Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Col. (r) Lector univ. dr. Tiberiu T?nase   
Duminică, 29 Mai 2016 18:27

Col. (r) Dr. Tiberiu Tanase, art-emisAspecte privind opera?iuni de spionaj extern

Sunt cunoscute preocup?rile K.G.B.-ului din anii '80, de focalizare pe amenin?area unui atac surpriz? Vestic, dar ?i rapoartele din 1985 ?i 1986 înc? reflectau acest lucru ca pe o prioritar? preocupare. Astfel, raportul din 1985, f?cea referiri: „Aten?ia prioritar? cea mai înalt? a fost dedicat? informa?iilor planurilor militare strategice al adversarului, proiectelor privind cre?terea superiorit??ii militare asupra U.R.S.S., indiciilor privind preg?tirea lans?rii unui posibil atac cu rachete nucleare", iar raportul din 1986, cuprindea mai restrâns: „For?e semnificative ?i mijloace au fost direc?ionate în vederea culegerii de informa?ii privind avertizarea timpurie a unui atac surpriz? cu rachete nucleare asupra U.R.S.S.". Dar, referin?e privind preocup?rile asupra unui posibil atac ostil nu au mai ap?rut în rapoartele din 1988 ?i 1989. Rapoartelor anuale de informare pe fiecare an totalizau între 25.000 si 40.000 ?i num?rul de mostre de echipament sau produse a fost de ordinul 12.000 la 13.000. Nu este posibil, bineîn?eles, s? evaluezi astfel de eforturi asupra asemenea cantit??i de date. K.G.B.-ul însu?i, de?i nu a putut s? o fac?, începând din 1986 rapoartele erau estimate de a dep??i valoarea programului. În rapoartele din februarie 1989 ?i februarie 1990, K.G.B. s-a confruntat cu o situa?ie complex?. K.G.B. raporta c? a ob?inut o informa?ie despre planurile ?i schi?ele cercurilor conduc?toare ale Statelor Unite Ale Americii si alia?ilor lor, „în leg?tur? cu evenimentele din Estul Europei ?i desf??urarea proceselor politice din ?ara noastr?" ?i „cu aten?ie s-a analizat situa?ia care se desf??oar? în Europa, în special în lumina evenimentelor din Germania de Est ?i de Vest, rela?iilor din N.A.T.O. ?i ??rile semnatare ale Pactului de la Var?ovia". Modul de redactare a acestor declara?ii spun mai multe, fiind mai mult o informare pentru conducerea sovietic?.

Toate rapoartele anuale începând din 1985 pân? în 1989 includ referiri la rolul pe care l-a jucat K.G.B.-ul în furnizarea de informa?ii (intelligence) pentru întrunirile ?i alte negocieri lui Gorbaciov, ca lider al Sovietelor în tratarea problemelor interna?ionale. Câteva rapoarte anuale au prezentat ?i unele deficien?ele din intelligence-ul sovietic. Astfel, în raportul din 1986, dup? ce sunt citate multe realiz?ri pozitive, se continu? afirmându-se: „în acela?i timp, rezultatele practice din munca de intelligence, în special cele privind inamicul principal (U.S.A. ?i N.A.T.O.), Japonia, ?i China, înc? nu îndeplinesc cerin?ele moderne. Actuala sarcin? de a crea o re?ea de agen?i în ?intele de baz? r?mâne. Raportul din 1988 îmbr??i?a ideea conform c?reia în intelligence-ul sovietic exist? o insuficien?? în documentarea informa?iilor de alertare, de predic?ie a personajelor politice ?i în ciuda eforturilor lor extinse, exista o insuficien?? în ob?inerea materialelor secrete ?i mostrelor în intelligence-ul tehnico- ?tiin?ific, la fel ca ?i în problemele economice. De remarcat si subliniat din raportul din 1986, accentul critic prin care se semnalau serioase deficien?e în asigurarea securit??ii intelligence-ului, care înc? nu au fost eliminate, fiind unul din motivele pentru care au fost produse daune politice ?i opera?ionale. Rapoartele anuale din 1985-1989 cuprind câteva referiri la rolul interna?ional al K.G.B.-ului, altul decât cel din activitatea de intelligence Astfel, raportul din 1985 face referiri la înt?rirea colabor?rii interna?ionale cu organele securit??ii de stat ale statelor fr??e?ti ?i socialiste ?i asisten?a K.G.B.-ului pentru Afganistan ?i Nicaragua în lupta lor împotriva insurgen?ilor, precum ?i o trecere in revista a colaborarilor cu serviciile speciale ale unui num?r de ??ri în curs de dezvoltare. Acest raport precum ?i cel din 1986, notau asistenta si colabor?rile cu ??rile aliate membre ale Pactului de la Var?ovia în dezv?luirea câtorva spioni în jurul bazelor militare sovietice din acele ??ri.

