Revista Art-emis
Procesul con?tiin?elor na?ionale - Pamfil ?eicaru (2) PDF Imprimare Email
M?d?lin Nec?u?u   
Miercuri, 10 August 2016 22:55

Pamfil ?eicaruApelul inculpa?ilor

Se face apelul inculpa?ilor, fiind prezen?i: Ionel Dumitrescu, zis Dimitrescu, Romulus Dianu, Romulus Sei?eanu, Ilie R?dulescu, Ilie Popescu-Prundeni, Alexandru Hodo?, Radu Demetrescu-Gyr; fiind absen?i: Pamfil ?eicaru, Stelian Popescu, Grigore Manoilescu, Gabriel B?l?nescu, Pan M. Vizirescu, Aurel Cosma ?i Dobre Ion zis Nichifor Crainic.
Ionel Dumitresacu, zis Dimitrescu, 40 de ani, n?scut în Bucure?ti, avocat, ziarist.
Romulus Dianu: Vârsta 40 ani, n?scut în Bucure?ti, de profesie ziarist ?i scriitor, domiciliat în Bucure?ti, str. Arhitect Mincu nr 9.
Romulus Sei?teanu: Vârsta 60 de ani, n?scut în Tecuci, de profesie ziarist, domiciliat în Bucure?ti.
Ilie R?dulescu : Vârsta 46 ani, n?scut în 1898, în comuna Mih?i??-Dolj, de profesie ziarist, domiciliat în Bucure?ti.
Ilie Popescu-Prundeni: Vârsta 38 ani, n?scut în comuna Prundeni-Vâlcea, de profesie ziarist, domiciliat în Bucure?ti str. Mitropolitul Iosif nr. 1.
Alexandru Hodo?: Vârsta 51 ani, n?scut în Bucure?ti, profesiunea ziarist, domiciliat în str. Ciprian nr.14.
Radu Demetrescu-Gyr: Vârsta 40 ani, n?scut în CâmpuLung, jud. Muscel, profesiune fost conferen?iar universitar, scriitor, f?r? domiciliu.
Pre?edintele: S? se dea citire actelor de acuzare.
Se d? citire jurnalului Consiliului de Mini?tri de trimitere a acuza?iilor în judecata Tribunalului Poporului. Se d? citire actului de acuzare privind pe acuza?ii: Pamfil ?eicaru, Ionel Dumtrescu, Romulus Dianu, Romulus Sei?eanu, Ilie R?dulescu, Ilie Popescu-Prundeni, Alexandru Hodo?, Radu Demetrescu-Gyr, Grigore Manoilescu, Gabriel B?l?nescu, Pan M. Vizirescu ?i Aurel Cozma. Se d? citire actului suplimentar de acuzare privitor la Ilie R?dulescu. Se d? citire actului de acuzare împotriva acuza?ilor: Dobre Ion, zis Nichifor Crainic ?i Stelian Popescu.

Interogatoriul Acuza?ilor

Pre?edintele: Dumitrescu Ion, cât? vreme a?i exercitat profesiunea de ziarist ?i la care ziar?
Dumitrescu I.: Am început în 1928, am fost redactor la „Curentul", iar în Septembrie 1940, când a venit „revolu?ia" legionar?, am hot?rât s? m? retrag din pres?; au fost unele st?ruin?e din partea „camarazilor" gazetari ca s? scriu din nou, am scris dou? articole generale despre legionari.
Pre?edintele: A?i publicat în ziarul „Curentul" din 10 Ianuarie 1938 „Primii no?tri zece ani" care con?inea elogii la adresa lui Pamfil ?eicaru?
Dumitrescu I.: Erau aduse elogii directorului, redactorilor, etc.
Pre?edintele: Din Iulie 1943 pân? în Iunie 1944, l-a?i urmat pe Antonescu în inspec?iuni în interiorul ??rii ?i a?i scris reportagii de r?zboi?
Ac. Ion Dumitrescu: Da.
Pre?edintele: Este exact c? f?cea?i apologia lui Ion Antonescu?
Ac. Ion Dumitrescu: Nu, domnule pre?edinte. „Mare?alul" î?i f?cea singur apologia. Eu reproduceam „numai".
Pre?edintele: Recunoa?te?i c? a?i scris articole în ziarul „Curentul" în care ataca?i Liga Na?iunilor ?i institu?iile democratice?
Ac. Ion Dumitrescu: Am denun?at infirmit??ile Ligii Na?iunilor.
Ac. Romulus Dianu: Am debutat în 1925 ?i am fost cronicar literar la ziarul Rampa.
Mai târziu am fost timp de un an redactor al ziarului na?ional-??r?nesc „Dreptatea". Dup? aceia mi-am f?cut stagiul militar ?i înapoindu-m? din armat? mi s'a oferit un loc la „Curentul" unde am r?mas pân? în preajma evenimentului dela 23 August 1944.

