iunilor militare. Astfel o parte considerabil? din spitale au trebuit s? fie construite din nou (Vadul-Ra?cu (jud. Orhei), Telene?ti ?i S?r?teni, Comrat (Tighina)[3]. Toate faptele lui Antonescu ne arat? c? el s-a sacrificat, investind timp ?i dând ce era mai bun pentru a-?i ajuta poporul s? prospere. ?i-a asumat responsabilit??i ?i a cerut ?i de la ceilal?i s? ?i le asume . A fost cel care a luptat pentru dreptate, ajutând la repararea injusti?iei, cel care ?i-a asumat ?i victoria, dar ?i e?ecul cu aceea?i t?rie. El a sus?inut ?i a fost responsabil pentru cei mai slabi (copii s?raci ?i orfani, veterinari de r?zboi, b?trâni), ?i a îndeplinit tot ceea ce socotea c? ar fi a?tept?rile poporului de la un conduc?tor. Direc?iile principale de activitate ale serviciului medico-sanitar din Basarabia se reg?sesc în documentele de arhiv? publicate, ?i s-au axat pe cele mai arz?toare probleme, cum ar fi:
- M?rirea num?rului de dispensare, spitale ?i b?i publice - pentru a rezolva problema igienii sociale. Acestea, precum ?i sanatoriu sau orfelinate urmau s? fie deschise, inclusiv în m?n?stirele ce î?i îndep?rtau tradi?ia;
- Fondarea institu?iilor de înv???mânt capabile s? instruiasc? cadre medicale. În octombrie 1941 Ministerul S?n?t??ii al României înfiin?eaz? la Chi?in?u Scoala de moa?e. Elevele erau între?inute pe parcursul întregului ciclu de studiu.
- Controlul s?n?t??ii popula?iei de c?tre serviciul medical al ora?elor sau jude?elor. Medicii ?i personalul ajut?tor au primit ordin s? treac? „din sat în sat ?i în fiecare cas?, pentru a vedea condi?iile în care tr?iesc ??ranii, intervenind prin sfaturi ?i m?suri". Medicul sanital al ora?elor, jude?elor, comunelor trebuia s?-i serveasc? pe suferinzi ?i „s?-i aduc? la tratament";
- Instituirea comitetului pentru copii s?raci. La 23 octombrie 1941 Mare?alul Ion Antonescu emite ordin de înfiin?are a acestui comitet, care avea sarcina de proteja ?i satisface nevoile acestora. În ?coli copii orfani de r?zboi primeau hran? gratis ?i erau a?eza?i în primele b?nci. Un interes aparte prezint? dispozi?iunea Mare?alului cu privire la copii cursului primar ?i cei de gr?dini?ile de copii care ar fi antrena?i în culegerea plantelor medicinale., în baza bro?urii referitoare la strangerea plantelor medicinal oferit? de general.
- Sporirea num?rul studen?ilor din facult??ile de medicin?. Prin aceast? directiv? Mare?alul a dorit s? restabilileasc? deficien?a mare a personalului medical, care constituia 6000 de medici;
- Înfiin?area farmaciilor comunale ?i or???ne?ti. În ora?ul Chi?in?u au fost deschise farmacii în fiecare sector al ora?ului[4]. Farmaciile municipale repartizau bolnavilor medicamente de prim? necessitate gratuit;
- Cobmaterea mor?ii infantile, care atinsese cote destul de ridicate. Pentru a rezolva aceast? problem?, Mare?alul insista pe „stârpirea flagelului avorturilor", prin penalizarea aspr? a crimei de avort, astfel încât s? se realizeze „o îndep?rtarea a acestui pericol na?ional"[5]. Gravidele trebuiau s? fie informate printr-o ac?iune educativ? despre consecin?ele avortului ?i protec?ia dreptului copilului;
- Repararea b?ilor comunale ?i aducerea locuitorilor s?pt?mânal pentru cur??enie, cu prec?dere copii ce studiau. Dup? cum remarca Mare?alul Antonescu, „acesta nu este numai o necesitate higienic?, ci ?i un mijloc educativ", astfel el a tins s? insufle tinerii genera?ii dorin?a de cur??enie ?i ordine etc;
- Organizarea unor zile speciale pentru dezinfectarea popula?iei. La 2-9 noiembrie s-a lansat a?a numita „S?pt?mâna igienii". La acest eveniment au participat to?i medicii, perfec?ii ?i pretorii din Basarabia. Ministerul S?n?t??ii a trimis în Basarabia 15 trenuri b?i, care au fost puse la dispozi?ia medicilor primari din jude?e ?i care au circulat pe toate liniile ferate din regiune[6].

