Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
  
Duminică, 18 Septembrie 2016 18:37

General (r) Prof. univ. dr. Vasile Cândea, Pre?edinte de Onoare al A.O.?.R.La 5 iulie 1941 a fost eliberat ora?ul Cern?u?i, iar la 16 iulie ora?ul Chi?in?u. Printr-un comunicat oficial, din 25 iulie, s-a anun?at c? lupta pentru restabilirea grani?ei de r?s?rit s-a încheiat. Peste dou? zile, la 27 iulie, Adolf Hitler i-a solicitat lui Antonescu colaborarea militar? dincolo de Nistru, iar acesta a acceptat. În aceste condi?ii, Academia de ?tiin?e ?i-a continuat activitatea, dar evident, în limite mai restrânse. Chiar ?i în vremuri de r?zboi, Academia de ?tiin?e din România a desf??urat o intens? activitate, vizând atât problemele teoretice, cât ?i cele de ordin practic ?i chiar privind perspectivele de dezvoltare a ??rii. La 1 noiembrie 1942 a ap?rut nr. 10 al „Buletinului" editat de Academia de ?tiin?e din România în care au fost incluse comunic?rile prezentate în sesiunea 1941-1942, mai exact între 16 octombrie 1941 ?i 1 iunie 1942, sub genericul „Problemele r?zboiului ?i ?tiin?a" (588 pagini). Au fost prezentate 30 de comunic?ri, vizând o multitudine de aspecte, de la cele privind organizarea ?i ra?ionalizarea cercet?rii ?tiin?ifice la nout??ile tehnice din r?zboiul aflat în plin? desf??urare, de la problemele privind energia ?i materiile prime la cele medicale, de la alimenta?ia în timp de r?zboi la sistematizarea satelor etc.

La 19 ianuarie 1943, Academia de ?tiin?e a comemorat împlinirea a 30 de ani de la moartea lui Spiru Haret. Despre personalitatea acestuia a vorbit dr. Constantin Angelescu. Acesta a subliniat faptul c? „Reformele concepute ?i înf?ptuite de el au transformat radical înv???mântul dinainte de r?zboiul de întregire ?i au dat o îndrumare nou? ridic?rii materiale a ??r?nimii noastre". Ministrul Spiru Haret, cu ajutorul Casei ?coalelor, a construit aproape 2.000 de localuri de ?coli ?i a înfiin?at 1.700 posturi de înv???tori, num?rul elevilor de la ?colile primare a crescut de la 300.000 la 600.000, iar procentul ?tiutorilor de carte a sporit de la 20% la 39%. Spiru Haret a stimulat activitatea extra?colar? a preo?ilor ?i înv???torilor, care prin cursurile de adul?i, b?ncile populare, ob?tile ?i cooperativele s?te?ti au contribuit la ridicarea moral? ?i material? a ??r?nimii. Dr. Constantin Angelescu, conchidea: „Numele lui Spiru Haret va r?mâne pe vecie în cartea istoriei nemului, figurând al?turi de marii realizatori ai reformele culturale ?i democratice din aceast? ?ar?". Activitatea sec?iilor a continuat s? fie dinamic?, organizându-se nu mai pu?in de 35 ?edin?e cu o tematic? variat?. Dup? cum se observ?, Academia de ?tiin?e din România continua s? se implice în abordarea unor probleme teoretice, dar ?i practice, inclusiv în cercetarea unor aspecte importante ale vie?ii economice ?i sociale. Semnificativ? este lucrarea lui Ion G. Popescu în fapt discursul de recep?ie în ?edin?a sec?iunilor unite ale Academiei de ?tiin?e, desf??urat? în ziua de 25 mai 1943.

Contextul ?i consecin?ele integr?rii Academiei de ?tiin?e în Academia Republicii Populare Române

A?adar, în Academia de ?tiin?e din România continuau s? activeze personalit??i bine cunoscute, atât pe plan na?ional, cât ?i interna?ional. Noua conducere nu a avut r?gazul necesar pentru desf??urarea unor activit??i consistente în fruntea Academiei de ?tiin?e din România. La sfâr?itul anului 1947 ?i începutul anului 1948, evolu?iile politice din România s-au accelerat. În ziua de 30 decembrie 1947, România a devenit Republic? Popular?. La 13 aprilie 1948 a fost promulgat? o nou? Constitu?ie, care la art. 23 prevedea: „Statul încurajeaz? ?i sprijin? dezvoltarea ?tiin?ei ?i a artei, ?i organizeaz? institute de cercet?ri, biblioteci, edituri, teatre, muzee, conservatoare". Se anticipa, astfel, preluarea de c?tre stat a institu?iilor de ?tiin??, art? ?i cultur?. Când preg?tea m?suri decisive, de luare sub control a unor întreprinderi ?i institu?ii, Guvernul proceda la o verificare tehnico-financiar? a acestora. A?a s-a procedat la sfâr?itul anului 1947 ?i începutul anului 1948, dup? care a urmat, la 11 iunie 1948, cu întreprinderile industriale, bancare, comerciale etc., dup? care a urmat, la 11 iunie 1948 na?ionalizarea acestora. Academia de ?tiin?e din România a fost supus? unor asemenea verific?ri în intervalul 6 mai - 1 iunie 1948. Subsecretarul general din Ministerul Justi?iei, Ion D. Georgescu împuternicit cu efectuarea controlului, a depus procesul-verbal atât la Ministerul Justi?iei (1 iunie 1948), cât ?i la Ministerul Înv???mântului Public (24 iunie 1948) privind activitatea Academiei în intervalul 1935-1947. În document se aprecia c? Academia de ?tiin?e din România a avut o activitate fructuoas? ?i asidu? în ultimii cinci ani, iar noul organ de conducere „prezint? garan?ie atât pentru înalta ?inut? ?tiin?ific? a Academiei de ?tiin?e din România, cât ?i pentru încadrarea acestei institu?ii pe linia progresist? a membrilor".

