Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. Gheorghe Buzatu (+)   
Miercuri, 01 Iunie 2016 10:48

Gh. Buzatu - Istoria s? judeceCriminali de r?zboi ori criminali de pace?

Criminali de r?zboi... De ce nu, mai degrab?, criminali de pace?! Istoricul - cum preciza Apelul men?ionat din 2005 - respinge „dogmele", inclusiv pe cele introduse ?i aplicate de autorit??ile criminale de la Bucure?ti în 1945-1946 ?i mai apoi. În ceea ce-l prive?te, Mare?alul Antonescu a fost încrez?tor în Judecata Istoriei... Criminali de r?zboi ori criminali de pace? Ar deranja pe cineva? C?ci, ?i dup? 1945, lumea a fost bântuit? oricum de r?zboaie, care, dac? nu au fost recunoscute tot criminale, nu înseamn? c? au fost mai prejos. Dimpotriv?. De vreme ce R?zboiul Rece, care, nu numai c? a succedat ci a reie?it direct din conflagra?ia anilor 1939-1945, a fost superior ca durat? ?i amploare celui proclamat încheiat[4]. Dar, pentru a reveni, unde erau prin 1944-1948 Stalin, Beria ?.a. Nu au ac?ionat direct ori au prefera s? ac?ioneze prin reprezentan?i, cu recomand?ri de comuni?ti ?i statut de mini?tri, juri?ti, jurnali?ti sau ?efi ai serviciilor secrete, a?a precum Ana Pauker (Hannah Robinsohn), Emil Bodn?ra?, Gh. Gheorghiu-Dej, Vasile Luca (Luka László), Teohari Georgescu (Burah Tescovici), Lucre?iu P?tr??canu, Avram Bunaciu (Abraham Gutman), Silviu Brucan (Saul Bruckner) ?i so?ia, Alexandru Voitinovici, Iosif Chi?inevschi (Jakob Roitman), Gheorghe Pintilie (Timofei-Pantiu?a Bodnarenko), Alexandru Nicolschi (Boris Grünberg), Sergiu Nicolau (Serghei Nikonov) ?.a.[5]. Întâmpl?tor ori nu, ei se aflau evident printre Înving?tori, dar cine i-ar putea include ?i printre Judec?tori?... Nu figura ?i Adolf Hitler, care - nu-i a?a? - prin 1939-1941, al?turi de monstrul de la Kremlin, a stabilit ?i împ?r?it... pacea ?i drepturile Europei!

Vinova?i de... dezastrul ??rii ?i criminali de r?zboi? Judeca?i ?i condamna?i în temeiul unor dispozi?ii neconstitu?ionale[6], întrucât România, nemaifiind în stare de r?zboi, nu se mai putea dicta pedeapsa cu moartea! În plus, dac? se respecta Legea nr. 312/1945 (art. 18, aliniatul 3), judecarea celor vinova?i de „dezastrul ??rii" sau de „crime de r?zboi" fusese îng?duit? pân? la 1 septembrie 1945[7]. A fost motivul pentru care „procesul" grupului Mare?al Antonescu fiind stabilit pentru luna mai 1946, guvernul dr. P. Groza a intervenit cu Legea nr. 61/1946 care, în temeiul decretului nr. 386/7 februarie 1946 (art. 1), prelungind termenul „final" stabilit ini?ial pentru 1 septembrie 1945 la 1 iunie 1946[8]... Iar „Tribunalul Poporului", plasat sub „pre?edin?ia" unui personaj obscur, controversat ?i lacheu des?vâr?it - Alexandru Voitinovici[9], descoperit ?i numit de Lucre?iu P?tr??canu, titular al Justi?iei în toate cabinetele de la Bucure?ti dintre 1944 ?i 1948[10], a ac?ionat, în numele unui regim consacrat el însu?i criminal[11]. Cu atât mai mult s-a aflat ?i st?ruie în aten?ia istoricilor situa?ia Profesorului Gh. Alexianu[12], întrucât, la atâtea decenii dup? pr?bu?irea regimului totalitar comunist, s-au g?sit instan?e care doar mimeaz? c? ar fi dispuse s? re-examineze „cazurile" din 1946 de?i sfâr?esc prin blocarea lor ?i prin reconfirmarea deciziilor... staliniste. Precum a procedat Înalta Curte de Casa?ie ?i Justi?ie a României care, la 6 mai 2008 - în replic? la demersul Domnului ?erban Alexianu - a apreciat drept definitiv?[13] sentin?a Tribunalului criminal de la Bucure?ti din 17 mai 1946 ... De ce? În fond, Istoria se repet?. Nimeni altul decât M. Eminescu a observat cândva în „Timpul": „Numai în România înalta tr?dare e un merit, numai la noi e cu putin?? ca vale?ii slugarnici ai str?in?t??ii s? fie mini?tri, deputa?i, oameni mari".

