Revista Art-emis
Drum c?tre Zalmoxis (V) PDF Imprimare Email
Iftimie Nesfantu   
SĆ¢mbătă, 09 Aprilie 2011 21:46
dr Nesfantu IftimieCu o mie de ani īnainte de Sumer

Īn perioada 19 - 20 iunie 2003, la Bucure?ti, īn Sala Rond? a Hotelului Intercontinental, s-a desf??urat Al IV-lea Congres Interna?ional de Dacologie - T?RT?RIA 2003. Evenimentul, care a atras cāteva sute de paticipan?i din ?ar? ?i din str?in?tate, a fost ini?iat ?i organizat de c?tre „Dacia Revival International Society", fondat? la New York ?i condus? de dr. Napoleon S?vescu. Lucr?rile Congresului au fost urmate ?i atunci de un pelerinaj īn jude?ul Alba, la T?rt?ria, locul īn care , īn anul 5.500 ī.Hr., a ap?rut pentru prima oar? īn lume scrisul pictografic. E necesar s? men?ion?m ?i cāteva momente semnificative legate de t?bli?ele de la T?rt?ria cāt ?i pozi?iile unor „speciali?ti" din Romānia īn raport cu aceast? descoperire (reproducem, mai jos, note din materialele puse la dispozi?ia participan?ilor cu prilejul celui de-al IV-lea Congres Interna?ional de Dacologie - T?rt?ria 2003).

Ideea privind vechimea romānilor, sprijinit? de ru?i, de americani

- īn 1961, arheologul romān Nicolae Vlasa descoperea la T?rt?ria (Jude?ul Alba) trei t?bli?e de lut acoperite cu un scris pictografic, pre-sumerian;
- īn 1965, sumerologul rus V. Titov considera c? scrierea primitiv? ī?i are originea īn spa?iul carpato-dun?rean, īn cultura Vinca-Turda?;
- īn 1966, profesoara de arheologie Marija Gimbutas vorbea despre apari?ia scrisului īn cadrul culturii Vinca-Turda?, cu 2000 de ani īnaintea celui sumerian; tot de la ea vom afla ?i despre Sofia Turm?, din or??tie, care, la 1874, excavānd la Turda? (o localitatea īn apropiere de Cluj-Napoca), a descoperit ni?te t?bli?e de lut scrise pe care le-a prezentat la Berlin, la un congres organizat de cel care a descoperit Troia, H. Schliemann;
- īn 1968, „The Scientific American Journal" prezenta scrisul pictografic de pe t?bli?ele de la T?rt?ria, ca fiind similar celui din Sumer, precizānd īns? c? scrierea pictografic? de la T?rt?ria a ap?rut cu o mie de ani mai devreme decāt scrierea sumerian?;
- īn 1973, Milton Mc Chesney Winn, sub īndrumarea Marijei Gimbutas, ?i-a sus?inut teza de doctorat la University California din Los Angeles, īn leg?tur? cu t?bli?ele de la T?rt?ria (5.500 ī. Hr.)
- īn 1997, sumerologul american A. Halloran se īntreba: "ce explica?ie se poate da faptului c?, īntr-o regiune din Romānia, īnconjurat? de ora?e cu nume sumeriene precum Ur??tie, Simeria sau Kugir, s-au g?sit trei t?bli?e din lut local, acoperite cu pictograme sumeriene, dar mai vechi ca Sumerul cu o mie de ani?!"
- īn 2002, Marco Merlini vorbea lumii despre scrisul antic descoperit pe teritoriul ce apar?inea de vechea Dacie, īn diferite stadii de dezvoltare, considerat a fi primul mesaj scris din istoria omenirii;
- din p?cate, romānii au considerat, ini?ial, aceste pl?cu?e descoperite la T?rt?ria ca simple falsuri, pentru ca, mai apoi, s? le considere „pierdute pe la noi de ni?te negustori sumerieni, afla?i īn trecere." (?!) ?i asta, culmea, cu 2000 de ani īnainte ca Sumerul s? se nasc?.