Similar, raportul din 1985 nota munca de colaborare cu afganii în dezv?luirea a ?apte agen?i ai spionajului str?in (ne afgan), ?i 132 de agen?i mujahedini. Raportul din anul 1989, clasat în februarie 1990, nota c? primii pa?i interimari au fost f?cu?i pentru a ajusta cu rapiditate schimb?rile din situa?ia politic?. Cooperarea cu organele de securitate ale ??rilor est europene (nemaifiind numite fr??e?ti sau socialiste), Cuba ?i un num?r de ??ri prietene în Asia a fost construit? în conformitate cu linia politic? a statului nostru ?i a partidelor în p?strarea leg?turilor cu aceste ??ri, cu considera?ie pentru schimbare. Este notat ca sfaturi tehnice ?i asisten?? financiar? a fost de asemenea acordat? serviciilor speciale ale câtorva ??ri în curs de dezvoltare (nu se mai face referire despre num?rul lor).

Ce a urm?rit K.G.B.-ul prin rapoartele sale?

Rapoartele din perioada 1985-1989 ne-au prezentat date importante despre K.G.B. ?i rolul s?u în era Gorbaciov. Rapoarte anuale ale K.G.B., au fost, probabil, de mic? importan?? pentru Gorbaciov care, desigur, zilnic, a primit rapoarte ale K.G.B. ?i lua dac? era necesar, deciziile politice cu privire la diferite aspecte ale activit??ii K.G.B. Dar în cadrul propriilor limite, agentii f?ceau f?r? îndoial?, o prezentare general? considerabil? de date statistice care indic? domeniul de aplicare al activit??ilor K.G.B. În concluzie, cele patru rapoarte ale K.G.B. pentru Gorbaciov, acoperind cea mai mare parte a perioadei de sub conducerea sa, furnizeaz? informa?ii mai concrete cu privire la natura, sfera de aplicare, ?i scara activit??ilor K.G.B. în spionajul ?i contraspionajul str?in ?i a securit??ii interne. Dar, furnizeaz? ?i o cunoa?tere a acestei structuri secrete prin deschiderea în concep?ia K.G.B.-ului ca institu?ie de securitate . De?i, nu ni se ofer? direct informa?ii cu privire la rolul jucat de KGB în politic?, ele ofert? unele informa?ii ob?inute ?i prelucrate de aceast? structur?. Gorbaciov ?i-a dat seama de importan?a K.G.B.-ului: a) ca element de influen?? în politica intern? sovietic?; b) ca mijloc de a evita s? fie destabilizat ?i c) pentru a fi informat asupra situa?iei sociale, economice ?i politica a U.R.S.S.[2].

Astfel, spre deosebire de alte organe de stat, K.G.B.-ul nu a fost obiectul unor reforme pân? în iunie 1989, când Vladimir Hrusciov (pre?edintele K.G.B.-lui preia postul de membru al Biroului Politic (Politbirou) - ?i se înfiin?eaz? Comitetul pentru Probleme de Ap?rare ?i de Securitate a Statului (K.V.O.G.B.), alc?tuit din parlamentari ?i care r?spundea de crearea bazei legale a K.G.B.Deci, încerc?rile de a se readapta la schimb?rile interne ?i externe lumii în care operase în ultimii s?i ani de transformare a Uniunii Sovietice, înainte de colaps, au demonstrat divergen?ele între reformatori ?i conservatori, ceea ce indic? nu numai existen?a unor divergen?e interne, ci ?i o separare între baz? ?i vârful organiza?iei. Implicat în încercarea de lovitur? de stat, din august 1991, K.G.B.-ul a trebuit s? suporte consecin?e fiind reorganizat ?i restructurat în mai multe etape succesive, pentru ca în cele din urm? s? fie desfiin?at ca întreg ?i s? apar? sub forma structurilor succesoare s?i . Astfel, prin Decretul din 26 noiembrie 1991 al pre?edintelui Boris El?în s-a creat oficial noul serviciu de securitate numit Agen?ia Federal? de Securitate a Rusiei (F.S.B.) A.F.B.- aceasta includea ?i o Direc?ie de Informa?ii Externe) , subordonat? direct pre?edintelui ?i sub control parlamentar.