Cu totul recent (24 aprilie 2013 - n.r.), Ion M?ld?rescu considera c? „manipularea a p?truns atât de profund în subcon?tient... S? nu uit?m c? de-a lungul anilor au ap?rut numeroase documente contraf?cute, m?rturii mincinoase ?i declara?ii ob?inute sub ?antaj, amenin??ri ?i/sau tortur?. Dar despre asta nu se spune... Cine ne judec?? Un institut telecomandat din exterior [...]. La ?coal? nu se predau lec?ii prin care s? li se explice elevilor c? inventatorii comunismului au fost evrei ?i nici nu li se vorbe?te despre afirma?iile lui Fr. Engels referitoare la poporul român sau despre ziua de 8 decembrie (1920) când criminalii terori?ti Max Goldstein, Saul Osias ?i Leon Lichtblau au pus o bomb? la Senatul României. În România nu se comemoreaz? oficial „S?pt?mâna Ro?ie" (28 iunie - 3 iulie 1940)? [...] Din programa ?colar? aproape c? a fost eliminat? istoria românilor, în schimb comentariile de istorie a holocaustului sunt obligatorii. Despre holocaustul ro?u, iudeo-bol?evic împotriva românilor nu se vorbe?te nici m?car în ?oapt?. Iat? câteva nume ale celor care s-au f?cut vinova?i de crime împotriva poporului român, de nimicirea intelectualit??ii române sub regimul impus de Armata Ro?ie ?i girat de Regele Mihai (?i not?m aici doar câ?iva, care, din « întâmplare », sunt evrei): Ana Pauker, alias Anna Rabinsohn, Ministru de Externe al României, supranumit? ?i Stalin în fust? (idolul lui MRU); Ilka Wassermann, reala directoare a Ministerului Român de Externe; Iosif Chi?inevschi, alias Jakob Broitman, vicepre?edinte al Consiliului de Mini?tri ?i membru al C.C. al P.M.R.; Teohari Georgescu, alias Burah Tescovici, Ministru de Interne; Avram Bunaciu, alias Abraham Gutman, Secretar; Lothar R?d?ceanu, alias Lothar Wuertzel, ministru; Miron Constantinescu, alias Mehr Kohn; M. Haupt, general, comandant militar al Capitalei; Laurian Zamfir, alias Laurian Rechler, general, ?ef al Securit??ii; Heinz Gutman, ?ef al Serviciului Secret Civil; William Suder, alias Wilman Suder, ?ef al Contra-spionajului; Colonel Roman, alias Roman Walter, tat?l lui Petre Roman, ?ef al Serviciului de Educa?ie, Cultur? ?i Propagand? al Armatei; Alexandru Moghioro?, alias Mogyorós Sándor, Ministru al Na?ionalit??ilor, evreu din Ungaria; Alexandru Badan, alias Alexander Braunstein, ?ef al Comisiei de Control al Str?inilor; Maior Lewin, evreu, fost ofi?er în Armata Ro?ie, ?ef al Cenzurii presei din România; Colonel Holban, alias Moscovici, ?ef al Securit??ii pe Bucure?ti; George Silviu, alias Gersch Gollinger, secretar general în Ministerul de Interne din România; Erwin Voiculescu, alias Erwin Weinberg, ?ef al Departamentului pentru pa?apoarte în Ministerul de Externe din România (?.a., ?.a.)... C?l?ii - oricare ar fi fost originea lor etnic? - ?i atrocit??ile comise împotriva poporului român nu pot fi absolvi?i de verdictul: holocaust, genocid, crim? la adresa umanit??ii ?i a românit??ii"[14].

