Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Cristian Negrea   
Duminică, 22 Mai 2016 21:20

M.Solonin-Butoiul si cercurileGermania a început r?zboiul împotriva U.R.S.S. cu circa 3.500 de tancuri, majoritatea Panzer-I, II ?i III, mai existau doar câteva Panzer-IV. În schimb, U.R.S.S., doar pe linia de front avea circa 10.000 de tancuri (zece mii), mai multe decât toate celelalte state ale lumii luate la un loc. Spre compara?ie, S.U.A. aveau în 1940 circa patru sute de tancuri. De unde au ap?rut acestea, cum se face c? aveau pe front deja de trei ori mai multe tancuri decât germanii agresivi? În câ?i ani au putut fi produse aceste tancuri, iar dac? tot au fost produse, cu ce scop? Nu cumva U.R.S.S. se preg?tea de r?zboi cu mult înainte ca lui Hitler s?-i treac? prin cap s? atace Rusia Sovietic?? Istoricii ru?i sar ca ar?i, justificând c? majoritatea acestor tancuri erau învechite, slabe calitativ. Desigur, învechite ?i slabe calitativ, dar comparabil cu ce? Mai învechite ?i mai slabe calitativ ca ?i alte tancuri din dotarea sovietic?, respectiv T-35 ?i KV. Dar comparabil cu cele inamice, împotriva c?rora trebuiau s? stea fa?? în fa??? Adev?rul este c? cele mai vechi ?i mai slabe tancuri sovietice, T-26, erau net superioare tuturor tancurilor germane din anul 1941! Mai putem vorbi de cele 70 (?aptezeci) de tancuri Renault din primul r?zboi mondial aflate în dotarea singurei divizii blindate din armata român?? În timp ce în armata sovietic? se aflau 61 (?aizeci ?i una) de divizii blindate, a c?ror dotare era net superioar? în tancuri ?i vehicule blindate, atât cantitativ, cât ?i calitativ, decât oricare divizie blindat? german?? Culmea, acest raport se p?streaz? ?i la capitolul avia?ie, atât cea de vân?toare, cât ?i de bombardament, la artilerie de toate calibrele, precum ?i la solda?i, deoarece mobilizarea trupelor sovietice începuse cu câteva luni înainte, iar trupele erau concentrate la frontiera comun? cu Germania ?i România. În primul r?zboi mondial, mobilizarea, sau începutul mobiliz?rii echivala cu un act de r?zboi, în august 1914, odat? ce germanii începuser? mobilizarea, i s-a spus kaiserului c? procesul este inevitabil, nu mai poate fi oprit, deja trupele sunt în drum spre unit??i, înarmate ?i preg?tite de lupt?.

Dar s? vorbim pu?in de desf??urarea de trupe. Exist? o mare diferen?? între un dispozitiv defensiv, când vrei s? te aperi, ?i unul ofensiv, când vrei s? ataci. O armat? care se ap?r?, sau care are inten?ia s? o fac?, î?i desf??oar? trupele în dispozitiv defensiv, e?alonându-le în adâncimea teritoriului propriu, îngropându-le în tran?ee, ad?posturi ?i cazemate, în a?a fel încât ?ocul ini?ial al atacului inamic s? fie absorbit de valurile succesive de ap?r?tori, m?cinând trupele invadatoare, care apoi ar urma s? fie contraatacate de trupele din rezerva strategic?, care le-ar manevra, înconjura, captura sau arunca dincolo de grani??. Tancurile, arm? prin excelen?? ofensiv?, trebuie dispuse mai în spate, gata de contraatac în punctele ce se vor dovedi mai slabe sau acolo unde apar goluri în atacul advers. Avioanele, la fel, în aerodromurile din adâncime, în a?a fel încât s? poat? ataca atacatorul ce p?trunde pe teritoriul propriu, dar men?inând bazele în afara razei sale de ac?iune. În schimb, un atacator trebuie s? se concentreze cât mai aproape de grani??, în a?a fel încât s? poat? declan?a ofensiva cu maxim de trupe în prima linie pentru a spulbera ap?rarea, tancurilor revenindu-le rolul de arm? de ?oc. Avia?ia mutat? cât mai aproape de grani??, în a?a fel încât s? poat? executa raiduri cât mai departe în adâncimea teritoriului inamic, paralizând comunica?iile ?i aprovizion?rile inamice.

