Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Cristian Negrea   
Miercuri, 18 Mai 2016 22:33

Victor Suvorov - Sp?rg?torul de ghea??Conform istoriei lor unice, în sensul c? istoria predat? de ei nu se reg?se?te decât în propriile lor manuale, ru?ii au s? ne repro?eze nou? multe, s? ne împroa?te cu noroi ?i s? ne fac? în toate felurile cu putin??, dar cele mai multe repro?uri, chiar ?i ast?zi, se leag? de o dat? special?: 22 iunie 1941. Pentru ru?i ?i istoria lor, este ziua în care „fasci?tii români", al?turi de cei germani, f?r? motiv ?i provocare, au atacat mi?ele?te pa?nica ?i lini?tita Uniune Sovietic?. Pe acest motiv am fost ocupa?i, jefui?i, înrobi?i, transforma?i în colonie ruseasc?, obliga?i la plata a imense desp?gubiri de r?zboi, jefui?i de tot ce aveam, mult peste aceste desp?gubiri, împu?ca?i, asasina?i, deporta?i, închi?i, elitele exterminate în temni?e ?i lag?re, ni s-a distrus ?ara, economia, cultura, patrimoniul, moravurile, toate acestea pentru c? am atacat mi?ele?te Uniunea Sovietic? la 22 iunie 1941. Inclusiv ast?zi, la 75 de ani de atunci, ru?ii ne-o repro?eaz? cu furie, strângând pumnii ?i proferând injurii în toate mediile, inclusiv pe internet. Dar oare chiar a?a s? fi fost?

Istoriografia rus? ?i ru?ii în general uit? câteva aspecte deosebit de importante. În primul rând, timp de aproape doi ani de zile au fost cei mai buni alia?i cu par?ivii de germani, împreun? au decis soarta estului european prin pactul Ribbentrop-Molotov, împreun? ?i-au împ?r?it prada, împreun? au împ?r?it Polonia, Stalin l-a felicitat pe Hitler pentru victoria împotriva Fran?ei, iar U.R.S.S. era principalul furnizor de materii prime pentru industria german?, în acela?i timp, instructori germani preg?teau armata rus?. O alian?? ?i o fr??ie de arme deosebit de strâns?, dovedit? cu prisosin?? înc? din septembrie 1939, atunci când oficial s-a declan?at al doilea r?zboi mondial. La exact o s?pt?mân? de la semnarea pactului Ribbentrop-Molotov (23 august 1939) cu anexele sale secrete, dest?inuite abia dup? sfâr?itul r?zboiului, Germania atac? Polonia la 1 septembrie 1939. Polonezii sunt înfrân?i, dar la 17 septembrie sovieticii p?trund ?i ei în Polonia ?i ocup? aproape jum?tate din teritoriul ei, conform în?elegerii prealabile dintre Hitler ?i Stalin. Linia de demarca?ie trece prin Brest, ora? care a f?cut subiectul unui film rusesc despre rezisten?a eroic? a garnizoanei sovietice de aici contra invadatorilor germani în iunie 1941. Dar în acest film de propagand? nu se spune nic?ieri cum au ajuns sovieticii s? st?pâneasc? acest ora?, ci doar despre eroismul ap?r?torilor patriei (!) care au luptat aproape pân? la unul contra invadatorilor hitleri?ti. Întreb, care patrie, din moment ce Brestul era în Polonia ocupat? de sovietici în complicitate cu alia?ii lor germani? Dar istoria ruso-sovietic? trece foarte u?or peste aceste am?nunte considerate neesen?iale.

La fel trece ?i peste un alt am?nunt considerat de ei neimportant, respectiv motivul intr?rii noastre în r?zboiul împotriva lor, „crima noastr? de neiertat", participarea la agresiunea nazist? contra pa?nicei Uniuni Sovietice, bastionul p?cii pe p?mânt. Desigur, istoricii ru?i trec foarte rapid cu vederea motiva?iile noastre, nici nu le iau în considerare. Pentru ei agresiunile sovietice din anii 1939-1940 sunt doar ac?iuni de ap?rare, edificarea unui spa?iu defensiv perfect justificat, ei nu sunt agresori, ei doar doreau s? se apere în eventualitatea unei agresiuni a for?elor imperialiste. Pentru asta au declan?at un r?zboi împotriva Finlandei, pentru asta au ocupat ??rile baltice ?i pentru asta au ocupat Basarabia ?i nordul Bucovinei. Pentru orice om cu scaun la cap acestea sunt agresiuni, mai pu?in pentru istoricii ru?i, pentru ei sunt doar m?suri defensive, eventual de eliberare. Împotriva cui, din moment ce în acea perioad? Germania ?i U.R.S.S. erau alia?i? Dac? se preg?teau de ap?rare contra Germaniei, de ce U.R.S.S. era principalul furnizor de materii prime pentru industria german?, inclusiv pentru cea de r?zboi, chiar în acea perioad??