F?r? a for?a în vreun fel similitudinile, scriitorul Paul Goma, pe urmele lui Alexandr Soljeni?în - care a publicat un text fundamental ?i tulbur?tor privind o problem? de istorie ?i de cultur?, abordat? de atâ?ia ?i nereu?it? de vreunul, ne referim la clasica sintez? Dou? secole împreun?, I-II, Evrei ?i ru?i, 1795-1972 (traducere, Bucure?ti, 2004, edi?ia original? - Moscova, 2002)[15] - ne-a oferit o carte tratând în esen?? problema Gulagului în trecutul nostru recent: S?pt?mâna ro?ie (28 iunie-3 iulie 1940) sau Basarabia ?i evreii. Eseu. Varianta ianuarie 2007. Bio-Bibliografie (edi?ia a 5-a, Bucure?ti, Editura Anamarol, 2007, 448 p.). Voi prezenta lista unor termeni ?i expresii esen?iale, singura în m?sur? a releva aria ?i natura investiga?iei lui Paul Goma: Holocaust, Gulag, Industria Holocaustului, Holocaustul Negru ?i Holocaustul Ro?u, holocaustologi, „Pogromul de la Ia?i", „Trenurile mor?ii", „adev?rul unic, imuabil", nega?ionism ?i nega?ioni?ti, antiromânism, corectitudine politic? ?i istoric?, sionism ?i antisemitism, na?ional ?i na?ionalism, falsificarea istoriei, masacre, teroarea ro?ie în Basarabia, Raportul Tism?neanu, goimi, înfometarea programat?, Martiriul Basarabiei ?i Bucovinei - 1940-1941, „evreii vinova?i de Holocaustul Ro?u din România, inclusiv Basarabia, Bucovina de Nord, Her?a (28 iunie 1940-1990) etc. etc.

Din „S?pt?mâna Ro?ie" redescoperim istoria ascuns?, precum sumedenie de nume pe listele negre, dar ?i o list? ro?ie - „a celor care, ni sePaul Goma - S?pt?mâna Ro?ie dest?inuie Paul Goma, mai ales prin cuvânt - cuvânt?ri, laude la adresa U.R.S.S., condamn?ri ale « trecutului », directive, denun?uri - ne-au acuzat, agresat, terorizat decenii ?i decenii", a?a precum, între al?ii, Felix Aderca, Jean Ancel, Pavel Apostol, Camil Baltazar, Maria Banu?, Aurel Baranga, Radu Bogdan, Cristina ?i Mihail Boico, Savin Bratu, Marcel Bresla?u, Silviu Brucan, Nina Cassian, Vera C?lin, Ion C?lug?ru, Iosif Chi?inevski, Pavel Cîmpeanu, Paul Cornea, O. Crohm?lniceanu, S. Damian, Radu Florian, Eugen Frunz?, I. Ludo, Oscar Lemnaru, T. G. Maiorescu, Lilly Marcou, Al. Mirodan, Zigu Ornea, Ana Pauker, J. Perahim, Leonte R?utu, M. Roller, Valter Roman, Sorin Toma, I. Vitner, ?tefan Voicu, Geo ?erban, L. Tism?neanu, Ileana Vrancea, Ed. Reichman ?.a., ?.a. Comentariile lui Paul Goma: „E frumoas? scurta, mult presa scurta list? ro?ie a mea? Nu, nici o list? nu poate fi frumoas?. Denun?ul: un act odios, chiar atunci când era botezat « demascare », cu atât mai tic?los cu cât era redactat în tain? ?i ... anonim. Abominabile, criminale au fost listele negre alc?tuite de evrei: acelea, spre deosebire de a mea, au fost materializate cu începere de la 28 iunie 1940, în Basarabia ?i în Bucovina de Nord, iar din 23 august 1944 în restul României - prin arest?ri, prin excluderi din cultur?, din c?r?i, din locuin?e, din via??