Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Vladimir Ro?ulescu   
Joi, 21 Iulie 2016 12:17

Regele FerdinandConsiliul de Coroan? care urma s? clarifice pozi?ia României în raport cu cele dou? blocuri militare a avut loc în ziua de 21 iulie/3 august 1914. In aceea?i zi regele a comunicat ministrului german la Bucure?ti, Waldhausen, c? a întreprins deja m?suri pentru a preg?ti mobilizarea care va fi decis? de Consiliu. Carol I se pronun?a categoric pentru mobilizare în vederea intr?rii în r?zboi al?turi de Puterile Centrale. Intr-o telegram? trimis? la Berlin, Waldhausen aprecia atitudinea loaial? a regelui ?i mai relata c? ?eful guvernului român i-ar fi promis c? va sprijini ac?iunea german?, nu f?r? a ?ine cont de opinia public?, care era înc? surprins? de tumultul evenimentelor. ?eful guvernului, din ra?iuni politice, Carol I din convingere, c?utau, primul, s? înl?ture suspiciunile Puterilor Centrale, al doilea, s? dea asigur?ri ferme de loaialitate. Oricum, s-a reu?it ca Austro-Ungaria ?i Germania s? nu recurg? la represiuni în momente de decizie de mare importan?? pentru atitudinea viitoare a României. In luarea hot?rârii privind atitudinea României, în Consiliul de Coroan?, o mare influen?? a avut-o actul declar?rii neutralit??ii Italiei, în aceea?i zi de 21 iulie/3 august 1914. Acesta l-a premers ?i influen?at pe cel al României. Decizia Italiei a fost comunicat? de ministrul C.Angelescu înaintea deschiderii Consiliului de Coroan?. Consiliul de Coroan? a avut loc la Castelul Pele?. Au participat: Carol I, principele Ferdinand, liderii conservatori Th. Rosetti ?i P.P. Carp, fo?ti prim-mini?tri, I.I.C. Br?tianu, primul ministru în func?ie, Al. Marghiloman, ?eful Partidului Conservator, mini?trii liberali Em. Porumbaru, E. Costinescu, dr. C. Angelescu, Al. Radovici, Alex. Constantinescu, V.Gh. Mor?un, Victor Antonescu, I.G. Duca, M. Pherekyde; dintre liderii conservatori au participat: Ion Lahovary, I.C. Gr?di?teanu, iar dintre conservatorii democra?i: Take Ionescu, ?eful partidului, C. Dissescu ?i C. Cantacuzino-Pa?canu.

?edin?a s-a ?inut în sala de muzic? a reginei. Prin?ul Ferdinand a stat în fa?a regelui. Tratatele erau a?ezate pe mas? (Tratatele de alian?? cu Puterile Centrale). Regele ?i-a luat al?turi pe cei doi frunta?i politici conservatori, cunoscu?i adep?i ai alian?ei cu Puterile Centrale. Dup? un schimb de priviri mute, regele Carol a rupt t?cerea. Era congestionat ?i v?dit emo?ionat. Apoi a deschis ?edin?a propunând s? se vorbeasc? în francez? întrucât este limba diploma?iei ?i exprim? gândurile cu mai mult? precizie. In memoriul prezentat, Carol I a sus?inut, de la început, necesitatea de a intra în ac?iune al?turi de Puterile Centrale, conform obliga?iei din tratatul de alian?? din 1883. A mai afirmat c?: „Neutralitatea este o solu?ie rea, care va face ca România s? piard? înalta situa?ie pe care a câ?tigat-o". Alian?a cu Antanta, Carol I a respins-o categoric, considerând-o contrar? „sentimentelor unanime ale ??rii". Memoriul regelui a fost lung ?i patetic, iar dup? ce l-a terminat era profund emo?ionat.

In pofida apelului st?ruitor al regelui Carol I, participan?ii la Consiliul de Coroan? din 21 iulie/3 august 1914, cu excep?ia lui P.P. Carp s-au pronun?at f?r? echivoc în favoarea neutralit??ii. Invitat s?-?i spun? primul p?rerea, I.I.C. Br?tianu, cel ce împ?rt??ea alte convingeri, a solicitat a i se permite s? intervin? în finalul dezbaterilor. Frunta?ii politici ?i-au expus p?rerile rând pe rând. B?trânul lider conservator Th. Rosetti a declarat: „decât s? ne avânt?m într-un r?zboi contra sim??mântului public, mai bine s? r?mânem neutri" ?i c?: „dore?te ca ?ara s? nu caute s? joace solu?ii care nu sunt pe m?sura ei ?i s? se astâmpere".

