Revista Art-emis
Kremlinul din Moscova (2) PDF Imprimare Email
Vladimir Ro?ulescu   
Duminică, 18 Septembrie 2016 18:14

Kremlin 2Guvernul sovietic s-a mutat la 12 martie 1918 de la Petrograd (cum se numea atunci St. Petersburg) la Moscova. Lenin a ales drept re?edin?? cl?direa Senatului din Kremlin, iar camera sa continu? s? fie men?inut? în stare muzeal?. ?i Stalin a avut în cl?dire camere pentru uz personal. ?oimii argintii de pe turnuri au fost inlocui?i cu steaua ro?ie, în timp ce zidul din apropierea mausoleului lui Lenin a fost transformat în zidul necropolei Kremlinului. M?n?stirea Ciudov ?i M?n?stirea În?l??rii Domnului, cu minunatele catedrale ale sec.al 16-lea au fost dezafectate pentru a face loc ?colii Militare ?i Palatului Congresului. Palatul Micului Nicolae ?i Catedrala Mântuitorului au fost demolate. Accesul publicului în re?edin?a guvernului sovietic a fost barat pân? în 1955. Muzeele Kremlinului au fost înfiin?ate în 1961, iar complexul a fost printre primele p?r?i de patrimoniu sovietic incluse în patrimoniul mondial (1990). Directoarea Muzeelor Kremlinului, Elena Gagarina (fiica lui Iuri Gagarin) coordoneaz? lucr?ri de restaurare de mare amploare, între care interioarele originale ale Marelui Palat Kremlin, distruse în timpul regimului lui Stalin, îns?, din cauza mijloacelor precare de finan?are, progresul este lent.

Triunghiul neregulat al zidurilor Kremlinului cuprinde o suprafa?? de 27,5 hectare, iar pia?a catedralelor ocup? pozi?ia central? a Kremlinului. Este înconjurat? de ?ase cl?diri, dintre care trei catedrale. Catedrala Adormirii este cea mai veche, terminat? în 1479, fiind cea mai mare catedral? din acele timpuri ?i totodat? biserica de încoronare a ?arilor Rusiei. Construc?ia cu fa?ad? masiv? din calcar, cu cinci turle cu cupole aurite a fost proiectat? de Fioravanti. Catedrala Bunei Vestiri, cu nou? cupole aurite, a fost terminat? în 1489. Catedrala Arhanghelului Mihail (1508) se afl? în partea de sud-est al pie?ei ?i este necropola a peste cincizeci de membri ai familiilor imperiale ruse?ti. O alt? construc?ie important? este Turnul cu clopot al lui Ivan cel Mare, aflat în partea de nord-est al pie?ei. Are 81 de metri în?l?ime ?i se spune c? marcheaz? centrul Moscovei. Cele 21 de clopote sunau alarma în caz de primejdie. Cea mai veche construc?ie civil? este Palatul Fa?etelor (1491), unde se afl? tronurile imperiale, ?i a fost ctitorit? de Ivan cel Groaznic. Urm?toarea cl?dire ca vechime este casa familiei ?ariste, palatul Terem. Primul palat Terem a fost construit de Ivan al III-lea al Rusiei, dar cea mai mare parte a construc?iei de ast?zi a fost finalizat? ulterior, în sec.al 17-lea. Primele dou? palate sunt unite de Marele Palat al Kremlinului. Acesta a fost inaugurat de Nicolae I în 1838. A fost cea mai mare construc?ie din Kremlin ?i a costat 11 milioane de ruble. Are s?li de recep?ie, trepte monumentale de culoare ro?ie ?i apartamente private. Partea de nord a Kremlinului este ocupat? de Arsenal. Primul Arsenal a fost construit de Petru cel Mare în 1701. Arsenalul existent în prezent a fost construit în 1817, dup? ce trupele lui Napoleon au distrus vechea cl?dire în timpul invaziei franceze din 1812. Zona de nord-vest a Kremlinului este ocupat? de cl?direa Armur?riei. A fost construit? în 1851 ?i în prezent este muzeu. Numele Kremlin a devenit o metonimie folosit? pentru a denumi conducerea de partid ?i stat a Uniunii Sovietice, regimul sovietic (1922 – 1991), fiind subîn?ele?i membrii s?i de frunte: secretarul general al P.C.U.S., prim-ministrul, pre?edintele, mini?trii ?i comisarii poporului. Mai este folosit, dar nu tot atât de intens ca în epoca regimului sovietic, pentru a desemna guvernul Federa?iei Ruse.