La 19 decembrie 1991, pre?edintele El?în semneaz? un decret prin care se înfiin?eaz? Ministerul Securit??ii ?i al Afacerilor Interne( Ministerstovo Bezopasnosti I Vnutrennih Del - M.B.V.D.), care avea drept obiectiv centralizarea tuturor organelor de informa?ii ?i de securitate intern?. În urma protestelor Parlamentului ?i a rezervelor manifestate de Curtea Costititu?ional?, pre?edintele Federa?iei Ruse revine asupra hot?rârii ?i desfin?eaz? M.B.V.D, iar la 14 ianuarie 1992 au fost înfin?ate trei structuri:
- Serviciul de Informa?ii Externe (Slujba Vne?nei Razvedki – S.V.R.);
- Ministerul de Interne (Ministerstvo Vnutrennih Del - M.V.D.);
- Ministerul Securit??ii (????????????? ???????????????? ????????????? ?.?.?.?. - M.B.), constituit pe baza fostei Direc?ii a II-a Principale a K.G.B., în care a fost dizolvat F.S.B.. Pe data de 21 decembrie 1993, este desfiin?at ?i înlocuit cu Servicul Federal de Contra Informa?ii (Federlanaia Slujba Kontrrazvedki - F.S.K.), subordonat Ministerului de Interne, care în 1995 va deveni Serviciul Federal de Securitate (???????????? ??????? ????????????? - F.S.B.).
Prin Decretul la 10 ianuarie 1994 se înt?re?te controlul pre?edintelui asupra Ministerului Ap?r?rii, de Externe, a F.A.P.S.I. ?i F.S.B.
Toate aceste schimb?ri formale demonstreaz? faptul c? daca K.G.B.-ul nu a reu?it s? men?in? U.R.S.S.-ul ?i integritatea puterii sale a reu?it s?-?i conserve ?i s?-?i men?in? puterea sub noua formul? a Comunit??ii de Intelligence, care s-a n?scut din ?ocul devastator al colapsului U.R.S.S. ?i al dezmembr?rii formale a K.G.B.-ului .

Continuitate în noile forme pentru controlul societ??ii ?i redobândirea statutului de super putere

Odat? cu prabu?irea Uniunii Sovietice, mul?i speciali?ti preconizau ?i destr?marea temutului aparat de intelligence de care aceasta beneficia; în schimb, epoca post-sovietic? a cunoscut o înflorire a organiza?iilor din acest domeniu, acestea dezvoltându-se din principalele dou? agen?ii sovietice: K.G.B.- ul, care avea în atribu?ii culegerea de informa?ii din spa?iul intern cât ?i extern ?i G.R.U., care se ocupa de intelligence-ul militar. Rolul proeminent, chiar dominant al structurilor de acest gen demonstreaz? ambi?iile m?re?e ale Moscovei dar ?i teama de a fi manipula?i în sfera de influen?? care, în prezent cuprinde 10 state mai mult sau mai pu?in independente. Aceast? lupt? pentru p?strarea influen?ei sau pentru dobândirea a noi zone de influen?? a pus în competi?ie direct? Serviciile Kremlinului cu cele vestice, sco?ând astfel la iveal? vechi obiceiuri r?mase din timpul r?zboiului rece. Sumele mari de bani direc?ionate la începutul anilor 2000 de c?tre pre?edintele Vladimir Putin pentru dezvoltarea serviciilor de intelligence, dar ?i legile speciale care le confer? un statut aparte le diferen?iaz? de vechile servicii, din epoca sovietic?, aceastea fiind supuse total organelor de partid. Astfel, acest statut special, lipsa controlului Dumei asupra acestora ?i protejarea de c?tre opinia public? au dus la crearea unei noi elite capabile s? ia decizii singur? f?r? niciun control extern.

Biografie selectiv?:
- Jacques Baud, Enciclopedie du Renseignement et des Services Secrets, 1998, editura Charles-Lavauzelle, Paris.
- Cristian Troncot?, Hora?iu Blidaru, Careul de A?i, Serviciile secrete ale Marii Britanii, S.U.A., Rusiei, Israelului, Ed. Elion 2003;
- Eric Frattini, K.G.B. Fantomele din Lublianka , Bucure?ti, Ed. Tritonic, 2008;
- Marian Ureche, Aurel I. Rogojan, Servicii Secrete Str?ine vol. II, Bucure?ti, Ed. Paco, 1999;
- Christopher Andrew, Oleg Gordievsky, K.G.B.: Istoria secret? a opera?iunilor sale de la Lenin la Gorbaciov, Bucure?ti, Editura All, 1994.
- Knight, A., K.G.B. dup? K.G.B.. Scurt? istorie a eternei securit??i de stat, 1996; Editura „ELIT",
- Mark Galeotti, Putin reintroduces centralised intelligence, in Jane's Intelligence Review, may 2003;
- Mark Galeotti, Russia recentralises security apparatus, in Jane's Intelligence Review, april 2003;
- Mark Galeotti, Moscow calls for internal security force reforms, in Jane's Intelligence Review, january 2003.
- Rapoartele K.G.B. adresate lui Gorbaciov, Intelligence and National Security, vol. 11, No. 2 (April 1996) pp. 224-244, Published by Frank Cass, London.
- Jane's Intelligence Review, special raport, 19/1998.
------------------------------------------------
2] Jacques Baud, Enciclopedie du Renseignement et des Services Secrets (Enciclopedia Informa?iei ?i a servicilor secrete), editura Charles-Lavauzelle, Paris, 1998, p. 371.

footer