Revista Art-emis
Posada de pe Valea Oltului (3) PDF Imprimare Email
Dr. Constantin Ioni?escu & Prof. George Voica   
MarĹŁi, 06 Septembrie 2016 18:00

Posada 1330B?nuim, îns?, c? Basarab I a fost extrem de dibaci, dând dovad? de mult? inteligen??, de vreme ce-l l?sase pe acel Bako s? ajung? cu bine la ai s?i, „sub cetatea Arge?ului". De asemenea, cred c? ?tia de darurile de pre? ce i le f?cuse Doamnei Anca, la Râmnic: acea coroan? de aur, de tip apusean, unic? în ortodoxia domnilor munteni ai Evului Mediu, dar ?i de darurile date altor boieri, pe la care trecuser?, prin ?ara Lovi?tei, spre a ajunge cât mai repede, ?i în siguran??, la Curtea de Arge?. B?nuim, de asemenea, c? ungurii nu ?i-au dat niciunul seama c? li se-ntinsese o teribil? curs?, îndemnându-i de fapt (prin „drumul liber" parcurs de Bako prin Mun?ii Lovi?tei spre Curtea de Arge?), s? se retrag? exact pe acel culoar/defileu Tite?ti-Cop?celu, comuna Racovi?a, lucru ce s-a ?i întâmplat întocmai! A?adar, ungurii erau convin?i c?, dac? acel Bako reu?ise s? scape, chipurile, neobservat ?i teaf?r, pe un drum atât de primejdios, prin mun?i, ?i ei, în consecin??, puteau sc?pa la fel de bine! Se în?elaser?, îns?, amarnic. Tocmai datorit? acelui „ra?ionament" au g?sit de cuviin?? s? se retrag? pe traseul urmat spre ei de acel Bako, ne?tiind c? românii lui Basarab I erau, de acum, absolut convin?i c? „doar pe acolo", pe la Tite?ti-Racovi?a, se vor retrage. Numai a?a, credem, c? se explic? de ce Basarb I nu i-a atacat pe unguri pe traseul Curtea de Arge?-Peri?ani-Tite?ti, fiindc? pe acest traseu nu era un loc prielnic, strategic, pentru a întinde curse ?i a-i ataca. Astfel, i-a l?sat s? intre în a?a-zisul „pas al Câinenilor" (unde pieriser? generalii romani Cornelius Fuscus ?i Longinus, în vremea lui Decebal); mai precis, în defileul Tite?ti-Cop?ceni/Racovi?a, sub Dealul Ml?cii; din diploma maghiar? din 1336 mai deducem c? Basarb I a fost, la fel ca Decebal, un str?lucit strateg militar. De asemenea, trebuie s? re?inem un aspect (constatat de Dl. Florian-Nicu Sm?r?ndescu), ?i anume c?, în „Cronica pictat? de la Viena" se vorbe?te de „o vale cu un fir de ap?, unde pe alocuri cre?te trestia".

Mergând la Cop?celu (sub Dealul Ml?cii) pute?i vedea cu ochii dvs. c? descrierea corespunde întocmai, chiar azi, celor scrise în „Cronica de la Viena", deoarece valea îngust? a r?mas, normal, aceea?i; la fel ?i „firul de ap?", dar ?i mica mla?tin? (la ie?irea din defileu), unde ?i acum „pe alocurea cre?te trestia". Privind cu mult? aten?ie, „Cronica pictat? de la Viena", putem observa foarte, foarte bine c? în valea aceea strâmt?, aflat? între dou? râpi, nu înc?peau decât cel mult 3 c?l?re?i, unul lâng? altul. De asemenea (fapt extrem de important) se observ? c? pe unul din cei trei cai (1 alb, 1 ro?u ?i 1 negru, afla?i în fruntea o?tirii r?mase dup? dezastrul de la Posada) st?, în hlamid? de purpur?, tivit? cu alb (având peste ea o plato?? metalic?), însu?i regele, care avea s? î?i schimbe, mai apoi, hainele cu confidentul s?u, iar direc?ia luat? de c?tre cei trei c?l?re?i, la ie?irea din „vâr?e", e foarte, foarte clar?: spre sud-vest; adic?, spre Cozia-Rîmnicu Vâlcea, ?i nu spre nord, spre Sibiu, confirmându-se astfel c? ungurii, fiind în rela?ii foarte proaste cu sibienii, s-au retras spre Râmnic, nicidecum prin Bra?ov, Bran ori Sibiu! A?adar, Carol Robert de Anjou fusese atras într-o teribil? curs?! Nici vorb? de pur? întâmplare! Basarab I ?tiuse (asemeni lui Decebal) s?-?i pun? în valoare excep?ionalele sale calit??i de strateg militar, pe care avea s? ?i le arate, în special, la 13 ani dup? b?t?lia de la Posada, când i-a izbit pe t?tari (e drept, cu ajutorul ungurilor), alungându-i din Moldova ?i din estul Munteniei ?i cucerind, astfel, pân? la Nistru, Br?ila ?i Dun?re, poate chiar pân? la Marea cea Mare, a?a cum o va face str?-str?nepotul s?u Mircea cel B?trân.