[...]". În acest fel, Paul Goma atest? temeinicia lui Nicolae Iorga, istoricul nostru f?r? pereche pentru deceniile ce au fost ?i pentru veacurile ce or s? fie, probat? mai cu seam? în memorabilul De ce atâta ur?? (vezi „Neamul Românesc", 6.7.1940), din care extragem: „Se adun? ?i cresc v?zând cu ochii documentele ?i materialele, actele oficiale ?i declara?iile luate sub jur?mânt. Înal?i magistra?i ?i bravi ofi?eri care ?i-au riscat via?a ca s? apere cu puterile lor retragerea ?i exodul românilor [din Basarabia] au v?zut cu ochii lor nenum?rate acte de s?lb?ticie, uciderea nevinova?ilor, lovituri cu pietre ?i huiduieli. Toate aceste gesturi infame ?i criminale au fost comise de evreimea furioas? ale c?rei valuri de ur? s-au dezl?n?uit ca sub o comand? nev?zut?. De ce atâta ur?? A?a ni se r?spl?te?te bun?-voin?a ?i toleran?a noastr?? Am acceptat acapararea ?i st?pânirea iudaic? multe decenii ?i evreimea se r?zbun? în ceasurile grele pe care le tr?im. ?i de nic?ieri o dezavuare, o rupere vehement? ?i public? de ispr?vile bandelor uciga?e de sectan?i ?i sanguinari [...] Românimea aceasta, de o bun?tate prosteasc? fa?? de musafiri ?i jecm?nitori merita un tratament ceva mai omenos din partea evreimii care se l?uda pân? ieri c? are sentimente calde ?i fr??e?ti fa?? de neamul nostru în nenorocire". Excep?ie f?când atâtea împliniri ?i e?ecuri, veacul al XX-lea a oferit, periodic, românilor spectacolele jalnice ale mai multor... „Procese ale secolului"[16]: procesul comuni?tilor din Dealul Spirii (ianuarie-iunie 1922), procesul lui Corneliu Zelea Codreanu (mai 1938), procesul guvern?rii I. Antonescu (mai 1946), procesul P.N.?. (octombrie-noiembrie 1947) ?i, desigur, ultimul dar nicidecum în cele din urm?, procesul so?ilor Ceau?escu (decembrie 1989).

- Va urma -
Grafica - Ion M?ld?rescu

---------------------------------------
[4] Vezi Thomas Parrish, Enciclopedia R?zboiului Rece, traducere, Bucure?ti, Editura Univers Enciclopedic, 2002, 404 p.
[5] Gh. Buzatu, R?zboiul mondial al spionilor (1939-1989), Ia?i, 1991, p. 224 ?i urm. Vezi lista complet? pentru anul 1947, stabilit? de ministrul britanic în exerci?iu la Bucure?ti (Gh. Buzatu, România ?i R?zboiul Mondial din 1939-1945, Ia?i, 1995, p. 340 ?i urm.