Cea mai veche parte a Moscovei datând de la formarea orasului in 1147, si localizata in centrul orasului, pe varful unui deal, Kremlin este o fortareata inconjurata de un zid gors si rosu, presarat cu 20 de turnuri. Complexul consta in palate si biserici stralucitoare, cu domuri aurite, muzee, rezidente, birouri, locuri de adunare si monumente. A fost resedinta regala in timpul domniei tariste si din 1918, tronul guvernului comunist. Piata Catedralei este nu numai centrul religios al Moscovei ci si centrul istoric al Kremlin-ului, si gazduieste numeroase biserici. Atractiva Catedrala a Bunei Vestiri a fost pusa de o parte pentru a fi folosita numai de regalitati si detinte picturi murale deosebite cat si icoane pe peretii interiori. Tronul lui Ivan Cel Teribil poate fi gasit in Catedrala Bunei Vestiri, si era folosit pentru incoronarea tarilor; majoritatea conducatorilor Bisericii Ortodoxe Rusesti erau inmormantati aici, iar mormintele lor se aliniaza cu peretii din interiorul spatios si somptuos al Catedralei. Clopotnita lui Ivan Cel Mare este ce mai inalta structura cuprinse intre ziduri si un punct de reper vizibil al orasului. La baza se afla cel mai mare clopot din lume, sfaramat ca urmare a caderii suferite din turn in anul 1701, iar in apropiere se afla cel mai mare tun din lume, Tunul Tarului. De asemenea in interiorul Kremlin-ului se afla Palatul Armurii, cel mai bogat si mai vechi muzeu ce adaposteste o colectie impresionanta de comori adunate de-a lungul anilor de catre Biserica si statul rus, care include pelerinele de incoronare decorate cu bijuterii, tronuri incrustate cu diamante, trasuri regale si sanii, si renumitele oua Faberge, fiecare continand un obiect din metale pretioase, realizat in miniatura. Expozitia Fondului de Diamante se afla in aceeasi cladire, si contine diamantul de 180 de karate dat de catre Contele Orlov Ecaterinei Cea Mare.

Preciz?ri istorice

Intre zidurile Kremlinului moscovit s-au petrecut de toate: de la crime pân? la preg?tirea r?zboaielor, negocieri ?i decizii care au modificat harta lumii. Dintr-o cetate fortificat?, ridicat? pe un deal, Kremlinul moscovit a devenit unul dintre simbolurile cele mai percutante ale conceptului de putere. ?arii ru?i, indiferent de regim politic, î?i au sediul numai acolo. De la timpurile înnegurate ale Marilor Cneji de Moscova pân? la grandoarea imperial? a sec.al 19-lea ?i la realismul socialist, inaugurat cu fast de Revolu?ia Ro?ie, povestea Kremlinului este îns??i povestea puterii în Rusia. S?lile palatelor din incinta lui au v?zut tr?d?ri, negocieri secrete, asasinate, vizite oficiale, ceremonii grandioase, încoron?ri ?i funeralii na?ionale. Imaginea Kremlinului, care îmbin? arhitectura tradi?ional? ruseasc? cu cea a barocului sau eclectismului de inspira?ie francez?, constituie simbolul Moscovei. Aflat în apropierea confluen?ei dintre râurile Neglinnaia ?i Moscova, Kremlinul a ap?rut în urma fortific?rilor construc?iilor de pe dealul Borovi?ki. În secolul al XIV-lea apare prima men?ionare a termenului Kremlin în documentele de epoc?. De atunci, cuvântul a desemnat cet??ile fortificate din inima ora?elor ruse?ti. Kremlinul din Moscova nu este singurul, îns? este cel mai cu­noscut. Ora?ul Novgorod are ?i el un centru istoric fortificat, care poart? denumirea de Kremlin. Cel din Moscova îns? a cunoscut etape de mare efervescen??. Începuturile construc?iilor din incinta actual? sunt fixa­te pe vremea domniei Marelul Cneaz moscovit Ivan I Kalita, la începutul sec.al 14-lea. Acesta a ridicat la Kremlin primele structuri de piatr?, care s? le consolideze pe cele de stejar, dup? distrugerea provocat? a?ez?rii de hoardele mongole în 1237. Luptele între Cnejii Moscovei ?i ceilal?i cneji importan?i, precum cei din Tver, cre?terea influen?ei familiei nobiliare Rurik au dus la consolidarea unei noi dinastii la Moscova ?i, implicit, la dezvoltarea Kremlinului. Mutarea sediului mitropolitan de la Kiev la Moscova a presupus construirea de catedrale la Kremlin. Astfel, prima dintre ele a fost cea cu hramul Adormirii Maicii Domnului, urmat? de Catedrala Mântuitorului, construite în sec.al 14-lea.

