Revista Art-emis
Atentat la Mare?al (2) PDF Imprimare Email
Ion Maldarescu   
Duminică, 07 August 2016 16:37

Atentat la Maresal 2Pentru o mai corect? ?i complex? documentare, v? invit s? citi?i un fragment din volumul Dr. Florian Bichir, Bucure?ti, Editura RAO, 2015, „Atentat la Mare?al. Ol?ne?ti, 28 iulie 1944. Ion Antonescu - ?inta para?uti?tilor sovietici": „Primul cercet?tor care abordeaz? īn istoriografie subiectul acestui atentat este Cristian Troncot?, care, īn revista „Dosarele Istoriei" public? cāteva rānduri dedicate acestui episod[4]. Reputatul istoric al serviciilor secrete va reveni ceva mai pe larg īn volumul Glorie ?i tragedii - momente din istoria serviciilor de informa?ii ?i contrainforma?ii romāne pe Frontul de Est (1941-1944). Cristian Troncot? a g?sit cel pu?in primele indicii ale acestui fapt absolut incredibil, dar eludat timp de decenii, īns? cercet?rile sale s-au finalizat īn dou? pagini pe care le dedic? acestui moment crucial al istoriei noastre. Iat? ce avea s? consemneze acesta: „Un atentat politic, mai pu?in cunoscut ?i analizat de istoriografie, fusese planificat ?i urma s? se produc? la sfār?itul lunii iunie 1944. ?inta acestuia era mare?alul Ion Antonescu, adic? persoana care, la acea dat?, īndeplinea func?ia de conduc?tor al statului romān. Īn noaptea de 28 spre 29 iunie 1944, a fost lansat? o echip? format? din ?apte legionari (3 ofi?eri, 2 subofi?eri ?i 2 radio-telegrafi?ti) īn apropiere de sta?iunea Ol?ne?ti-Vālcea, īntr-o zon? muntoas?, prielnic? unei astfel de opera?ii. Dup? lansare, membrii grupului au reu?it s?-?i ascund? toate materialele cu care fuseser? dota?i, ?i anume: armament, explozibili, mai multe rānduri de acte false ?i bani (aproximativ 3.000.000 de lei).

Unul dintre membrii echipei, īmbr?cat īn uniform? de c?pitan al armatei romāne, s-a deplasat la Ol?ne?ti pentru a lua leg?tura cu un curier legionar - so?ia unui preot din Rāmnicu Vālcea. Intrānd īntr-un restaurant ?i a?teptānd s?-?i contacteze leg?tura, ofi?erul romān a consumat o cantitate mai mare de b?utur?, ajungānd īntr-o stare avansat? de ebrietate. Ca urmare, a fost re?inut ?i dus la postul de jandarmi. La acea dat?, m?surile de ordine, precum ?i vigilen?a autorit??ilor romāne?ti din zon? fuseser? sporite, īntrucāt īn sta?iunea Ol?ne?ti se afla pentru tratament mare?alul Ion Antonescu.

Starea de spirit s-a precipitat, iar organele de ordine au intrat īn alert? atunci cānd unuia dintre ofi?erii de jandarmi, «intrat din īntāmplare» īn camera īn care se afla re?inut «c?pitanul turmentat», i s-a p?rut c?-l cunoa?te, fiind convins c? mai avusese de-a face cu el īn timpul rebeliunii. Suspiciunile s-au clarificat īn urma studiului atent al fizionomiei, al comportamentului ?i a vocii arestatului, ofi?erul de jandarmi dāndu-?i seama c? avea īn fa?? pe nimeni altul decāt pe Tudor Djonat, comandant legionar, despre care ?i-a amintit c? fusese trimis pe front cu gradul de sublocotenent, iar īn registrele militare figura ca disp?rut īn luptele de la Don. Cel care a reu?it identificarea a dovedit perspicacitate, īntrucāt Djonat «trecuse printr-o transformare fizic?», modificāndu-i-se, printr-o opera?ie estetic?, configura?ia obrajilor ?i a b?rbiei «spre a-l face de nerecunoscut». S-a procedat imediat la o cercetare informativ? mai ampl?. La postul de jandarmi s-a deplasat locotenent-colonelul Alm??anu - ?eful Biroului de Control Militar -, īnso?it de o echip? de ofi?eri, care a ajuns la Ol?ne?ti, cu dou? automobile, īn jurul orei 2 diminea?a.