Întreb?ri f?r? r?spuns, dar totu?i r?spunsurile au început s? apar?, trezind reac?ii dure la nivelul Rusiei, inclusiv acuza?ii de mistificare a adev?rului istoric ?i lips? de respect pentru milioanele de ru?i mor?i pentru ap?rarea patriei. O alt? întrebare, sutele de mii de mor?i în r?zboiul contra Finlandei au c?zut tot pentru ap?rarea patriei? Atunci zecile de mii de mor?i finlandezi pentru ce au c?zut? Istoricii ru?i nu au oferit un r?spuns credibil la aceste întreb?ri, dar istoria nu este un monopol rusesc, mai sunt ?i al?ii care s?-?i dea cu p?rerea. Iar reac?iile au început s? apar?, mai timid, totu?i suficient de zguduitoare încât s? cutremure din temelii edificiul minciunii construit cu atâta trud? de istoricii sovietici ?i continuat pe mai departe de cei ru?i dup? 1991.

Dau un singur exemplu despre felul în care lucreaz? istoriografia ruso-sovietic?, referitor la chestiunea Basarabiei. Ni se spune în disputele istorice c? Rusia a luat Basarabia în 1812 de la Moldova, nu de la România, care apare pe hart? abia în 1859. Dup? acest ra?ionament, oricum, suntem mai vechi decât Italia, ap?rut? ca stat în 1861, doi ani mai târziu, sau decât Germania ap?rut? pe hart? în 1871, 12 ani mai târziu. Argumentul este penibil, dovedit chiar de c?tre sovietici sau ru?i, cu ocazia ultimatumului din 26-28 iunie 1940. S? vedem ce spune acest ultimatum din: „În anul 1918, România, folosindu-se de sl?biciunea militar? a Rusiei, a desf?cut de la Uniunea Sovietic? o parte din teritoriul ei, Basarabia, c?lcând prin aceasta unitatea secular? a Basarabiei, populat? în principal cu ucraineni, cu Republica Sovietic? Ucrainean?." Trecând peste falsul istoric clar al popul?rii Basarabiei în principal cu ucraineni, care ?i dup? ?aptezeci de ani de deport?ri, asasinate ?i coloniz?ri cu popula?ie alogen?, ucrainenii ?i ru?ii tot sunt în minoritate absolut?, afl?m c? ni se repro?eaz? c? am luat în 1918 Basarabia de la Uniunea Sovietic?. Care Uniune Sovietic?, din moment ce aceasta ap?rea pe hart? abia în 1924? Deci argumentele ruse?ti sunt valabile doar într-un singur sens, cel favorabil lor, desigur.

Ipocrizia ruseasc? în acest caz este strig?toare la cer. Adic? ei sunt perfec?i justifica?i c? au luat Basarabia de la Moldova ?i acum o cere România, care nu exista atunci, dar sunt la fel de justifica?i ca Uniunea Sovietic? s? cear? înapoi Basarabia în 1940, pe care România a luat-o de la Rusia în 1918, atunci când Uniunea Sovietic? nu exista. În plus, Bucovina de Nord, pe care Rusia sau U.R.S.S. n-au st?pânit-o niciodat?, era cerut? ca o „compensa?ie" pentru ocuparea Basarabiei timp de 22 de ani!

Sunt multe lucruri care nu se leag? ?i pe care istoriografia ruso-sovietic? le ?ine ascunse. Toate ??rile participante la al doilea r?zboi mondial ?i-au desecretizat în cea mai mare parte arhivele, orice cercet?tor poate face o cerere ?i s? le studieze. Toate, mai pu?in una, Uniunea Sovietic? ?i apoi Rusia, de?i au trecut aproape ?aptezeci de ani de la încheierea celui de-al doilea r?zboi mondial. Astfel, la ei înc? totul este secret. Dar ce p?zesc ru?ii cu atâta cerbicie, de nu las? pe nimeni s? se apropie de marile secrete. R?spunsul este foarte clar, nu vor s? se afle adev?rul, care ar putea schimba total percep?ia lumii asupra evenimentelor ce au precedat cel de-al doilea r?zboi mondial. Dar în aceast? secretomanie, asem?n?toare cu p?pu?ile ruse?ti „Matrio?ca", au început s? apar? primele fisuri. In interior este o alt? p?pu??, un alt înveli? de secrete, p?zit cu ?i mai mare cerbicie de autorit??i ?i istorici ru?i, care urgent g?sesc alte explica?ii ?i în paralel arunc? cu invective asupra celor care încearc? s? ridice v?lul.