Dinastia Rurik, de origine vareg?, fixându-?i capitala la Moscova, a fost cea care a ref?cut ?i consolidat Kremlinul, dup? agitatele veacuri 13 ?i 14. Ivan al III-lea cel Mare, care s-a autointitulat „Cneazul tuturor Rusiilor", a încredin?at proiectul reconstruc?iei ?i extinderii Kremlinului unei echipe de arhitec?i italieni în secolul al 15-lea. Palatul Fa?adelor dateaz? din aceast? perioad? ?i era folosit pentru recep?iile organizate de cnejii Moscovei, ulterior de ?ari. In prezent, numai o parte a acestui palat mai exist?, împreun? cu faimoasa Scar? Ro?ie, intrarea în cl?dire, reconstruit? ?i ea în 1994, dup? ce a fost distrus? în 1930. Clopotni?a lui Ivan cel Mare se p?streaz? în continuare în actuala arhitectur? a Kremlinului, lâng? Catedrala În?l??rii. Este cea mai înalt? dintre cele 21 de construc?ii de acest fel din interiorul complexului, m?surând 81 de metri. Tot Ivan al III-lea a hot?rât c? nu se vor mai construi cl?diri în apropiere de zidurile Kremlinului. În secolul al 15-lea, silueta impun?toare a centrului puterii moscovite începea s? se profileze deja pe liniile atât de cunoscute azi.

Printre cei mai spectaculo?i monarhi ai Rusiei, Ivan al IV-lea, supranumit cel Groaznic, a fost primul care ?i-a luat titlul de „?ar al Rusiei". Începând din sec.al 16-lea pân? în 1917, conduc?torii ru?i vor adopta acest titlu, indiferent de dinastie. În timpul domniei sale, Kremlinul a fost înconjurat prima dat? de un canal lat de 30 de metri, fiind separat de restul ora?ului. Tot în timpul domniei lui Ivan cel Groaznic, Biserica Ortodox? Rus? î?i declar? independen?a fa?? de Patriarhia de la Constantinopol, proclamându-se Patriarhia Rus?, cu sediul la Moscova. A urmat perioada Timpurilor Intunecate, numit? astfel din cauza luptelor pentru stabilirea succesiunii la tron, în condi?iile în care ultimul descendent direct al dinastiei Rurik, Feodor I, fiul lui Ivan Cel Groaznic, se stinsese f?r? s? lase urma?i. Din 1598 pân? în 1613, Kremlinul vede înfrunt?rile crâncene între boierii care î?i disputau tronul, ?irul impostorilor cu numele de Dimitri, care s-au declarat ?ari, ocupa?ia trupelor poloneze ?i lituaniene. Dup? urcarea pe tron a boierului Muhail Romanov, primul ?ar al celei mai celebre dinastii ruse, Rusia se apropie cu pa?i repezi de perioada imperial?. Ins? pentru Kremlin, zilele grandorii sunt num?rate. Supravie?uind cu greu unei ambuscade generate de un complot între zidurile fort?re?ei moscovite, Petru cel Mare, ?arul emblematic al moderniz?rii Rusiei, decide s? mute capitala la Sankt Petersburg. La Kremlin vor avea loc în continuare încoron?rile ?arilor în Catedrala Adormirii. Cetatea fortificat? a ?arilor dinastiei Rurik, de la Moscova, r?mâne doar un loc de pe domeniile imperiale, pân? spre sfâr?itul secolului al 18-lea. Romanovii au propriile orgolii de satisf?cut ?i propria imagine de consolidat. Dup? ce fastul cel mai elaborat al marilor cur?i europene a fost str?mutat la Sankt Petersburg, ora?ul devenind o oglind? fidel? a ideilor iluministe în arhitectur? ?i art?, împ?r?teasa Ecaterina cea Mare decide modernizarea cl?dirilor Kremlinului în 1773. Proiectul construc?iei unui palat opulent la Moscova între zidurile fortificate implica demolarea unor biserici ?i m?n?stiri istorice, precum ?i a unor por?iuni din zidurile Kremlinului. Din fericire, proiectul nu a fost dus pân? la cap?t, din lips? de fonduri. Ulterior, s-a reconstruit por?iunea de zid d?râmat?, dar ?i bisericile care fu­seser? demolate pentru a face loc grandiosului proiect. Ultimul ?ar Romanov, care a dorit modific?ri în arhitectura Kremlinului, a fost Nicolae I, în anii 30 ai secolului al 19-lea, care, nemul?umit de felul în care ar?ta Marele Palat de Iarn? de la Moscova, a dorit modificarea lui ca s? poat? concura superbul Ermitaj de la Sankt Petersburg. Timpuri sumbre pentru Kremlin au fost ?i cele ale intr?rii Marii Armate a lui Napoleon Bonaparte în Moscova. Înainte de retragere, Napoleon a ordonat aruncarea în aer a Arsenalului de la Kremlin, ulterior reconstruit ?i flancat de peste 800 de tunuri capturate de la francezi de armata ?arist?.