Cuvintele lui Th. Rosetti, frunta?ul conservator statornic pân? atunci alian?ei cu Puterile Centrale, prieten cu P.P. Carp ?i Titu Maiorescu, ambii filogermani convin?i, l-au impresionat puternic pe Carol I. Nu se a?tepta ca „Th. Rosetti [...] s?-l p?r?seasc? la sfâr?itul vie?ii lui. Gestul celui mai vechi dintre pre?edin?ii lui de Consiliu l-a durut vizibil".
P.P. Carp, în v?dit dezacord, ?i pentru a determina alt curs dezbaterilor, s-a declarat deschis ?i categoric în favoarea coali?iei propuse de rege, argumentând cu patos. A ajuns s? exprime o p?rere discordant? cu sentimentele generale, sus?inând c? „Românii din Transilvania ne îngrijoreaz? mai pu?in". „Regele a vorbit limbajul datoriei ?i onoarei, trebuie s?-l urm?m..." P.P. Carp a r?mas izolat în atitudinea sa. To?i ceilal?i oameni politici, care au luat cuvântul dup? Carp s-au pronun?at f?r? nici o rezerv?, pentru neutralitate. Al. Marghiloman, ?eful partidului conservator a rugat pe rege s? dea citire articolului din tratate, din care rezulta c? România era obligat? a participa la r?zboi numai când alia?ii s?i ar fi fost ataca?i. El s-a pronun?at deschis pentru neutralitate. La fel au procedat ?i ceilal?i lideri conservatori ca Ion Lahovary ?i I.C. Gr?di?teanu. Astfel, în afar? de P.P. Carp, to?i conservatorii au optat pentru neutralitate.

Dup? cuvântarea lui Al. Marghiloman în sprijinul neutralit??ii, regele a încercat o ultim? presiune asupra oamenilor politici. A spus sfios ?i cu v?dit? emo?ie: „De altminteri, domnilor, eu m? consider legat de Puterile Centrale; dac? d-voastr? crede?i c? fericirea României îi impune s? urmeze de azi înainte o alt? politic? extern?, eu sunt gata s? m? retrag". In acel moment a ar?tat spre principele Ferdinand care protesta. Dup? câteva clipe Carol I a în?eles c? manevra nu reu?ise datorit? faptului c? nimeni nu schi?ase nici un gest. A stat o clip? pe gânduri ?i a început s? vorbeasc? despre altceva. Dup? interven?ia regelui, ca ?i cum nimic nu s-ar fi întâmplat, vorbitorii au sus?inut în continuare politica de neutralitate, precum Ion Lahovary ?i Take Ionescu. La sfâr?itul dezbaterilor Consiliului de Coroan?, primul ministru, ca ?ef al Partidului Liberal, a exprimat f?r? echivoc punctul s?u de vedere de adoptarea neutralit??ii.

P.P. Carp, vehement ca de obicei, a luat cuvântul ?i adresându-se regelui a spus: „Sire, ?in atunci s? se constate c?, în ceasul cel mai greu pentru ?ar? ?i la sfâr?itul unei lungi domnii [...] M. V. este p?r?sit? de toate partidele ?i de to?i sfetnicii ei". I.I.C. Br?tianu, indignat de insinuarea lui P.P. Carp, a protestat, iar Al. Marghiloman, ?eful celuilalt partid, i-a replicat lui Carp c? nu l-au p?r?sit pe rege ci prin sfaturile date l-au ap?rat de eventuale ?i grave acuza?ii. „A?a cum este ast?zi opinia public?, dac? cumva am l?sa pe rege s? declare r?zboi, lumea ar zice c? r?zboiul acesta nu este r?zboiul ??rii ci al regelui. Ori aceasta [...] noi nu o vrem". Regele profund dezam?git de rezultatul Consiliului de Coroan? a fost nevoit s? se încline în fa?a deciziei majorit??ii, de?i a declarat deschis c? este de alt? p?rere: „Eu, m? voi supune majorit??ii. Sunt rege constitu?ional ?i nu voi declara singur r?zboiul".

B?trân ?i bolnav, apropiat de cap?tul vie?ii, nu a reu?it a îndeplini ceea ce el numea „angajamentele de onoare" fa?? de alia?ii ?i protectorii s?i. In cele din urm? el se va fi convins, dup? b?t?lia de la Marna, c? armata german? nu era invincibil? ?i a consim?it la încheierea unui acord cu Rusia la 18 septembrie/1 octombrie 1914. Seara, dup? Consiliul de Coroan?, primul ministru Br?tianu, împreun? cu Take Ionescu ?i M. Pherekyde au fost la rege pentru a definitiva comunicatul de pres?, precum ?i comunicatele c?tre Viena ?i Berlin. Comunicatul dat presei a doua zi era redactat cu foarte mult? precau?ie, c?utându-se a se evita unele r?st?lm?ciri. Dup? o consf?tuire a membrilor guvernului la vila lui E. Costinescu din Sinaia, s-a dat presei urm?torul comunicat: „Intr-un consiliu de mini?tri, prezidat de M.S. regele, la care a luat parte Alte?a Sa Regal?, principele Ferdinand, pre?edintele Camerei, fo?ti pre?edin?i de consiliu ?i fo?ti mini?tri reprezentan?i ai partidelor de opozi?ie, s-a exprimat atitudinea ce trebuie s? o aib? România în circumstan?ele prezente. Cu aproape unanimitate Consiliul a decis c? România î?i va lua toate m?surile de paza frontierelor ei".

Formula aleas? spre a exprima pozi?ia de neutralitate a României, s-a dovedit adecvat?, fiind acceptat? de puterile vecine aflate în conflict. Mini?trii Puterilor Centrale au declarat c? n-au nici o obiec?ie fa?? de cele declarate în Comunicatul de pres? cu privire la neutralitatea României, iar ministrul Rusiei i-a comunicat lui I.I.C. Br?tianu c?: „Rusia este mul?umit? de bunele raporturi ce exist? între Imperiul rusesc ?i România". Ambele p?r?i aflate în conflict au fost de acord c? România adopta formula „expectativei armate".

footer