Dar cum era desf??urat? armata sovietic? în iunie 1941? În dispozitiv defensiv cumva, conform teoriei Uniunii Sovietice pa?nice? Nici vorb?, în dispozitiv ofensiv, cu toate trupele pe grani??, cu un num?r de câteva ori mai mare în tancuri, avioane, artilerie, efective ?i toate celelalte. Ambele armate, ?i cea german?, ?i cea sovietic?, erau gata de atac. Diferen?a a fost c? germanii au atacat primii, surprinzând armata sovietic? masat? pe grani??, str?pungând linia lor în câteva puncte ?i apoi înconjurând-o în a?a numitele „cazane" ?i distrugând-o. Dac? sovieticii atacau primii, rezultatul ar fi fost acela?i, dar de partea cealalt?. Este clar c? Stalin dorea s?-l atace pe Hitler, numai c? acesta i-a luat-o înainte. Recomand celor interesa?i s? citeasc? c?r?ile lui Victor Suvorov (Vladimir Rezun), nu sunt lungi, cam o sut? de pagini fiecare, dar sunt pline de dezv?luiri din actele oficiale sovietice sau din memoriile veteranilor ?i, cel mai important, sunt u?or de în?eles de c?tre to?i. V? asigur c? multe idei ?i axiome v? vor fi zdruncinate, m?car pentru asta merit? efortul. Eu nu am f?cut decât o scurt? expunere a unor aspecte controversate, dar este mai nimic fa?? de datele cuprinse în aceste c?r?i.

22 iunie 1941 ?i România

Dar a? vrea s? revin pu?in la pozi?ia României, prins? în vâltoarea acestor evenimente cataclismice din 1941.Pentru noi, spre deosebire de germani ?i sovietici, participarea la al doilea r?zboi mondial se înscrie în continuarea primului r?zboi mondial, atunci am luptat pentru reîntregirea neamului, la fel ?i în al doilea. Nu am luptat pentru Stalin sau pentru Hitler, pentru sau împotriva comunismului, am luptat doar pentru ?ara noastr?, pentru neamul românesc. Am pornit la 22 iunie 1941 împotriva Uniunii Sovietice pentru a ne recupera Basarabia ?i Bucovina de Nord, ?i am fi pornit mai târziu pentru recuperarea Ardealului de Nord, indiferent de cursul care l-ar fi luat r?zboiul. Am luptat doar pentru ce este al nostru ?i nimic mai mult, iar to?i românii c?zu?i în acest r?zboi au luptat pentru patrie, la fel ca ?i înainta?ii lor la Turtucaia, Jiu, Oituz sau M?r??e?ti. Ni s-a repro?at c? nu ne-am oprit la Nistru, dar am r?spuns deja la aceast? acuza?ie în Ne puteam opri pe Nistru ? Dar ca s? vedem împotriva cui am luptat începând cu 22 iunie 1941, s? vedem ce for?e aveam în fa??, deoarece de aici putem g?si ?i logica din spatele gândirii lui Stalin. De-a lungul Prutului, în partea sudic? a Grupului de Armate Sud condus de feldmare?alul Gerd von Rundstedt, Armatele 3 ?i 4 române, intercalând Armata 11 german?, a?teptau fa?? în fa?? cu Armatele 9 (general-colonel T. Cerevicenko) ?i 12 sovietice (general-locotenent P.G. Ponedelin). Ulterior, primei armate i se trimite în ajutor Armata 18 (general-locotenent A. K. Simrnov) din Districtul Militar Moscova. Sovieticii, pe pozi?ii ofensive, aveau dispuse între Prut ?i Nistru opt grupuri de armat?, dintre care trei mecanizate, cu circa 20-24 mari unit??i de infanterie, mecanizate, tancuri, toate în componen?a Frontului de Sud al Armatei Ro?ii. Pozi?iile ofensive ale sovieticilor nu l?sau dubii cu privire la inten?iile lor viitoare, de for?are a Por?ii Foc?anilor spre a p?trunde ?i ocupa zonele petroliere ale Ploie?tilor. Armata a 4-a român? (general corp de armat? Nicolae Ciuperc?) se afla desf??urat? de la sud-est de Ia?i (Comarna) pân? la confluen?a Prutului cu Dun?rea (front de 200 km), la nordul ei era dispus? Armata a 11-a german? (general-colonel Eugen von Schobert) pe un front de circa 150 km, iar în continuarea acesteia din urm?, de-a lungul grani?ei trasate de Molotov, de la Seletin la Ripiceni, pe un front de circa 130 km, Armata a 3-a român? (general corp de armat? Petre Dumitrescu), toate formând împreun? Grupul de armate „General Antonescu". Am citat din romanul „Sânge pe Nistru", a c?rui ac?iune se petrece în viitor, dar era necesar? o scurt? paralel? trecut-viitor. Dar s? vedem câte ceva despre Armata a 9-a sovietic?. Aceasta nu era o armat? oarecare, ci cea mai puternic? armat? din armata sovietic?, iar în spatele ei se afla Armata a 16-a, a doua armat? ca ?i for?? din întreaga armat? sovietic?. De ce? De ce împotriva României ?i nu împotriva Germaniei. Explica?ia este deosebit de simpl?. Pentru a îngenunchea armata german? dup? o prim? lovitur? devastatoare a sovieticilor, era esen?ial s? li se taie sursa principal? de petrol, respectiv petrolul românesc din Valea Prahovei.

