Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Ieromonah Dosoftei Dijm?rescu   
Duminică, 03 Aprilie 2016 13:38

Fântana Alb? 2016, Foto N.H?uc?, art-emisDup? încheierea Pactului Ribbentrop-Molotov de la 23 august 1939, în vara anului 1940, U.R.S.S. a ocupat, Basarabia, Nordul Bucovinei ?i ?inutul Her?a. Numero?i români bucovineni au fost aresta?i, omorâ?i, deporta?i, bisericile au început s? fie închise, a?a încât multe familii au început s? treac? noua grani?? ?i s? vin? în România. Un astfel de grup a fost cel care a c?zut prad? masacrului de la Fântâna Alb?, la 1 aprilie 1941. Atunci, circa 3.000 de români bucovineni din satele de pe Valea Siretului: P?tr?u?ii de Sus, P?tr?u?ii de Jos, Ige?ti, Crasna, Ciudei, Budine?, Cire?ul, Cr?sni?oara Veche, Cr?sni?oara Nou?, B?nila Moldoveneasc?, D?videni, Carapciu, Cupca, Trestiana, Suceveni, Iord?ne?ti, au plecat c?tre România, fiind deci?i mai bine s? moar? decât s? mai tr?iasc? sub st?pânirea Uniunii Sovietice. Cei din fruntea grupului au purtat trei cruci, icoane ?i steaguri albe, ar?tând c? nu doresc s? fac? niciun r?u, ci doresc libertatea. Au spus autorit??ilor sovietice c? vor s? plece f?r? s? ia nimic cu ei, l?sând toat? averea pe loc. Ajun?i în apropierea grani?ei au fost întâmpina?i cu foc de mitraliere. Dup? încetarea focului, r?ni?ii r?ma?i în via?? au fost arunca?i împreun? cu cei mor?i în gropi comune. Cei care au reu?it s? fug? au fost c?uta?i în împrejurimi, astfel încât foarte pu?ini participan?i au r?mas în via??. Dup? dou? luni, la 13 iunie 1941, 13.000 de familii din aceste sate au fost deportate în Siberia ?i Kazahstan, doar circa 10% dintre ele supravie?uind deport?rii. Care a fost vina acestor români? ?i-au iubit Patria ?i Neamul, Credin?a str?mo?easc? ?i au dorit s? fie liberi. În plus, erau buni gospodari, iar cei care au venit peste ei, din zone foarte s?race, îi considerau chiaburi, du?mani de clas?. La 70 de ani de la aceast? pagin? însângerat? a istoriei noastre, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni a avut ini?iativa ridic?rii unei troi?e în memoria acestor jertfe nevinovate la M?n?stirea Putna, locul în care cei care au c?zut atunci veneau adesea, locul din care Sfântul Voievod ?tefan cel Mare îi ocrote?te ?i dincolo de moartea trupului. Troi?a, asem?n?toare cu cea din cimitirul solda?ilor români de la ?iganca, Basarabia, a fost sfin?it? în ziua de 1 aprilie 2011. Au fost pomeni?i cei mor?i la Fântâna Alb?, cei mor?i în satele din jur, cei deporta?i ?i cei ale c?ror nume nu se mai ?tiu, dar au fost uci?i doar pentru vina de a fi români, de a-?i ap?ra Neamul ?i Credin?a. Apoi a avut loc sfin?irea troi?ei. Au slujit ÎPS Pimen, Arhiepiscop al Sucevei ?i R?d?u?ilor, arhimandritul Melchisedec Velnic, stare?ul M?n?stirii Putna, împreun? cu clerici din m?n?stirile bucovinene. Dup? sfin?ire, Înalt Preasfin?itul P?rinte Pimen a rostit un scurt cuvânt care a amintit de dragostea pe care trebuie s? o avem fa?? de înainta?i ?i fa?? de str?mo?ii no?tri.