Al treilea acuzat

Pre?edintele: Acuzatul urm?tor:
Grefierul Colac: Romulus Sei?eanu
Pre?edintele: Este exact c? în timpul r?zboiului a?i scris cronici de r?zboi ?i din când în când articole de fond?
Romulus Sei?eanu: Da. În ziarul Universul ?i în „Curentul" din 1943-44
Pre?edintele: Este exact c? f?cea?i la radio cronica militar? s?pt?mânal??
Romulus Sei?eanu: Da, în urma invita?iei directorului general al Radio- Difuziunii
Pre?edintele: Recunoa?te?i c? în cursul anului 1943 ?i al anului 1944 a?i încercat în diverse articole, în cronica r?zboiului dela radio s? minimaliza?i rezultatele tactice ?i strategice ob?inute de Alia?i pe câmpul de lupt?, pentru a sus?ine r?zboiul împotriva Alia?ilor, de?i în acel moment orice om de bun? credin?? era convins c? r?zboiul Axei era pierdut?
Romulus Sei?eanu: Spune c? era „sincer" în cele ce scria ?i vorbea cu privirea la „lipsa de importan??" a succeselor aliate.

Al patrulea acuzat

S? fie interogat Radu Demetrescu-Gyr. Cât? vreme a?i exercitat profesiunea de ziarist, ?i la ce ziare a?i colaborat?
Radu Demetrescu-Gyr: Colaborarea mea în pres? a fost din luna Octombrie 1937 ?i pân? la 15 Aprilie 1938, în paginile „Bunei Vestiri". Am mai avut apoi o epoc? de gazet?rie, de 4 luni f?r? ceva, în 1943, epoca August-Noembrie.
Pre?edintele: La ce ziar?
Radu Demetrescu-Gyr: „Capitala"
Pre?edintele: Pentru activitatea legionar? a?i fost pedepsit?
Radu Gyr: Recunoa?te c? a fost membru al mi?c?rii legionare, ?i c? a fost condamnat, dup? vechime.
Pre?edintele: Recunoa?te?i c? la 3 Ianuarie 1941 a?i trimis o adres? Ministerul Artelor în care ar?ta?i c?, în prezent - datorit? m?surilor dvs energice - nu func?ioneaz? ca trupe minoritare de teatru decât una german? în Sibiu?
Radu Gyr: În fa?a actului trebuie s? recunoasc?.
Pre?edintele: Recunoa?te?i c? în articolul „Amurgul unei bestii" din 15 Ianuarie 1933 ataca?i pe ministrul Iamandi?
Radu Gyr: Era un ton violent de polemic?, nu un îndemn la asasinat.
Pre?edintele: Recunoa?te?i c? în articolul „Fabrican?ii de venin" apare evident? tendin?a pentru dictatur?, dvs. ar?tându-v? antidemocrat ?i antisemit?
Radu Gyr: „Evreismul în cultur?", nu am atacat pe omul evreu, n'am atacat o ras? pe baz? de „misticism"
Pre?edintele: Recunoa?te?i c? sunte?i autorul unor versuri ?i imnuri, care îndeamn? tineretul la asasinate ?i atrocit??i?
Radu Gyr: Versurile mele sunt strict „lirice".
Acuzator public Vicol: Este acuzatul autorul cântecelor legionare, pe care le cântau legionarii pe toate str?zile?
Radu Gyr: Da.
Acuzator public Vicol: Care au fost consecin?ele acestor cântece, o s? vedem la proces.
Radu Gyr: Patru sunt ale mele.