Lipsit? de petrol, armata german? nu se mai putea mi?ca, pân? la urm? acesta a fost ?i scopul bombardamentelor anglo-americane asupra rafin?riilor ?i câmpurilor petroliere din 1943-1944. Un atac rapid, în for??, al celei mai puternice armate sovietice, urmat? în al doilea e?alon de a doua armat? sovietic? ca ?i for??, ar fi asigurat ocuparea rapid? a zonei petroliere române?ti l?sând armata german? în pan? de combustibil. Apoi tancurile sovietice ar fi intrat în Berlin, apoi în Paris, deoarece armata francez? nu mai exista fiind distrus? de germani cu un an înainte. Cam acesta era rolul rezervat nou? de Stalin. Un mic exemplu. La 4 iunie 1967 Israelul declan?eaz? un atac aerian masiv împotriva vecinilor s?i, Egiptul, Siria ?i Iordania. Avioanele israeliene distrug în propor?ie de peste 75% avia?ia militar? a celor trei state. De ce? Cele trei state arabe concentraser? la grani?a cu Israelul puternice for?e terestre înso?ite de blindate, egiptenii blocaser? portul izraelian Eilat ?i ceruser? retragerea c??tilor O.N.U. (s-au retras rapid) ce st?teau ca ?i tampon între cele dou? armate. A urmat b?t?lia terestr?, în ?ase zile, lipsi?i de avia?ie, arabii au pierdut r?zboiul. Atacul israelian a fost un atac preventiv, chiar pre?edintele Nasser al Egiptului a recunoscut c? inten?iona s? atace Israelul. La fel, putem numi f?r? îndoial? actul nostru de la 22 iunie 1941 drept atac preventiv. Nici m?car atac justificat, de recuperare a teritoriilor noastre istorice, ci atac preventiv, iar r?zboiul nostru în Est drept r?zboi preventiv. Iar toate datele care continu? s? apar? confirm? acest lucru, tot mai mul?i istorici sunt de acord c? trebuie reconsiderate multe aspecte din al doilea r?zboi mondial. Singurii care se înc?p??âneaz? s? sus?in? contrariul, dar f?r? s? deschid? arhivele, sunt istoricii ru?i, ?i o vor face în continuare, deoarece au multe, foarte multe, de ascuns. Dar treptat, încet, adev?rul iese la iveal?, trebuie doar pu?in? r?bdare.

Bibliografie:
1. Victor Suvorov, Sp?rg?torul de ghea??, editura Polirom, 1995, versiunea online: http://www.scritub.com/.../VICTOR-SUVOROVSpargatorul-de-g1432...
2. Victor Suvorov, Ultima republic?, editura Polirom, versiunea online:
http://www.scritub.com/.../Victor-SuvorovUltima-Republica6310...
3. Victor Suvorov, Epurarea, editura Polirom, 2000, versiunea online:
http://www.scritub.com/.../Victor-SuvorovEpurarea422024318.php
4. Victor Suvorov, Ziua M, editura Polirom, 1998, versiunea online:
http://www.scritub.com/.../.../Victor-SuvorovZiua-M205514911.php
5. Mark Solonin, Butoriul ?i cercurile, editura Polirom, 2012.
http://cristiannegrea.blogspot.ro/.../minciuna-22-iunie-1941....

footer