Revista Art-emis
Atentat la Mare?al (4) PDF Imprimare Email
Ion Maldarescu   
Miercuri, 17 August 2016 15:50

Atentat la Mare?al 4M?rturia comisarului, confirmat? de declara?ia lui Tudor Djonat. Comisarul de siguran?? nu min?ea. Chiar Tudor Djonat recuno?tea în prima declara?ie scris? cum a fost arestat: „Ajuns în sat am g?sit ni?te ??rani cosind fân pe care i-am rugat s?-mi dea explica?ii cum s? ajung la C?lim?ne?ti sau Râmnicu Vâlcea; ei mi-au spus c? imediat merg ?i ei. Mergând am ajuns la un ?opron unde am cerut unui om un pic de ap? ?i acesta mi-a spus c? nu-i bine s? beau ap? ?i mi-a dat ?uic?. De acolo am luat un b?iat s? m? conduc?; ei mi-au spus c? e mai bine s? merg la Ol?ne?ti ?i de acolo s? iau cursa spre Râmnicu Vâlcea. Am mers circa vre'o dou? ore ?i am ajuns la Ol?ne?ti. Aci ajuns am v?zut c? era armat? mult? adic? jandarmi ?i se afl? Dl. General Vasiliu. Eu atunci m'am întors înapoi spre centrul b?ilor Ol?ne?ti ?i aci am v?zut de departe ni?te civili care veneau spre mine; imediat i-am recunoscut c? erau poli?i?ti din Prefectura Poli?iei Capitalei ?i atunci am fost bucuros c? voi putea s?-i rog s? m? duc? la cei în drept; ei s'au apropiat de mine ?i au strigat Dl. Djonat, da el în persoan? ?i atunci au t?b?rît asupra mea vre'o patru subofi?eri de jandarmi, c?rora le-am spus d-lor fi?i v? rog pu?in mai tactico?i ?i nu face?i din aceasta un spectacol ?i nici un act de bravur? pentru Dvs. Au asistat la aceasta ?i mai mul?i ofi?eri de jandarmi ?i au v?zut cât de pa?nic ?i lini?tit eram. Ceiace m? determin? s? m? duc la C?lim?ne?ti sau Rm. Vâlcea era faptul c? voiam s? m? predau unor autorit??i care s? în?eleag? adev?rata situa?ie ?i s? nu caute s?-?i bat? joc de mine ?i pe spatele meu s?-?i fac? un titlu de glorie înscenând o întreag? poveste, c?ci ?tiu felul cum procedeaz? ?efii de post ?i modul barbar cum se comport?".