Tudor Djonat s-a ar?tat cooperant īn perioada anchetei, iar informa?iile furnizate de el au dus la identificarea ?i apoi la arestarea celorlal?i 6 membri ai grupei de legionari. Au fost anun?ate imediat autorit??ile de la Bucure?ti. Īnc? de la 6 diminea?a ?i-au f?cut apari?ia īn Ol?ne?ti generalul Constantin (Pichi) Vasiliu, ?eful Jandarmeriei, generalul Nicolae Diaconescu, directorul general al Poli?iei, ?i Eugen Cristescu, ?eful S.S.I., īnso?it de echipe de agen?i ?i jandarmi. Cercet?rile informative ?i investiga?iile f?cute īn acest caz au confirmat informa?iile aflate deja īn bazele de date ale S.S.I. ?i ale Siguran?ei. Astfel, Tudor Djonat era cunoscut ca unul dintre comandan?ii legionari, «al ?aselea membru īn faimoasa echip? a sp?rg?torilor de fronturi de sub conducerea legionarului terorist Ovidiu G?in?, ?ef al poli?iei secrete legionare, fost chestor la Prefectura Poli?iei Capitalei īn regimul legionar, ajutor al lui Ilie Stāng?, implicat īn asasinatele de la Jilava, din noiembrie 1940, asasinarea evreilor, ini?iator a numeroase jafuri ?i unul dintre conduc?torii rebeliunii din ianuarie 1941», trimis pe front ca sublocotenent ?i «disp?rut īn luptele de la Don». Ceilal?i doi ofi?eri ai echipei erau ?i ei cunoscu?i cu «zestre la dosar»: I. Al. Miron, īmbr?cat īn uniform? de locotenent, fost conduc?tor al legionarilor terori?ti, ?i Cristu Costache Gheracostea, care purta uniform? de sublocotenent, ?i el fost comandant legionar, «un fanatic» care īndeplinise «rolul de organizator al grupelor teroriste macedonene». Cu to?ii s-au dovedit cooperan?i pe parcursul anchetei, recunoscānd scopul pentru care fuseser? para?uta?i: acela de a-?i face leg?turi ?i de a lua apoi contact cu Moscova, prin aparatele de radio-recep?ie, urmānd s? indice un loc de aterizare pentru ?eful organiza?iei care-i instruise īn U.R.S.S. ?i care urma, la rāndul lui, s? fie para?utat lāng? Ol?ne?ti la finele lunii iulie, data «cānd trebuia s? se declan?eze ac?iunea din interior». Īn momentul arest?rii lui I.Al. Miron ?i a unuia dintre subofi?erii legionari ai echipei s-a produs un accident neprev?zut: «Cānd Miron s-a aplecat s? bea ap? (dintr-un izvor - n.n.), a fost īmpu?cat mortal de subofi?er».

Pe baza rezultatelor cercet?rii, dar ?i a asasin?rii lui Miron de c?tre un comandant de-al s?u, Eugen Cristescu ?i generalul Pichi Vasiliu au formulat ipoteza c? echipa celor 7 legionari fusese lansat? īn scopul asasin?rii mare?alului Ion Antonescu. Suprimarea lui Miron - probabil, conduc?torul grupului - s-ar fi produs tocmai pentru ca īn anchet?, acesta s? nu divulge ?i alte detalii privind adev?ratul mobil al ac?iunii. Ulterior, directorul S.S.I. «i-a luat pe Djonat ?i Gheracostea ?i i-a dus la Conduc?torul Statului». Documentele S.S.I., aflate īn unitatea arhivistic? pe care am consultat-o, nu ne mai dezv?luie ?i ce a discutat mare?alul Ion Antonescu ori ce era interesat s? afle de la cei doi atentatori legionari preg?ti?i īn U.R.S.S.. Se men?ioneaz? doar c? agen?ii de siguran??, echipele de jandarmi ?i ofi?erii Biroului de Control Militar, deplasa?i la Ol?ne?ti, «au primit ordine s? īnceteze activitatea», īntrucāt «colaborarea a fost terminat?». Probabil c? mare?alul Ion Antonescu a inten?ionat s? nu dea amploare acestui caz, pentru el fiind suficiente informa?iile care demonstrau c? o serie de legionari cochetau cu Serviciile Secrete sovietice, aspect pe care-l sesizase ?i īn timpul rebeliunii (?i care fusese eviden?iat ?i īn lucrarea Pe marginea pr?pastiei. 21-23 ianuarie 1944, publicat? de Pre?eden?ia Consiliului de Mini?tri)"[5].