Mici tentative au mai fost, întreb?ri f?r? r?spuns ?i altele. Dar primul care a rupt v?lul a fost un fost agent G.R.U. sovietic, Vladimir Rezun, care a defectat în vest la sfâr?itul deceniului opt al secolului trecut. Se pare c? ar fi lucrat ?i pe la arhivele G.R.U., din moment ce a ?tiut ce s? pun? cap la cap, ?i a f?cut-o destul de bine. Nu a folosit în c?r?ile sale, publicate sub pseudonimul Victor Suvorov, decât surse oficiale, memorii ale generalilor, d?ri de seam? publicate de c?tre istoriografia comunist?. Dar a ?tiut ce s? caute, a ?tiut s? le adune ?i s? descrie. C?r?ile sale au devenit rapid bestselleruri mondiale ?i au stârnit un val uria? de reac?ii, (la bibliografie voi trece inclusiv linkurile la cele disponibile online) dar mai ales de invective din partea istoricilor ru?i. F?r? precedent, autorit??ile ruse au permis accesul restric?ionat ?i selectat unor istorici occidentali la arhive (doar la unele documente ?i doar unor istorici) doar ca s? le poat? servi acestora muni?ie ca s?-l contracareze pe Rezun-Suvorov. Istoricii occidentali, amenin?a?i de devalorizarea muncii lor, din moment ce ei nu au fost capabili s? în?eleag? ce s-a întâmplat în acea perioad?, au încercat s?-l ignore, dar el nu a mai putut fi ignorat. A deschis un drum pe care au început ?i al?ii s? cerceteze, descoperind ?i mai multe documente ?i evenimente care confirm? cele scrise de Suvorov. Unul dintre ace?tia este Mark Solonin, care merge mai departe decât Suvorov, ?i mai am?nun?it, cu mult mai multe date ?i cifre. Deja dovezile adunate sunt zdrobitoare.

Cea mai mare mistificare din istorie

Istoriografia ruso-sovietic? ne-a înv??at zeci de ani despre agresiunea nazist? din 1941, când poporul sovietic pa?nic a fost totalmente surprins de agresiunea nazist? german? la care s-au al?turat ?i al?ii, inclusiv românii. Firul ro?u al tuturor justific?rilor este faptul c? U.R.S.S. era o ?ar? pa?nic?, neînarmat? ?i nepreg?tit?, a avut prea pu?in timp pentru a se preg?ti împotriva lui Hitler. Dar hai s? vorbim pu?in despre pa?nica Uniune Sovietic?, trecând peste faptul c? aceast? pa?nic? ?ar? a ocupat pân? atunci o bucat? din Finlanda, din România, din Polonia ?i pe de-a întregul ??rile Baltice. Între timp, la fel de pa?nic, î?i rezolva problemele din Asia cu japonezii în Mongolia, prin b?t?lia de la Halhin Gol, unde generalul Jukov punea în practic? blietzkriegul înc? din 1939, înainte de semnarea pactului Ribbentrop-Molotov, cu mult înainte de a fi cunoscut ?i numit a?a de c?tre armata german?.

Dar ce f?cea pa?nica Uniune Sovietic? înc? din timp de pace? Fabricile de armament lucrau în trei schimburi, producând tancuri, avioane, blindate, înc? cu mult timp înainte de a se declan?a Al Doilea R?zboi Rondial. Desigur, pentru a se ap?ra, vor spune scepticii. Tot pentru a se ap?ra, producea avioane, tunuri, vehicule militare. Tot pentru a se ap?ra, în 1941, U.R.S.S. avea cele mai multe trupe de para?uti?ti din lume, mai multe decât toate statele la un loc. Bine, bine, tot cu scop defensiv. Ciudat, dar para?uti?tii sunt trupe cu rol strict ofensiv, rolul lor este de desant în adâncimea dispozitivului inamic, unde s? deregleze aprovizionarea, comunica?iile ?i s? asigure prin asta avansul ofensivei proprii. A?a s-a petrecut în toat? istoria militar?, de la ofensiva german? din vest la Creta ?i opera?iunea Overlord. Nic?ieri nu au fost folosi?i para?uti?ti în defensiv? conform scopului ?i preg?tirii lor, ci doar ca ?i simpli infanteri?ti. Dac? Uniunea Sovietic? dorea doar s? se apere, de ce a investit atât în preg?tirea para?uti?tilor, în loc s?-i fac? simplu infanteri?ti?
- Va urma -

footer