Tot acest demers ?tiin?ific de cercetare a tentativei de atentat asupra mare?alului Ion Antonescu ridic? o întrebare fundamental? pentru istoriografia româneasc?. Întrebare la care de acum încolo va trebui s? se r?spund?. Dac? Mare?alul negocia cu Alia?ii, deci inclusiv cu sovieticii, de ce s-a încercat lichidarea fizic? a lui? S? fi fost toate discu?iile doar o ?arad?? A câta oar? am fost tra?i pe sfoar?? Prin descoperirea acestor documente, atentatul de la Ol?ne?ti devine o born? de neocolit în istoria neamului românesc. M?rturiile arhivistice confirm? scrierea din articolele fostului ?ef al singuran?ei vâlcene (Serghie Iandola - n.n. I.M.), care sus?ine în „Atentatul dejucat de la Ol?ne?ti contra mare?alului Antonescu. O variant? de lucru": „Unul dintre legionarii para?uta?i, Tudor Djonat, s-a deplasat ?i el la B?ile Ol?ne?ti pentru a lua leg?tura cu un curier legionar, so?ia unui preot din Râmnicu Vâlcea. Pân? a-?i întâlni leg?tura, Djonat a intrat într-un restaurant din sta?iune, unde a consumat o cantitate mai mare de b?utur?. În stare de ebrietate, Djonat a plecat apoi spre locul întâlnirii. Din nefericire pentru el a fost îns? recunoscut de comisarul Milcom, aflat pe terasa unui restaurat din centrul sta?iunii. Milcom st?tea la mas? cu Serghie Iandola, ?eful Siguran?ei vâlcene, ?i cu ?tefan Theodorescu, poli?istul care urma s? r?spund? de securitatea mare?alului Antonescu la B?ile Ol?ne?ti. La celelalte mese se aflau Piki Vasiliu, Eugen Cristescu, cât ?i avocatul Radu Liveazeanu. Milcom vorbea tocmai despre... Tudor Djonat, având informa?ii despre el de la Gheracostea, legionarul care se predase. Iandola îi povestea c? îl cuno?tea pe fratele acestuia, pe Ion Djonat, refugiat basarabean din Soroca, stabilit la Râmnicu Vâlcea ?i a c?rui so?ie era evreic?. N-au trecut 30 de minute de când se a?ezaser? la mas?, când Milcom a observat c? din direc?ia vilei mare?alului, vila Scarlat, cobora un ofi?er în uniform? de c?pitan, mergând pu?in leg?nat. Avea vestonul descheiat la gât, iar chipiul era ?inut în mân?. Comisarul s-a sculat în picioare ca fulgerat, l-a fixat cu privirea ?i a spus perplex: «D-le ?ef, acesta este Djonat!». El s-a repezit la Djonat, l-a apucat pe la spate de ambele mâini, iar în acela?i timp ?eful de poli?ie ?tefan Thedorescu i-a ie?it în fa??, Djonat fiind astfel complet imobilizat. Djonat a fost recunoscut de comisarul Milcom cu destul? greutate, totu?i, datorit? unei opera?ii estetice, care i-a modificat fizionomia obrajilor ?i a b?rbiei. Milcom îl ?tia îns? foarte bine din perioada rebeliunii legionare din 1941, Djonat fiind ?i unul dintre participan?ii la asasinatele de la Jilava, din seara zilei de 27 noiembrie. Comisarul îl filase ?i dup? aceea. Dar, dup? reprimarea rebeliunii legionare, Djonat fusese trimis pe frontul rusesc. De fapt, Antonescu îi trimisese în prima linie a frontului pe to?i legionari prin?i dup? rebeliune, pentru a-i extermina. Piki Vasiliu i-a pus o întrebare, dar Djonat a r?spus obraznic: «Domnule general, cu dumneavoastr? nu stau de vorb?! Vin într-o misune special? ?i nu iau contact decât cu dl. general ?teflea!». Acesta era ?eful Marelui Stat Major al Armatei. La acest r?spuns a intervenit colonelul de jandarmi Ionescu, care l-a înjurat pe Djonat. Acesta a replicat t?ios: «D-le colonel, nu m? înjura, sunt ofi?er român ca ?i dumneata!» [...]"[1].

În momentul dezv?luirii publice a cazului în presa local? (octombrie 1992), fostul ?ef al Siguran?ei vâlcene, Serghie Iandola era unul dintre pu?inii, poate singurul martor ocular în via??, relat?rile sale rezumându-se la propriile amintiri prezentate într-un scurt serial publicistic. Dup? moartea sa, informa?iile ap?rute în presa au fost preluate, prelucrate ?i repovestite, dar f?r? suport arhivistic sau de alt? natur?, unele con?inând chiar inexactit??i. Atentatul contracarat din iulie 1944 impotriva Mare?alului Ion Antonescu, coroborat cu rebeliunea legionar?, ambele dirijate de Moscova, dar ?i cu actul de tr?dare na?ional? de la 23 august 1944 cap?t? sens ?i creaz? noi baze de studiu pentru redarea adev?rului istoric al acelor vremuri catastrofale pentru soarta României. Cartea dr. Florian Bichir este, în egal? m?sur? oportun? ?i important? prin documentele - elementele de noutate - prezentate ?i r?mâne cea mai complet? relatare a cazului, bazat? exclusiv pe documente de arhiv?, sc?pate - dup? cum afirm? autorul - de „periatul" cenzurii sovietice ?i reproduse în facsimil în anex?. O relatare obiectiv?, f?r? erori ?i specula?ii personale.

Not?: Textul face parte din comunicarea prezentat? în cadrul Sesiunii de Comunic?ri ?i Dezbateri ?tiin?ifice ?TIIN?A, ISTORIA, ARMATA ?i SERVICIILE SPECIALE ÎN AP?RAREA ROMÂNIEI, 12-14 iunie 2015; citeaz? fragmente din volumul Dr. Florian Bichir, „Atentat la Mare?al. Ol?ne?ti, 28 iulie 1944. Ion Antonescu - ?inta para?uti?tilor sovietici", Bucure?ti, Editura RAO, 2015.
----------------------------------------------
[1] Florian Bichir, Atentat la Mare?al. Ol?ne?ti, 28 iulie 1944. Ion Antonescu – ?inta para?uti?tilor sovietici, p.21-22.

footer