Īn ciuda faptului c? arhivele romāne au fost „periate" īn repetate rānduri de c?tre sovietici dup? 1944, dup? cum m?rturise?te ?i Cristian Troncot?, dar ?i al?i cercet?tori īn domeniu, norocul ne-a surās. Dup? ani de cercet?ri īn arhive suntem īn stare s? dezv?luim exact cum s-a desf??urat atentatul. Pān? atunci, ca o scurt? observa?ie asupra celor consemnate de Cristian Troncot?, trebuie s? semnal?m dou? confuzii. Troncot? crede c? evenimentul s-ar fi petrecut īn luna iunie 1944. Īn realitate, el a avut loc īn iulie 1944, dup? cum se va vedea mai departe. De asemenea, īn articol (?i īn cele dou? volume) se vorbe?te de o echip? de ?apte legionari para?uta?i (trei ofi?eri, doi subofi?eri ?i doi radio-telegrafi?ti). Prof. Sorin Oane, sus?inea dup? declara?iile martorilor oculari, īn special vālceni, de patru legionari. De fapt, dup? cum reiese din documentele descoperite, au fost cinci: sublt. Miron Nicolae, sublt. Djonat Tudor, sublt. Gheracostea Constantin, Serg. Maj. Vl?sceanu Pandele ?i frunta? Bu?? Dumitru. Sorin Oane a publicat īn presa vālcean? mai multe articole pe acest? tem?, pe baza unor martori oculari. Dintre acestea, cel mai valoros ?i complet studiu este cel intitulat „Atentatul dejucat de la Ol?ne?ti contra mare?alului Antonescu. O variant? de lucru". „Arhivele vālcene nu au p?strat niciun document despre acest incident"[6]. Īn ciuda celor afirmate, documente exist?, cu toat? sortarea care a fost efectuat? de c?tre sovietici.

Īn fine, ultimul istoric care s-a ocupat de subiect este colonelul Mircea T?nase, un istoric specializat īn para?utism ?i care, īn volumul Eroi ai nim?nui, īn subcapitolul „Mare?alul Antonescu vānat de para?uti?ti", reia practic informa?iile lui Cristian Troncot?. La Ol?ne?ti apar Eugen Cristescu, ?eful S.S.I., ?i generalul Piki Vasiliu (subsecretar de stat ?i Comandant al jandarmeriei - n.n. I.M.). Ancheta desf??urat? indic? o fapt? de mare vitejie la prima vedere. Mān? īn mān?, Siguran?a ?i Jandarmeria ar fi salvat via?a conduc?torului statului, mare?alul Antonescu. Cercet?ri ulterioare am?nun?ite vor ar?ta c? altfel au stat lucrurile. Cāteodat? anchetele nu seam?n? cu faptele.
- Va urma -

Not?: Textul face parte din comunicarea prezentat? īn cadrul Sesiunii de Comunic?ri ?i Dezbateri ?tiin?ifice ?TIIN?A, ISTORIA, ARMATA ?i SERVICIILE SPECIALE ĪN AP?RAREA ROMĀNIEI, 12-14 iunie 2015.
------------------------------------------------------
[4] Cristian Troncot?, „Atentate dejucate", īn „Dosarele istoriei", nr. 5/2000, pp. 51-53.
[5] Cristian Troncot?, Glorie ?i tragedii – momente din istoria serviciilor de informa?ii ?i contrainforma?ii romāne pe Frontul de Est (1941-1944), Editura Nemira, 2003, pp. 122-125.
[6] Sorin Oane, „Atentatul dejucat de la Ol?ne?ti contra mare?alului Antonescu. O variant? de lucru", Revista Buridava, Muzeul Jude?ean „Aurelian Sacerdo?eanu", Vālcea, nr. 7, 2009, pp. 226-232.

footer