Regimul sovietic a elaborat o politic? criminal? cu un obiectiv strategic bine determinat: diluarea elementului românesc ?i transformarea teritoriilor române?ti ocupate într-un spa?iu rusesc integrat pe vecie în Marea Slav?. Rezultatele acestei politici sunt mai mult decât evidente. La 1920 românii bucovineni constituiau 80% din popula?ia acestui teritoriu. Ast?zi, românii abia dac? mai constituie 20%. Al?ii au spus c? românii din teritoriile ocupate au fost supu?i unui adev?rat genocid de eliminare fizic?, dar ?i de suprimare a identit??ii lor na?ionale române?ti. A fost alterat? nu doar componen?a etnic? a teritoriului, s-a reu?it chiar crearea, în mare parte, a a?a-zisului popor moldovenesc, distinct de poporul român. Astfel de evenimente tragice nu pot fi date uit?rii, c?ci un popor care d? uit?rii astfel de evenimente tragice din istoria sa na?ional? î?i risc? viitorul, î?i risc? identitatea na?ional?. În acest sens, cunoscutul istoric academicianul Florin Constantiniu spune c? identitatea na?ional? are o component? esen?ial?: memoria istoric?. Prezen?a celor afla?i în fiecare an la comemorarea martirilor Neamului Românesc vorbe?te de la sine, dovedind c? românii au memorie istoric?. Comemorarea martirajelor române din teritoriile ocupate de sovietici poart? un caracter oficial, consfin?it prin lege: 1 aprilie, Zila Na?ional? de cinstire a memoriei românilor victime ale masacrelor de la Fântâna Alb? ?i alte zone, ale deport?rilor în mas? ?i ale foametei organizate de regimul totalitar sovietic în nordul Bucovinei, ?inutul Her?a ?i întreaga Basarabie.

Un extraordinar jurnalist ?i vechi prieten de-al meu de la Chi?in?u, Constantin T?nase, spunea urm?toarele:„« Polonezii nu s-au lini?tit pân? nu i-au for?at pe ru?i s? recunoasc? adev?rul istoric despre crima de la Katyn ». Mai putem ad?uga aici ?i insisten?a ucrainenilor de a se recunoa?te adev?rul despre foametea organizat? de Stalin în Ucraina. Dar cel mai elocvent exemplu r?mâne a fi atitudinea evreilor fa?? de istoria lor. Holocaustul înseamn? mai întâi de toate îndemnul de a nu uita nimic. Noi, românii, care avem un trecut istoric nu mai pu?in dramatic, proced?m invers, îndemn?m poporul s? uite atrocit??ile staliniste, s? întoarcem pagina, s? a?tept?m timpuri mai bune."

Constantin Rusanovschi: „Sunt urma? n?scut acolo dar am tr?it în România. Am fugit exact cum au fugit cei care au fost împu?ca?i la Fântâna Alb?, dar noi am avut noroc în 1944, c? la câteva ceasuri dup? ce am trecut Prutul pe la Manoleasa, podul a fost dinamitat de ocupantul sovietic pentru a prinde cât mai mul?i acolo, s?-i fac? s? ajung? în Siberia s? vad? ce înseamn? fericirea comunist?. Cel mai important lucru este c? aici v?d mai mul?i tineri decât cei oleac? mai trecu?i, cu p?rul alb. Sunt convins c? ast?zi cei tinei au înv??at un pic de istorie, un pic de istorie a neamului nostru atât de greu supus intemperiilor vremii - intemperii despre care în?elege?i ce sunt, pentru c? tot intemperii au fost ?i cele din Siberia, ?i ce s-a întâmplat la Katyn, ?i ce s-a întâmplat ?i la Fântâna Alb?. Dar cu noi a fost mai grav, pentru c? la o azvârlitur? de b?? de aici, cu oameni care sunt acum aici, cu oameni care sunt acum dincolo, Neamul Românesc a încercat s? fie împr??tiat ?i a fost împr??tiat ?i pe aceast? parte de hotar natural, m? refer la Prut, ?i aici, prin hotar conven?ional în partea de nord a ??rii[1].
Nu exist? dou? Bucovine, exist? o singur? Bucovin?, Bucovina unic? a lui ?tefan cel Mare.

Foto - Nicolae H?uc?
Grafica - Ion M?ld?rescu

----------------------------------------
[1] adaptare dup? http://www.crainou.ro/2011/04/05/sfintirea-troitei-inchinate-memoriei-victimelor-masacrului-de-la-fantana-alba/

footer