Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. Ioan Scurtu, Membru A.O.?.R.   
Miercuri, 21 Septembrie 2016 21:18

Intrarea României in primul R?zboi Mondial-presaÎn august 2016 s-au organizat mai multe sesiuni ?tiin?ifice, dezbateri, expozi?ii, adun?ri festive (comemorative) prilejuite a împlinirea a 100 de ani de la intrarea României în Primul R?zboi Mondial, care pentru români a avut o semnifica?ie cu totul deosebit?[1].

Pentru guvernan?ii de la Bucure?ti, pentru Armat?, pentru unele muzee, dar mai ales pentru mass-media, data intr?rii României în R?zboi a fost 27 sau 28 august 1916. Astfel, în ziua de 27 august 2016 a avut loc festivitatea desf??urat? în Parcul Carol din Bucure?ti, la Mormântul Eroului Necunoscut, la care a luat cuvântul Klaus Iohannis. Pre?edintele României a declarat: „În 1916, la 28 august, România a decis s? se al?ture r?zboiului, împotriva Puterilor Centrale (Germania, Austro-Ungaria, Turcia ?i Bulgaria)"[2]. Acest text - atât de mic - con?ine dou? gre?eli: decizia de intrare a României în r?zboi nu a fost 28 august, iar declara?ia de r?zboi nu a fost f?cut? Germaniei, Turciei ?i Bulgariei, ci numai Austro-Ungariei. Din surse mass-media afl?m c? „Ministerul Ap?r?rii Na?ionale a organizat o serie de manifest?ri pentru celebrarea a 100 de ani de la intrarea României în Primul R?zboi Mondial, la 27 august 1916"[3]. O alt? ?tire: Muzeul Na?ional Cotroceni a organizat o expozi?ie „pentru a marca duminic?, 28 august 2016, împlinirea a 100 de ani de la intrarea României în Primul R?zboi Mondial, decizie adoptat? în cadrul istoricului Consiliu de Coroan? care a avut loc la Palatul Cotroceni"[4]. (?tirea este inexact? - Consiliul de Coroan? a avut loc cu o zi înainte).

Mul?i români, mai ales tineri, se bazeaz? pe informa?iile oferite de Wikipedia. În articolul „Participarea României la Primul R?zboi Mondial", Wikipedia men?ioneaz?: „România a fost pe rând: ?ar? neutr? în perioada 28 iulie 1914 - 27 august 1916, ?ar? beligerant? de partea Antantei în perioada 27 august 1916 - 27 noiembrie 1917, în stare de armisti?iu în perioada 27 noiembrie 1917 - 7 mai 1918". În acest text este un amalgam calendaristic: se folose?te stilul nou pentru data intr?rii României în r?zboi ?i stilul vechi pentru data încheierii armisti?iului (corect este 26 noiembrie/9 decembrie 1917), apoi din nou stilul vechi pentru semnarea p?cii separate (corect: 24 aprilie/7 mai 1918).
Asemenea „licen?e" arat? limpede c? nu sunt cunoscute, nu sunt luate în seam? sau sunt falsificate documentele istorice, din ignoran??, suficien?? sau arogan??. Sau poate, mai curând, dintr-un a?a zis realpolitik, adic? alinierea la „standardele europene", mai direct spus, la calendarul Uniunii Europene.

Acest mod de a trata un moment esen?ial din istoria României este un efect al diminu?rii, pân? aproape de eliminare, a obiectului Istorie din înv???mânt, precum ?i al ignoran?ei unei mari p?r?i a celor care scriu, vorbesc ?i fac declara?ii, f?r? a avea cuno?tin?ele minime necesare în domeniul respectiv. Regretabil este faptul c? ?i Ministerul Ap?r?rii Na?ionale, în cadrul c?ruia func?ioneaz? Institutul pentru Studii Politice de Ap?rare ?i Istorie Militar?, cu reputa?i speciali?ti, s-a l?sat antrenat în activit??i prin care se creaz? confuzie în opinia public? privind data intr?rii României în Primul R?zboi Mondial. Istoricii au datoria s? promoveze adev?rul, a?a cum rezult? el din cercetarea documentelor, s? nu se lase influen?a?i de informatiile de pe internet, sau de atitudinea liderilor politici. Din contra, ei trebuie fac? corecturile de rigoare, s?-i ajute pe politicieni, determinându-i s? cunoasc? ?i s? respecte istoria na?ional?.