[6] În 1944-1945, autorit??ile de la Bucure?ti, din momentul în care s-a semnat Conven?ia de Armisti?iu din 12-13 septembrie 1944, au fost obligate s?-?i asume declara?ii convenabile celor Trei Mari Puteri Aliate (S.U.A., Marea Britanie ?i U.R.S.S.) ?i s? întreprind? ac?iuni concrete pentru depistarea atrocit??ilor de r?zboi ?i a crimelor de r?zboi imputate cu prioritate Germaniei dar ?i ??rilor aliate ori satelite (inclusiv România), în spiritul unor documente din 1943-1945: dup? Conferin?a Mini?trilor Afacerilor de Externe de la Moscova din 19-30 octombrie 1943, când s-a dat o declara?ie semnat? în numele lui F. D. Roosevelt, I. V. Stalin ?i W. Churchill (cf. R. A. Rudenko, coordonator, Niurnbergskii pro?ess nad glavnymy neme?kymy voennym prestupnykami. Sbornik materialov v sedmy tomah, I, Moskva, Gosudarstevennoe. Izdatelstvo Iuridiceskoy Literatury, 1957, p. 20-21, 22-23; referiri la România ?i al doilea r?zboi mondial se afl? în toate cele ?apte volume ale colec?iei, mai ales în vols. 2 ?i 5. Pentru istoric, se impune cercetarea tuturor celor 42 de volume ale colec?iei oficiale editate în 1947-1949 în limbile german?, englez? ?i francez?, astfel c?, în fondul bibliotecii Institutului „A. D. Xenopol" al Filialei Ia?i a Academiei Române, am dispus integral de Procès des grands criminels de guerre devant la Tribunal Militaire International de Nuremberg, 1-42, Nuremberg, 1947-1949, din care: vols. 1-22 - actul de acuzare, dezbaterile, sentin?a); vols. 23-24 - indici de documente ?i persoane; vols. 25-42 - documentele acuz?rii). I-a succedat o alt? Declara?ie tripartite semnat? de aceia?i la 1 decembrie 1943 la Teheran (R. A. Rudenko, Niurnbergskii pro?ess, I, p. 24-25; cf. ?i Valentin Ciorbea, Emanuel Plopeanu, Din istoria secolului XX, III, 1939-1945 - Diploma?ia r?zboiului, Constan?a, Editura Ex Ponto, 2011, p. 251 ?i urm.). A intervenit, la 5 iunie 1945, ?i o Declara?ie în numele Guvernelor URSS, SUA, Angliei ?i Fran?ei (apud Niurnbergskii pro?ess, I, pp.30-37) sau Declara?ia din 17 iulie 1945 (ibidem, pp. 38-42). De asemenea, la 8 august 1945, la Londra, s-a instituit Tribunalul Militar Interna?ional cu sediul la Nürnberg, fiind realizat un agrement în baza c?ruia în domeniul legii interna?ionale s-a creat un precedent: judecarea ?i condamnarea (cu prioritate) a liderilor nazi?ti captura?i în mai-iunie 1945 (ibidem, pp. 63-65); separat s-au stabilit Statutul Tribunalului Militar Interna?ional (ibidem, pp. 66-73) ?i Regulamentul (ibidem, pp. 74-78). Capetele de acuzare puse în seama principalilor criminali de r?zboi au fost grupate în patru categorii - a. conspira?ie intern? ?i extern?; b. crime împotriva p?cii; c. crime de r?zboi în teritoriile ocupate; d. crime împotriva umanit??ii. Principiile erau labile, ceea ce s-a subliniat în epoc? ?i îndeosebi mai apoi (cf. Thomas Parrish, S. L. A. Marshall, eds., The Simon and Schuster Encyclopedia of World War II, New York, Simon and Schuster, 1978, pp. 449-451). România, ca stat învins în conflagra?ia din 1939-1945 ?i dornic s? intre în „concertul popoarelor lumii", nu a avut alt? solu?ie decât s? se supun?... „legii interna?ionale". Deja la 12-13 septembrie 1944, Conven?ia de Armisti?iu semnat? la Moscova impunea c? „Guvernul ?i Înaltul Comandament Român se oblig? s? colaboreze cu Înaltul Comandament Aliat (Sovietic) la arestarea ?i judecarea persoanelor acuzate de crime de r?zboi" (apud Ioan Dan, „Procesul" Mare?alului Ion Antonescu, ed. a II-a, Bucure?ti, Editura Lucman, 2005, p. 37), iar guvernele comunizante de la Bucure?ti, acceptând întocmai statutul de ocupa?ie ?i c?utând s? fie pe placul ocupan?ilor, s-au gr?bit s? adopte m?suri în consecin??, precum: - la 7 octombrie 1944 - decretul „pentru purificarea