Poate c? de aceea n-au vrut s?-l ajute sibienii pe regele maghiar, ci pe Basarab I, atunci, la Posada, fiindca v?zuser? în acesta pe viitorul mare Domn al Munteniei ?i al Olteniei, care le va înlesni accesul negustorilor sa?i pe cele dou? mari ?i foarte importante drumuri comerciale: Sibiu-Bra?ov-Br?ila ?i Sibiu-Râmnicu Vâlcea-Calafat. Pieriser? acolo, la Posada, aproape 30.000 de unguri, printre victime num?rându-se mul?i nobili, Toma - voievodul Ardealului, Andrei de Alba - purt?torul sigiliului regal, dar ?i preotul personal al regelui. Mul?i dintre cei sc?pa?i cu via?? au fost lua?i în robie, încât „Cronica pictat? de la Viena" ne spune : „S-a f?cut aici (la Posada, n.n.) mai cumplit? ucidere, c?ci a c?zut mul?ime de osta?i, principi ?i nobili, ?i num?rul lor nu se poate socoti", iar „Cronica lui Johannes de Thurocz" adaug?: „Românii puseser? mâna pe o mare c?time de prad?, arme, ve?minte scumpe, bani de aur ?i de argint ?i multe vase de pre?". De-abia sc?pat cu pu?in dintre ai s?i, deghizat în hainele confidentului s?u, regele Carol Robert de Anjou ?i-a c?utat sc?parea ru?inoas? înspre Râmnic, unde e posibil s? fi fost primit, osp?tat ?i g?zduit pentru pu?in? vreme (o noapte?!) de voievodul local Bogdan ?i de mama sa, Doamna Anca. Poate c? Doamna Anca primise de la Bako acea coroan?/diadem? de aur, apusean? (mic? în ortodoxia domnilor munteni ?i moldoveni), pe când Bako venise în Oltenia, „în ni?te solii ?i treburi tainice", îndreptându-se spre Curtea de Arge?, spre a-?i ajuta regele, dar ?i pe st?pânul s?u, Toma, voievodul Ardealului. Credem c? acele „solii ?i treburi tainice", duse de Bako înspre Curtea de Arge? aveau drept scop retragerea, în siguran??, a o?tirii maghiare, care era obligat? s? traverseze un teritoriu ostil (cel al du?manului, al lui Basarab I ?i al tat?lui s?u, Tihomir, voievodul ??rii Lovi?tei pân? în 1310), al c?rui renume de trist? amintire era ?tiut din vechime, de vreme ce istoricii antici, greci ?i latini,vorbeau de „pasul Câineni", sau „Por?ile de Fier ale Transilvaniei", ca despre un loc pe unde nu se poate trece, încât ?i-acum, dup? 700 de ani, ne întreb?m: cum de a fost atât de naiv Carol Robert de Anjou, crezând c? ?ara tat?lui lui Basarab I - ?i a lui, evient - e un teritoriu complet necontrolat?! Oare trufia s? te orbeasc?-ntr-atât, încât s?-?i subestimezi du?manul tocmai în casa acestuia, crezând c? el chiar nu ?tie absolut nimic din gândurile ?i din planurile tale?!

S? fi fost Basarab I atât de str?in de „planul de retragere" al lui Bako, ori îl ?tia, de acum, foarte bine, dându-i pas lui Bako ?i regelui maghiar s? ?i-l duc? la îndeplinire?! Acesta, credem, este adev?rul adev?rat!. Suntem ferm convin?i c? Basarab I era la curent cu toate acele „solii ?i treburi trainice" ale lui Bako, pe p?mânt românesc. Orice ar spune str?inii despre noi, trebuie s? recunoasc? (m?car acum!) c? dintotdeauna - de la Burebista ?i Decebal încoace - voievozii no?tri au dat dovad?, întotdeauna, nu doar de vitejie f?r? seam?n, dar ?i de dib?cie, de diploma?ie. A?a c?, Basarab I le-a dat pas ungurilor, s? purcead?-nspre Râmnic ?i s?-?i ia drumu-n Ardeal, peste mun?ii plini, deja, de ninsori, ai masivului Buila ?i ai C?p??ânii, ?tiind prea bine c? mul?i dintre „bie?ii fugari" se vor stinge pe drumul spre Ardeal, mai ales c? erau sl?bi?i foarte, înfometa?i ?i speria?i de ghearele mor?ii din care abia sc?paser?!... A?adar, de aici, de la Râmnic, pe acelea?i c?r?ri l?turalnice, peste plaiuri, spre Masivul Buila (pe unde este, ast?zi, M?n?stirea Arnota) ?i Cheile Olte?ului, au ajuns în pasul Vulcan (folosit cândva de romani, în drumul lor de la Turnu Severin spre râul Strei ?i, apoi, mai departe, în sus, spre Sarmizegetusa lui Decebal), iar de acolo, pe acela?i râu, Strei, spre Or??tie, Deva ?i Timi?oara. Acesta era un drum „de bejanie", folosit nu doar de ciobani ?i de ap?r?torii plaiurilor, dar ?i de iscoade (atât de cele din Oltenia, cât ?i de cele din Ardeal). De asemenea, acest drum l-a folosit - trei sute de ani mai târziu - chiar Matei Basarab, pe când era urm?rit de turci ?i ?i-a g?sit ascunz?toare în mla?tina cu trestii înalte, de pe locul actualei M?n?stiri Arnota, ctitoria sa, unde-?i afl? ?i mormântul, al?turi de al p?rintelui s?u, arma?ul Danciu, mort în Ardeal, în lupte, pe când el înso?ea pe Mihai Viteazul.
- Va urma -

footer