De rāsul str?inilor

daciiDar lucrurile nu se opresc aici; īn to?i ace?ti ?apte ani de cānd se desf??oar? congresele interna?ionale de dacologie nu-mi amintesc de nici o dezbatere ?tiin?ific?, fa?? īn fa??, cu argumente ?i dovezi, privind cele dou? curente de opinie aflate īn circula?ie; cele mai multe din publica?iile centrale sau posturile de radio ?i TV din Romānia, fie n-au semnalat evenimentele desf??urate, fie au c?utat modalit??i de a arunca asupra lor īndoial?; nu mai departe, īn 2006, īn seara zilei de 1 iulie, cānd la Or??tie s-a comemorat anul Decebal - 1900 de ani scur?i din 106 d. Hr., pe TVR Cultural este invitat seara, la ?tiri, un jurnalist „foarte bine instrumentat" care, ajutat ?i de realizatoarea emisiunii, ia īn derādere eforturile unor romāni care se str?duiesc s? aduc? la lumin? miracole, deliberat „uitate", din istoria noastr?: „ce importan?? mai are pentru cei de ast?zi c? ne tragem de pe unde ne tragem? Eu unul, prefer s? m? uit la un meci", spune, respectivul „jurnalist"; ?i asta īnc? n-ar fi nimic. Au fost īn to?i ace?ti ani, romāni care au sus?inut ?i au izbutit s? impun?, printre participan?ii la congres, persoane cu preg?tire precar? sau chiar cu serioase probleme psihice, care prin interven?iile prezentate s? dea o not? derizorie celorlalte lucr?ri, ce aveau acoperire ?tiin?ific?; la fel, au fost provoc?ri, īntreb?ri tenden?ioase, īncercarea de a atribui ini?iatorilor acestor ac?iuni alte inten?ii decāt cele anun?ate, de a le r?st?lm?ci spusele, de a le al?tura persoane cu o faim? proast? - politicieni compromi?i, bolnavi psihic, exalta?i, fo?ti legionari sau cei b?nui?i c? au fost implica?i īn ac?iuni de poli?ie politic? - pentru ca apoi, aceia?i manipulatori sau al?ii s? poat? spune cu dezinvoltur?: „Vede?i? Ce credibilitate pot avea ni?te legionari sau ni?te nebuni?! Nu vede?i cine particip? la lucr?ri? ??tia sunt oameni pe care s? po?i pune baz?? Oamenii serio?i scriu īn reviste serioase nu īn fi?uici, care apar pe nu ?tiu unde ?i care sunt aduse de la tipografie cu saco?ele."

Am fost māhnit s? v?d atari semne de r?utate, de meschin?rie, de lips? de īn?elegere, la fel cum am fost surprins de noble?ea ?i spiritul de toleran?? al dlui dr Napoleon S?vescu, care a ?tiut, cu tact, cānd ?i cum s? intervin?, cum s? potoleasc? spiritele ?i s? īmpiedice alunecarea ?i denaturarea inten?iilor avute de organizatori; este mai important ca oamenii s?-?i comunice ideile, a?a cum sunt, evident f?r? denatur?ri, īntr-un cadru organizat; numai a?a putem trece c?tre un dialog constructiv, deschis, numai a?a putem afla adev?rul. ?i mi-am reamintit, urm?rindu-i eforturile ?i calmul, de acea fraz? atāt de profund? din scrierile lui Tagore: "Cine īnchide u?a minciunii, las? afar? ?i adev?rul." ?i sunt convins, c? doar ascultāndu-i ?i pe unii ?i pe ceilal?i, ?i pe romānii din ?ar? ?i pe cei care se īntorc, nostalgici, din lumea liber?, ?i pe falsificatorii de istorie, ?i pe sus?in?torii adev?rului, ?i pe cei care au promovat ?i continu? s? promoveze b?l?c?reala din mass media, ?i pe cei care ne-au īmpuiat capul, umilindu-ne īn propria noastr? ?ar? cu idei precum "ru?inea de a fi romān", ?i pe cei care ne fur? nu numai de aurul ??rii sau de banii aduna?i cu japca de la contribuabili, dar ?i de trecutul nostru, de obiceiuri, de cutume ?i credin?e, sunt convins c? doar l?sāndu-i pe to?i s? se exprime, putem avea, īn fine, o imagine, aproximativ? fire?te, asupra propriei noastre identit??i. ?i putem spune, celor care ne citesc: "Iat?, acestea sunt condi?iile īn care au tr?it romānii despre care scriem. ?i dac?, īn asemenea condi?ii au reu?it s? lase īn urma lor ceva, nu numai pentru ei ?i pentru ai lor, ci ?i pentru semeni, dac? prin faptele lor se diferen?iaz? de anonimi, cred c? avem datoria s?-i includem printre "personalit??ile romāne" ?i s?-i respect?m pentru ceea ce au f?cut ?i continu? s? fac?.