administra?iilor publice"; la 8 octombrie 1944 - decretul dispunând „luarea oric?ror m?suri privative de libertate"; la 18 decembrie 1944 - decretul pentru „instituirea unui regim tranzitoriu de organizare judec?toreasc?"; decretele-lege nos. 148-149 din 20 ianuarie 1945 pentru promulgarea Legilor 50 ?i 51 relativ la „urm?rirea ?i pedepsirea criminalilor ?i profitorilor de r?zboi" sau „urm?rirea ?i sanc?ionarea celor vinova?i de dezastrul ??rii" ce urmau a fi deferi?i unui Tribunal... special (cf. Alesandru Du?u, Sub povara Armisti?iului - Armata Român? în perioada 1944-1947, Bucure?ti, Editura Triconc, 2003, p. 126 ?i urm.). Imediat, mai precis la 29 ianuarie 1945, prin „jurnale ale Consiliului de Mini?tri" (nos. 188-189) s-a stabilit arestarea ?i cercetarea a 69 ?i, respectiv, 65 de persoane „b?nuite a fi comis crime de r?zboi" ori „a fi fost responsabile de dezastrul ??rii" (ibidem, p. 128), la 10 februarie 1945 fiind trecu?i în retragere Mare?alul Ion Antonescu ?i generalii C. Pantazi, Ilie ?teflea, C. Z. Vasiliu, Ion Gheorghe, C. Tobescu, Gh. Jienescu ?.a. (ibidem, p. 120), pentru ca, 19 martie 1945, s? fie trecute în rezerv? nenum?rate cadre militare - practic 7 168 (ibidem); în conformitate cu legile 50-51, guvernul dr. P. Groza a elaborat decretul nr. 1 318/21 aprilie 1945 pentru promulgarea Legii nr. 312 din aceea?i zi privind „urm?rirea ?i sanc?ionarea celor vinova?i de dezastrul ??rii sau de crime de r?zboi" (ibidem, p. 128; Ioan Dan, op. cit., pp. 43-48); era o lege de „origine" stalinist? (ibidem, p. 46), care înc?lca principiile separa?iei puterilor în stat, consacrat - men?ioneaz? Ioan Dan - prin articolele 33-34 al Constitu?iei din 1923, repus? în vigoare dup? 23 august 1944, ?i pe acelea ale neretroactivit??ii legilor penale (ibidem, p. 47). Prin art. 10 al Legii nr. 312 s-a constituit Tribunalul Poporului - o instan?? extraordinar?, iar dreptul la recurs era admis numai pentru Înalta Curte de Casa?ie ?i Justi?ie Militar? (art. 14). Au urmat, la 25 aprilie 1945, constituirea organelor de cercetare penal? - Corpul acuzatorilor publici ?i constituirea completului de judecat? - a?a-numitul „Tribunal al Poporului" (Al. Du?u, op. cit., p. 128), func?ionând dou? „Tribunale ale Poporului", la Bucure?ti ?i la Cluj. La Bucure?ti, în 1945-1946, s-au judecat 15 loturi de inculpa?i, majoritatea militari ?i func?ionari (ibidem, p. 129). Deja în r?stimp începuse vân?toarea celor „b?nui?i [drept] criminali de r?zboi ?i vinova?i de dezastrul ??rii", prin Jurnalul Consiliului de Mini?tri nr. 188 din 16 februarie 1945 fiind incrimina?i Ion Antonescu, Mihai Antonescu ?i generalii C. Pantazi ?i C. Z. Vasiliu (Ioan Dan, op. cit., p. 113-114). În perioada 14-22 mai 1945, completul din Bucure?ti al „Tribunalului Poporului" a judecat primul lot de „criminali de r?zboi", generalul N. Macici fiind condamnat la moarte, dar sentin?a i-a fost schimbat? în munc? silnic? pe via?? de Înalta Curte de Casa?ie ?i Justi?ie (c f. Alesandru Du?u, Florica Dobre, Drama generalilor români (1944-1964), Bucure?ti, Editura Enciclopedic?, 1997, p. 168). Tot pe atunci (30 mai-14 iunie 1945) s-a înscenat judecarea lotului celor 12 ziari?ti care s-ar fi pus „în slujba propagandei fasciste" ?i... vinova?i de „crime de dezastrul ??rii prin s?vâr?irea de crime de r?zboi" (cf. Ioan Opri?, Procesul ziari?tilor „na?ionali?ti". 22 mai-4 iunie 1945, Bucure?ti, Editura Albatros, 1999, passim; Gh. Buzatu, O istorie a prezentului, Craiova, Editura Mica Valahie, 2004, p. 364 ?i urm.). Dintre membrii lotului, celebrul ziarist Pamfil ?eicaru, judecat în contumacie, a ... beneficiat de condamnarea la moarte, fiind în 1966 gra?iat prin decret de N. Ceau?escu (O istorie a prezentului, pp. 377-379).