Consoarta lui Brucan: „Ei sunt doar ni?te vându?i, ni?te nemernici"

În ziua de 3 iunie 1945, în acest proces ?i-a f?cut sim?it? prezen?a acuzatorul public Alexandra Sidorovici, cea care avea s?-i devin? so?ie unui dintre creierele loviturii de stat din '89, Silviu Brucan, redactor-?ef la „Scânteia" ?i presupus agent KGB. Despre aceast? Alexandra Sidorovici se ?tie c? a ajuns ulterior adjunct-?ef de catedr? la Catedra de marxism-leninism de la Institutul Politehnic din Bucure?ti, dar a mai ocupat ?i func?iile de secretar general al Ministerului Minelor ?i Petrolului (1948-1958) sau, culmea, secretar general al Uniunii Femeilor Democrate Române din 1948. Dar mai bine se vedem exact ce reda presa vremii despre aceast? zi când, în stil bol?evic, viitoarea doamn? Brucan vitupera asupra ziari?tilor: „În ?edin?a de Vineri dim., are cuvântul d-na acuzator ing. Alexandra Sidorovici. D-sa începe ar?tând cum a încercat propaganda hitlerist? s? insufle poporului numai câteva idei simple, adic? mai exact, una singur?: ura. Ura pentru englezi, ru?i; evrei, ura fa?? de democra?ie. Pentru a face pe oameni s? urasc?, a inventat pericole cari trebuiesc distruse, spre a nu fi noi distru?i de ele. ?i aceast? propagand? a fost f?cut? la ordinul lui Hitler ?i al slugii lui, Antonescu, de ace?ti ziari?ti care s-au numit «na?ionali?ti», dar cari, punându-se în slujba unei cauze str?ine de neamul nostru, au sus?inut distrugerea poporului român, târându-l într-un r?zboi la remorca hitlerismului. Ei au fost pu?i în mi?care de banul str?in transmis prin c?l?ul Killinger. Ei poart? vina pieirii a sute de mii dintre cei mai buni fii ai ??rii. Nu se poate ca ei s? nu fi ?tiut c? oamenii pe cari îi pream?reau erau jefuitori ?i criminali. Ei nu pot invoca o ideologie. Ei sunt doar ni?te vându?i, ni?te nemernici, tocmi?i s? r?spândeasc? ideea hitlerist?. ?i cât de odioas? pare fapta ziari?tilor din fa?a dumneavoastr? ?i a celor pleca?i în Germania ca s? se pun? la ad?post de r?splata cuvenit? - unde totu?i pedeapsa îi va ajunge - atunci când compar?m atitudinea lor cu atitudinea eroic? a ziari?tilor patrio?i, a ziari?tilor democra?i. Dar nu trebuie s? ne ducem departe, în str?in?tate, în Uniunea Sovietic? sau în Fran?a, ca s? g?sim exemple eroice. S? evoc?m exemplul luminos al lui Alexandru Sahia, ziarist ?i lupt?tor; n-avem decât s? evoc?m exemplul plin de dârz? con?tiin?? patriotic? ?i cet??eneasc? al ziaristului ?i lupt?torului Miron Constantinescu, care a înfruntat teroarea Siguran?ei ?i a temni?elor ?i ?i-a pus talentul condeiului în serviciul poporului! Voi trece acum la analizarea crimelor lotului de acuza?i, care-mi revin mie", scria în edi?ia de la 3 iunie 1945 ziarul „Universul". „Dece scria la «Curentul» dac? nu a vrut s? sus?in? r?zboiul hitlerist? Dece ai scris a?a cum ai scris?"