Documentele arat? c? decizia ca România s? intre în r?zboi a fost validat? de Consiliul de Coroan?, desf??urat în Palatul Cotroceni în ziua de 14 august 1916. Cit?m, spre exemplificare, însemn?rile zilnice a doi dintre participan?ii la acest Consiliu:
Alexandru Marghiloman: „14 august 1916 - Consiliul de Coroan?. R?zboiul. M? duc la Cotroceni cu Maiorescu [...] La ora 10 se întrunesc în sufrageriea cea mare de la Cortoceni...." (urmeaz? relatarea privind desf??urarea acestui Consiliu)[5]. Victor Antonescu: „Consiliul de Coroan? care a hot?rât intrarea în r?zboi a României al?turi de Antanta a avut loc la Cotroceni, la 14 august 1916, la orele 10 diminea?a"[6]. Men?ion?m ?i cele scrise de Constantin Argetoianu: „Intrarea României în r?zboi fusese hot?rât? pentru ziua de 14 august 1916. În diminea?a acelei zile a fost întrunit la Palatul Cotroceni Consiliul de Coroan? ce trebuia s? decid? formal declararea r?zboiului"[7]. În opinia lui Argetoianu, „Consiliul de Coroan? a fost numai formalitatea constitu?ional? care a consfin?it hot?rârea intr?rii noastre în r?zboi. Condi?iile ?i data intr?rii în ac?iune fuseser? fixate prin Conven?ia ultrasecret? încheiat? în ziua de 4 august (1916, de România cu Antanta)"[8].

Presa din România, care la vremea respectiv? urma exemplul presei din Fran?a punând pe prima pagina data a zilei urm?toare, a publicat informa?ii despre acest Consiliu[9]. De exemplu, în ziarul „Adev?rul" din 15 august 1915 era tip?rit pe prima pagin? articolul Ceasul hot?râtor al României. Consiliul de Coroan? de ast?zi, în care se men?iona: „Ast?zi diminea?a, la orele 10 jum(?tate) se va lua deciziunea definitiv? în ce prive?te soarta marei noastre cauze na?ionale. Un Consiliu de Coroan? a fost convocat pentru ast?zi la ora indicat?". A?adar, Consiliul de Coroan? s-a desf??urat în diminea?a zilei de 14 august 1916. În urma discu?iilor, 18 dintre participan?ii s-au pronun?at pentru intrarea României în r?zboi, iar doi - P.P. Carp ?i Titu Maiorescu - au fost contra. În seara aceleia?i zile, ministrul României la Viena a comunicat ministrului de externe al Austro-Ungariei c? România a decis s?-i declare r?zboi. Imediat dup? Consiliul de Coroan?, au ap?rut edi?ii speciale ale ziarelor. Proclama?ia de r?zboi, tip?rit? ca un afi?, a fost lipit? pe zidurile institu?iilor publice. Clopotele au încept s? bat?. Lumea a ie?it în strad?.

Nichifor Crainic avea s? scrie: „R?zboiul s-a declarat în noaptea de 15 august 1916. Ah, toat? via?a mi-am adus aminte de aceast? noapte fericit?, când Dacia str?mo?ilor avea s? renasc? din cenu?a milenar?. Cinasem cu scriitorul Mihail Pricopie la un birt modest pe Schitu M?gureanu ?i când am ajuns la încruci?area str?zii Popa Tatu cu ?tirbei Vod? deodat? clopotele ora?ului au început s? sune. ?i sunau ?i sunau ?i v?zduhul tremura pân? la stelele acelei nop?i a Sfintei Fecioare Maria. Ie?ite ca din p?mânt, edi?iile speciale [ale ziarelor] ?i proclama?ia de r?zboi vesteau c? armata român? a trecut Carpa?ii [...] Ora?ul a început s? vuiasc? frenetic ?i dinspre Calea Victoriei se ridicau uragane de aclama?ii. Am alergat s? delir?m cu mul?imea înebunit? de fericire"[10].