[7] Cf. M. D. Ciuc?, ed., Procesul Mare?alului Antonescu. Documente, I, Bucure?ti, Editura Saeculum I.O./Editura Europa Nova, 1995, p. 26.
[8] Ibidem.
[9] Vezi în acest sens „scurta biografie": „Voitinovbici, A. Alexandru" (6.VIII.1915 Pa?cani - 5.IX.1986 Bucure?ti) (fiul lui Adam (cofetar; fiul lui Iosif, orig. din Gali?ia, stabilit la Podul Iloaiei) ?i Iulia (n. Zierhoffer;înv???toare) - ilegalist cu stagiul recunoscut din 1935; pre?edintele Tribunalului Poporului (1945-1946), secretar general al Ministerului Justi?iei (1946-1948), procuror general al R.P.R.(1948-1952), pre?edinte al Tribunalului Suprem al Republicii (1954-1967), deta?at ca membru al Cur?ii Permamente de Arbitraj de la Haga (1967-1973), ?ef al Colegiului de Jurisdic?ie la Curtea Superioar? de Control Financiar (1973-1979, pensionat); scriitor ?i publicist submediocru sub pseudonimele „Al. Voitin" (cel mai frecvent), „Al. Adamescu", „Adam Apostol"; decorat cu ordinul „23 August" clasa a III-a în 1964; a prezidat, între alte sute de condamn?ri ale unor opozan?i ai sistemului comunist, procesele lui Ion Antonescu (1946) ?i Iuliu Maniu (1947)" (Iulian Apostu, Zydokomuna, edi?ia decembrie 2012, disponibil? pe Internet, cf. Această adresă de e-mail este protejată de spamboĆŁi; aveĆŁi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza ). Pentru general (r) Ioan Dan, Voitinovici, de?i la un moment dat, care s-a prelungit vreo ?ase ani, a reprezentat România la Curtea Permanent? de Arbitraj de la Haga, nu apare decât ca ... „magistrat" (vezi „Procesul" Mare?alului Ion Antonescu, p. 117). Istoricii au dovedit ?i documentele au confirmat integral c?, la „procesele" loturilor Antonescu (1946) ?i Maniu (1947), Voitinovici a fost la dispozi?ia celor de „sus" (cf. M. D. Ciuc?, Procesul Mare?alului Antonescu. Documente, I, passim).
[10] Stelian Neagoe, Istoria Guvernelor României. 1859-1999, edi?ia II-a revizuit? ?i ad?ugit?, Bucure?ti, Editura Machiavelli, 1999, pp. 149-164.
[11] Vezi Comisia Preziden?ial? pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, sub coordonarea lui Vladimir Tism?neanu ?i a colaboratorilor, eds., Raport final, Bucure?ti, Editura Humanitas, 2007, p. 23 ?i urm.; Vasile Pascu, Regimul totalitar comunist în România (1945-1989), I-II, Bucure?ti, Editura Clio Nova, 2007, passim.
[12] Cf. Gh. Buzatu, Antonescu, Hitler, Stalin, Ia?i, Demiurg, 2008, pp. 441-482.
[13] Ibidem, p. 476-477.
[14] Vezi „Art-Emis", 27.1.3013 (http://www.art-emis.ro).
[15] Cf. Viaceslav Samo?kin, în Europa XXI - Românii între ru?i ?i sovietici, Ia?i, 2004-2005, pp. 387-396
[16] Gh. Buzatu, Mare?alul Ion Antonescu. Drumul destinului. O biografie, Ia?i, 2012, cap. XXV; idem, Mare?alul Ion Antonescu. Biobibliografie, Ia?i, Demiurg, 2010, pp. 61-73.

footer