Deplas?rile permanente în teritoriu, revenirea repetat? pentru inspec?ii ne arat? marea încredere pe care acest om o avea în poporul s?u, dar ?i în for?ele proprii. Contest?m idea c? setea de putere l-a determinat s?-?i asume r?spunderea pentru ?ar? în momentul în care al?ii s-au ferit s-o fac? (se vehiculeaz? în ultimul timp pe cele mai accesate site-uri informa?ionale[7], ?i sus?inem c? mai degrab? con?tiin?a c? este capabil ?i crezul s?u, responsabilitatea de a se d?rui altora, a se d?rui poporului l-a f?cut s? se implice. Aceasta supozi?ie are la baz? enun?ul s?u „Eu tot ce am dau ?i v? sf?tuiesc ?i pe Dvr. s? da?i pentru a contribui la ac?iunea de redresare pe care o ducem". În toate normele impuse el a dat dovad? de umanitate ?i echitate, una dintre sarcinile pe care ?i le-a propus fiind s? rezolve situa?ia satelor – „Opera noastr? de construc?ie trebuie s? înceap? de la sat [...] De la sat trebuie s? porneasc? ridicarea na?iunii". Antonescu a fost preocupat în permanen?? ca ??r?nul s? fie bine hr?nit. Chiar dac? i se aduc des învinuiri pentru crime comise împotriva evreiilor ?i ?iganilor, Mare?alul Antonescu a avut totu?i o atitudine uman? fa?? de ace?tia, dup? cum remarc? Te?u Solomovici (autor evreu) - dac? „evreimea din Transilvania de nord a murit aproape în întregime în cuptoarele de la Auschwitz, evreimea din Transnistria a murit de gloan?e ?i boli, cea din vechiul regat a r?mas aproape în întregime în via??. ?i a avut posibilitatea s? înve?e la ?coli evreie?ti, a avut spitale ?i chiar un teatru. Caz unic în istoria Europei ocupat? de nazi?ti". Kolb, delegatul Comitetului Interna?ional de Cruce Ro?ie de la Geneva, cu ocazia vizitei f?cute la ghettourile din Transnistria, remarc? c? „evreii sunt mul?umi?i, au hran? bun?, lemne de înc?lzit ?i ad?post bun", ceea ce confirm? într-un fel spusele lui Te?u Solomovici.

Mare?alul Antonescu a guvernat într-o form? de conducere totalitar? din considerente pur politice, dar profilul s?u de personalitate nu este nici pe departe cel al unui dictator, adic? al unui om lipsit de scrupule în ceea ce prive?te respectarea drepturilor oamenilor. Cercetarea documentelor oferite de Alexandru Moraru, Gheorghe Buzatu, etc., demonstreaz? o bun? cunoa?tere a problemelor sociale ?i de igien?, iar în solu?ionarea acestora a ar?tat gradul înalt de solidaritate uman? de care era capabil ?i disponibil. Numeroase fapte îl calific? drept o persoan?, care arat? compasiune, sim? social, în?elegere, respect pentru demnitatea uman?. Era un ofi?er dârz, hot?rât, inteligent, nep?rtinitor, aprig cu cei vicio?i, din care motiv inspira team? celor din jur. În mai toate ?edin?ele Consiliului de Mini?tri, mare?alul se r?zboie?te cu incompeten?a, cu specula, ho?ia. „Fur? to?i, jidanii, germanii, românii, grecii, to?i pu?i pe c?p?tuire!, striga furios mare?alul [8]. O explica?ie rezonabil? a faptelor ce i se inscrimineaz? (crime de r?zboi, factor antisemist) ar fi c? a ales calea care s-a potrivit cel mai bine scopului s?u - rec?p?tarea integrit??ii statale ?i recâ?tigarea teritoriilor pierdute. A f?cut-o cu resursele de care dispunea, în contextul european respectiv ?i analizând situa?ia în ansamblul s?u. Aceste decizii au fost rezultatul cunoa?terii ?i priceperii sale la acel moment. Personalitate puternic marcat? de un profund spirit comunitar, Mare?alul Antonescu a dovedit sim? social ?i mul?imea ordonan?elor sanitare prezentate în acest demers înt?resc aceast? ipotez?. Reformarea sistemului sanitar a avut repercursiuni pozitive ?i a constituit un aport considerabil în formarea ?i consolidarea Statului Român. Asemeni Generalului, Alexandru Moraru prin culegerile de documente pe care le public? nu face altceva decât s? releve adev?rul istoric ?i s?-i prezinte Neamului s?u, eroii.

Caracterizat de unii ca personalitate contradictorie[9], de al?ii ca un mare patriot - Ion Antonescu cu siguran?? ar putea fi numit personalitate notorie a Neamului nostru, de orcine, cu excep?ia celor care au interes s? nu o fac?.

Not?: Text prezentat la Conferin?a „Mare?alul Antonescu în istorie ?i istoriografie", Biblioteca „B.P. Ha?deu", Chi?in?u, 31 mai 2016

-------------------------------------------
[1] Alexandru Moraru. Basarabia mare?alului Antonescu. Documente ?i materiale. Chi?in?u, 2015, 345 p.
[2] Alexandru Moraru. Basarabia: scrisori c?tre Mare?al. Chi?in?u, 2014. 328 p.
[3] Gheorghe Buzatu. România cu ?i f?r? Antonescu. Ia?i, 1991, p.5, 36.
[4] Mihai Moldovanu, Anton Moraru. Istoria serviciului medical din Chi?in?u, 2015, 188p.
[5] O istorie a Basarabiei. Red. Anatol Petrencu. Chi?in?u, 2015, p. 257-263.
[6] ro/news/societate/viata-ion-antonescu-scrisa-evreu-1_50aceaf07c42d5a6638bd368/index.html
[7] https://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Antonescu
[8] https://www.yadvashem.org/yv/en/about/events/pdf/report/romanian/1.6_Jewish_
[9] https://mazarini.wordpress.com/2016/06/10/materialele-conferintei-maresalul-antonescu-in-istorie-si-istoriografie-6-31mai-2016/

footer