Încercarea politicienilor din 2016 - din p?cate sus?inu?i de unele institu?ii publice ?i de mass-media, care au profitat de t?cerea istoricilor - de a schimba data intr?rii României în r?zboi pentru a se alinia la actualul calendar dovede?te nu numai necunoa?tere, dar ?i lips? de respect pentru luptele ?i jertfele înainta?ilor. În memoria colectiv?, intrarea României în R?zboiul pentru Unitatea Na?ional? este indisolubil legat? de Sfânta Fecioar? Maria, care în calendarul ortodox figureaz? întotdeauna în ziua de 15 august (Adormirea Maicii Domnului). Este absolut necesar s? se cunoasc? realitatea, inclusiv în ceea ce prive?te cronologia datelor istorice. Ca urmare, vom face preciz?rile de rigoare. În spa?iul ortodox, inclusiv în Principatele Române ?i apoi în România s-a folosit calendarul vechi (iulian) - introdus de Iulius Cesar în anul 46 îHr. - pân? dup? Primul R?zboi Mondial. Ca urmare, toate datele istorice sunt înregistrate pe acest stil. Stilul nou (gregorian) - decretat de papa Grigore al XIII-lea în anul 1582 - a ad?ugat la datele stilului vechi (iulian) câte 12 zile în secolul al XIX-lea ?i 13 zile în secolul al XX-lea. Calendarul nou (gregorian) a fost introdus în România în 1919, când ziua de 1 aprilie a devenit 13 aprilie 1919. Folosirea stilului nou înainte de 1 aprilie 1919 creaz? confuzii. Urmând exemplul intr?rii României în Primul R?zboi Mondial nu la 15 august 1916, ci la 28 august 1916, cum s-a procedat recent, ar trebui s? schimb?m întreaga cronologie a istoriei na?ionale de pân? la 1 aprilie 1919. Ar însemna s? nu mai s?rb?torin Unirea Principatelor la 24 ianuarie 1859, ci la 6 februarie 1859; s? nu marc?m ziua independen?ei de stat a României la 9 mai 1877, ci la 20 mai 1877; s? afirm?m c? unirea Basarabiei cu România nu s-a realizat la 27 martie 1918, ci la 9 aprilie 1918. Situa?ia s-ar complica, atingând grani?ele absurdului, dac? am proceda la schimbarea zilelor de na?tere ?i de deces în cazul unor personalit??i, precum Mihai Eminescu, I. L. Caragiale, Ion Creang?, N. B?lcescu, Ion C. Br?tianu, Spiru Haret etc etc.

Ca urmare, din respect pentru adev?rul istoric, inclusiv pentru datele care jaloneaz? evolu?ia poporului român de-a lungul secolelor, este necesar s?-i respect?m pe înainta?ii no?tri, care ?i-au legat numele de o anumit? dat? calendaristic?. Tot din respect pentru adev?rul istoric se impune ca în cazul documentelor istorice semnate de statele care foloseau stilul vechi ?i de statele care foloseau stilul nou, s? fie trecute ambele stiluri. De exemplu, Conven?iile politic? ?i Conven?ia militar? pe baza c?rora România a intrat în Primul R?zboi Mondial, trebuie s? poarte data 4/17 august 1916, folosind atât stilul vechi, utilizat în România ?i Rusia, cât ?i stilul nou, folosit de Fran?a, Marea Britanie ?i Italia. Dar nu este corect s? se acrediteze ideea c? România ar fi intrat în r?zboi la 28 august 1916, ci s? se respecte data calendaristic? real?, care a intrat ?i în con?tiin?a public? - 15 august 1916. Atunci, de Sfânta Maria, a început R?zboiul pentru Întregirea Neamului.
--------------------------------------------
[1] vezi Constantin Kiri?escu, Istoria R?zboiul pentru Întregirea Neamului, 2 vol., 1922-1924).
[2] Vezi transmisiunile Radio ?i Tv din 27 august 2016 ?i presa din 28 august 2016.
[3] Ibidem.
[4] Evz.ro din 25 august 2016.
[5] Alexandru Marghiloman, Note politice, vol II. Edi?ie Stelian Neagoe, Bucure?ti, Editura Machiavelli, 1994, p.11.
[6] Ion Mamina, Consilii de Coroan?, Bucure?ti, Editura Enciclopedic?, 1997, p. 69.
[7] Constantin Argetoianu, Memorii. Pentru cei de mâine. Amintiri din vremea de ieri, vol. III-V, Edi?ie Stelian Neagoe, Bucure?ti, Editura Machiavelli, 23008, p. 7.
[8] Ibidem, p. 10.
[9] Vezi dezbaterea pe aceast? tem? în "Adev?rul" din 15 august 2016, care a publicat num?rul din acest ziar ap?rut la 15 august 1916. Fostul mei student, Adrian Niculescu, mi-a oferit o copie a a celui num?r, pe care sunt semnate mai multe rude ale sale, drept care îi mul?umesc ?i pe aceast? cale. În comentariul s?u, Adrian Niculescu scrie: "Adev?rata zi în care trebuie s? fie comemorat? intrarea României în Primul R?zboi Mondial; este 15 august".
[10] Nichifor Crainic, Zile albe. Zile negre. Memorii, Edi?ie Nedec Lemnaru, Bucure?ti, Casa Editorial? Gândirea, 1991, pp. 116-117.

footer