Cei mai mul?i „clien?i" ai nevestei lui Brucan au fost jurnali?tii de la „Curentul". Ura acesteia se r?sfrângea în special ?efului acestui ziar, Pamfil ?eicaru, refugiat în Germania dup? actul de la 23 august 1944, când România a fost pus? la picioarele U.R.S.S.-ului lui Stalin. Despre acest episod al inculp?rii jurnali?tilor de la „Curentul", acela?i ziar „Universul", devenit între timp de factur? bol?evic?, sorbea în scris în rechizitoriu acesteia. „În ce prive?te acuzatul Hodo?, care înc? din 1935 a sus?inut schimbarea politicii externe a României ?i întronarea politicei hitleriste, spune ap?rarea c? nu a mai scris pân? la 1940 niciun articol. Este foarte just. Am ar?tat acest lucru în rechizitoriul meu, dar subliniez înc? o dat? c? tocmai în 1941, la declan?area r?zboiului criminal, Hodo? revine în pres? ?i desl?n?uie o nou? furtun? de articole care sus?in r?zboiul criminal ?i tr?d?tor. Unde? Tocmai în «Curentul». De ce a f?cut acest lucru? L-am întrebat în fa?a dvs, la interogatoriu ?i nu a putut s? r?spund?, pentru c? nu exista r?spuns valabil. Sunt de p?rerea maestrului Ionescu c? trebuie examinat? via?a întreag? a unui om ?i c? trebuie examinat? via?a întreag? a lui Hodo?. Dar dac? o examin?m, vedem c? exist? o perfect? continuitate între debutul s?u al?turi de Goga, de întreaga colaborare la ziarul care ap?rea sub banderol? purtând cu emblem? ura de ras? ?i activitatea sa din 1941 de la «Curentul», iar de mai târziu de la «Capitala». Când maiestrul Ionescu încerca s?-l desvinov??easc? pe Hodo? spunând c? era supravegheat s?lbatec pe sbirul ?eicaru care nu-l l?sa s? scrie cum voia, îl întreb?m: De ce scria la «Curentul», dac? nu a vrut s? sus?in? r?zboiul hitlerist? Dece ai scris a?a cum ai scris? De altfel, exemplul ziari?tilor democra?i despre care am vorbit în rechizitoriul meu dovede?te c? nimic nu obliga pe ziarist s? scrie atunci când nu vroia, deasemeni nimic nu-l putea împiedica s? scrie când vroia, s? combat? r?zboiul lui Hitler, atunci când nu voia s?-l serveasc?. În ce prive?te pe ac. Radu Gyr, ?in s? precizeze c? este trimis în fa?a Tribunalului pentru proza ce a scris ?i în care a sus?inut sistemul legionar, regimul antonescian ?i r?zboiul criminal de cotropire a lui Hitler. Repet cuvintele acuzatorului public Vicol care l-a acuzat pe Gyr c? a dat concursul s?u „moral" mi?c?rii huliganice legionare. Când un om de litere cunoscut, un scriitor se al?tur? unei asemenea mi?c?ri, desigur aduce un aport moral. De acest lucru este acuzat Gyr. Eri s-a plâns amarnic acuzatul c? a fost trimis pe front, c? a suferit acolo, c? a venit bolnav. Ei bine, dac? nu i-a pl?cut s? se duc? pe front, de ce a sus?inut acel r?zboiu care a trimis pe front mii ?i milioane de tineri împotriva intereselor na?ionale ale României? Singur nu s-a dus nimeni de bun? voie. Dintre criminalii de r?zboiu pe care îi ave?i de judecat ast?zi unul nu a vrut s? mearg? pe front îns? a trimis pe ceilal?i ca s? moar? pentru r?zboiul lui Hitler", scria „Universul" în edi?ia din 4 iunie 1945.
- Va urma -

footer