Conduc?torii proasp?t createi U.R.S.S., imperiul comunist edificat pe teritoriul fostului Imperiu ?arist, au preferat întoarcerea la Moscova, mutând capitala iar??i de la Sankt Petersburg, devenit Leningrad. De altfel, Vladimir Ilici Lenin s-a stabilit chiar la Kremlin, în sediul Senatului. Mausoleul s?u este localizat în Pia?a Ro?ie, lâng? zidurile Kremlinului. Stalin a locuit ?i el la Kremlin, iar dup? era sa, complexul a fost pentru prima dat? deschis turi?tilor, pe anumite zone. ?i tot în perioada comunist?, Kremlinul avea s? sufere modific?ri. M?n?stirea In?l??rii ?i M?n?stirea Ciudov au fost d?râmate pentru a face loc Palatului Congreselor, iar Stalin a ordonat înl?turarea vulturilor imperiali de pe turnurile complexului, stemele fiind înlocuite cu stelele ro?ii comuniste. Mai multe palate din interiorul Kremlinului au fost demolate, pe locul lor fiind construite edificii în care au func?ionat institu?ii ale Partidului Comunist. Dup? 1990, pre?edin?ii Federa?iei Ruse au sediul în continuare între zidurile construite de arhitec?ii italieni în secolul al XV-lea. Marele Palat de la Kremlin este re?edin?a oficial? unde au loc primirile ?i recep?iile oferite de pre?edintele Rusiei, iar cl?direa Senatului este re?edin?a de lucru a liderului de la Kremlin. În toat? istoria sa de peste 500 de ani, Kremlinul a fost ?i este sediul deciziilor legate de destinul Rusiei, cu excep?ia perioadei Romanovilor. Pe Poarta turnului Spasskaia, dinspre Pia?a Ro?ie, intrarea în inima capitalei ruse este atât o plimbare înapoi în timp, cât ?i o lec?ie despre viitorul puterii în umbra Ruricilor, a Romanovilor, a bol?evicilor ?i a comuni?tilor care s-au perindat rând pe rând prin palatele Kremlinului.

De câteva sute de ani, Kremlinul este simbolul plin de orgoliu al puterii ruse?ti. Dar ?i a unei istorii zbuciumate, de­rulate adeseori pe muchie de cu?it. Fost? re?edin?? a tuturor conduc?torilor, de la ?arii de stirpe nobil? pân? la „?arii ro?ii", adu?i la putere de Revolu?ia bol?evic?, palatul fortificat ?i vechile biserici din jurul s?u au fost nucleul dur în jurul c?ruia a evoluat Moscova timp de peste o ju­m?tate de mileniu. Acolo s-a aflat Petru cel Mare cînd a conceput ?i a pus în practic? planurile de modernizare ?i deschidere c?tre Europa. ?i tot acolo s-a aflat Stalin când a ordonat uciderea câtorva milioane de oameni. Kremlinul înseamn? mai ales putere. Putere discre?ionar? exercita­t? asupra propriului popor. Dar ?i dorin?? de a întinde aceast? putere cât mai departe, în restul lumii. Iar pentru c? semnul puterii absolute este afi?area bog??iei, Kremlinul mai înseamn?, în interiorul s?u, opulen?? etalat? os­tentativ ?i lux extravagant, cu nimic mai prejos decât cel afi?at, cândva, de Cezarii Romei. Lux care îmbrac? forma unor adev?rate bijuterii ale artei arhitectonice, palate superbe izvorâte din mâinile d?ruite cu har ale unor arti?ti celebri, adu?i special din vestul Europei. ?i mai înseamn? câteva sute de vechi biserici ?i catedrale, dintre care multe au ?i acum cupolele poleite cu zeci de kilograme de aur tras în foi?? sub?ire. De câteva secole bune, Kremlinul este îns??i Rusia, a?a cum a croit-o istoria, cu toate cele bune ale ei. Dar ?i cu toate cele rele.

footer