Se f?ceau ?i câteva propuneri:
1) Reducerea num?rului de sec?ii ?i a componen?ei acestora, pentru a se ajunge la „un num?r mai restrâns de membri titulari pe fiecare sec?ie, bine verifica?i ?i selec?iona?i";
2) La selectarea lucr?rilor propuse pentru a fi publicate s? se ?in? seama de originalitatea ?i valoarea ?tiin?ific?;
3) Academia s? realizeze lucr?ri în laboratoarele proprii ?i în propriul local, construit pe terenul destinat în acest scop;
4) Continuarea studiilor ?i cercet?rilor ?tiin?ifice „nu numai pe plan teoretic, dar ?i pe teren practic, a?a cum s-a manifestat Academia de ?tiin?e pân? în prezent".
Propunerile erau rezonabile ?i se înscriau pe linia preocup?rilor conducerii Academiei de ?tiin?e din România înc? de la înfiin?area ei. Se pare c? respectivul subsecretar de stat nu ?tia motivul real al acestui control. În fond, verific?rile aveau menirea de a conduce la realizarea unui raport privind situa?ia Academiei de ?tiin?e în momentul desfiin??rii ei.
La 9 iunie 1948 a fost publicat Decretul Prezidiului Marii Adun?ri Na?ionale a Republicii Populare Române, cu urm?torul con?inut:
Art. 1. Academia Român?, cel mai înalt for ?tiin?ific ?i cultural, se transform? într-o institu?ie de Stat. Ea va purta denumirea „Academia Republicii Populare Române".
Art. 2. Academia Republicii Populare Române î?i va desf??ura activitatea potrivit cu nevoile de înt?rire ?i rezolvare a Republicii Populare Române, în care scop:
a) Va promova ?tiin?a ?i cultura în toate domeniile, în vederea ridic?rii nivelului material ?i cultural al poporului;
b)Va promova oamenii de ?tiin?? ?i cultur? de valoare etic? ?i democratic?.
Art. 3. Nu pot fi membri ai Academiei Republicii Populare Române persoane care, prin activitatea lor, s-au pus în slujba fascismului ?i reac?iunii d?unând prin aceasta intereselor ??rii ?i poporului.
Art. 4. Actuala Academie de Medicin? ?i actuala Academie de ?tiin?e se integreaz? în Academia Republicii Populare Române, pe baza principiilor prev?zute în art. 2. ?i 3.
Art. 5. Toate bunurile mobile ?i imobile ale Academiei Române ?i ale Academiei de Medicin? ?i Academiei de ?tiin?e trec în patrimoniul Academiei Republicii Populare Române.
Art. 6. Pentru elaborarea Statutului de organizare ?i func?ionare al Academiei Republicii Populare Române, precum ?i pentru preluarea ?i administrarea bunurilor, se constituie un Comitet provizoriu, alc?tuit din urm?toarele persoane: Prof. Dr. Constantin I. Parhon, Andrei R?dulescu, Mihail Sadoveanu, Prof. Traian S?vulescu, Prof. I. Iordan, Prof. Emanoil Teodorescu, Prof. Dimitrie Pompeiu, Prof. Simion Stoilow, Prof. Dr. ?tefan Nicolau, Prof. Emil Petrovici, Prof. Dr. Daniel Danielopolu, Prof. Dr. Nicolae Gh. Lupu, Prof. Ing. Gheorghe Nicolau, Prof. Eugen B?d?r?u.
Suplean?i: Prof. Constantin Balmu?, Gaal Gabor ?i Dr. A. Kreindler.
Astfel, prin decretul Prezidiului Marii Adun?ri Na?ionale a Republicii Populare Române, Academia de ?tiin?e din România î?i înceta activitatea, fiind „integrat?" în Academia Republicii Populare Române. Dac? „bunurile mobile ?i imobile" treceau, în totalitatea lor, în „patrimoniul Academiei Populare Române", în privin?a membrilor, urma s? se procedeze selectiv, neputând fi accepta?i în noua institu?ie cei care „s-au pus în slujba fascismului ?i a reac?iunii, d?unând prin aceasta intereselor ??rii ?i poporului". Era o formulare extrem de larg?, care permitea interpret?ri dintre cele mai subiective.
- Va urma -

footer