Un deschiz?tor de drumuri

„Pe baza c?ror criterii a?i propus editorului ie?ean Constantin Toni Dār?u includerea doctorului Napoleon S?vescu īn acest dic?ionar?" am fost īntrebat de cā?iva colegi din mass media central?. „Ideile sus?inute de dl S?vescu - am r?spuns eu - au o istorie lung?, controversat?. Ele au fost sus?inute, īntr-o form? sau alta, ?i de Ha?deu, Eminescu, Mihail Kog?lniceanu, care, declara, īn plin? campanie latinist?: „romanomania" īn loc s? serveasc? cauza romāneasc? atrage asupra noastr? rāsul str?inilor" (Dan Ion Predoiu, Rena?terea, 4, pag. 33, 2003), ?i īnc? mul?i al?ii. Nici una dintre aceste ilustre personalit??i nu a reu?it īns? s? polarizeze un curent de opinie ?i s? impun? adev?rul istoric sau m?car s? determine lansarea ?i continuarea unor cercet?ri care s? ajute la decopertarea acestui adev?r; dl Napoleon S?vescu a izbutit acest lucru, chiar dac? mi?carea pe care domnia sa a ini?iat-o ?i o conduce a prins contur īn afara ??rii, sau poate tocmai de asta, o bun? parte dintre cei care i s-au al?turat fiind cercet?tori renumi?i, nu neap?rat romāni, ?i nu neap?rat din Romānia...

Argumente de necontestat: t?bli?ele de lut de la T?rt?ria

Vom enumera doar cā?iva dintre participan?ii de marc? ?i lucr?rile sus?inute de ace?tia īn cadrul congresului T?rt?ria 2003, ?i cititorii ī?i vor putea face singuri o idee despre īntregul fenomen pe care īl prezent?m:
- Prof. Viorica En?chiuc, Giurgiu - „Identificarea ?i descifrarea scrierilor vechi de pe teritoriul vechii Dacii ?i leg?turile lor cu scrierile hitite ?i Linear A";
- Marco Merlini (director al Prehistory Knowledge Project ?i membru al World Rock Art Academy), Italia - „Scrierea dun?rii: trei sfid?ri pentru prezent";
- Prof. dr Iuliu Paul, Alba Iulia - „Date noi privind folosirea scrierii īn civiliza?iile carpato-danubiene";
- Prof. C. Branislav Stefanoski, Skopje, Macedonia – „Payonj ma peonj, numā, limbā, arāzgā";
- Prof. dr Augustin Deac, Bucure?ti - „Literele latine descoperite īn cultura Turda? īn mileniul VII ī. Hr. atest? c? latinitatea s-a n?scut īn Cetatea Carpatin?."
- Prof. Marya y Moya, prof. Ani Virgil, Barcelona, Spania – „Urme pelasge īn limba poporului catalan";
- Prof. dr Mihai Popescu, Biblioteca Militar? Na?ional?, Bucure?ti – „Fenomenul T?rt?ria ?i paradigmele recept?rii sale";
- Prof. dr Vasile Boronean?, arheolog, Bucure?ti - "Ideograma - mesaj de comunicare cu semenii ?i cu posteritatea";
- Conf. dr. G. D. Iscru, Bucure?ti – „Importan?a m?rturiilor poetului Ovidiu despre limba traco-ge?ilor";
- Dipl. ing. Alexandru Stan, Elve?ia - „Din operele lui Ioan Casian din dacia Pontic? (360 - 435). Conferin?e spirituale;
- Prof. dr. Sergiu Haimovici, Ia?i - „Cre?terea animalelor domestice īn lumea geto-dac?";
- Prof. dr. Zenovie Cārlugea, Tg. Jiu - „M?rturiile T?rt?riei" (cca 5300 - 5.200 ī.Hr.);
- Prof. Doina Mure?an, New York, SUA – „Monumentul de la Adamclisi, m?rturie a civiliza?iei dacilor";
- Immanuela Buga, Atena, Grecia - „Melosul traco-geto-dac";
- Ing. Dima Lascu, New York, SUA - „Macedonenii - pelasgii cei mai sudici, tracii cei mai sudici, dacii cei mai sudici, romanii cei mai sudici";

Dup? cum lesne se poate remarca ?i la congresul din 2003, ?i la celelalte organizate pān? acum, s-au īnscris ?i lucr?ri extrem de bine documentate, rezultate ale unor cercet?ri ample, ad?ugānd adesea contribu?ii personale importante. S-a structurat astfel o abordare modern?, interdisciplinar?, accentul c?zānd pe obiceiurile ?i tradi?iile geto-dacilor - melos, instrumente, limb?, semne de pe Column? sau legate de Adamclisi, costume populare, ritualul na?terii ?i mor?ii la geto-daci, modul īn care a disp?rut scrierea la geto-daci, statuetele antropomorfe ?i zoomorfe, contribu?ii ale geto-dacilor la civiliza?ia omenirii. Am insistat asupra acestor enumer?ri; ne permit s? contur?m portretul unui mare romān care ?i-a g?sit drumul propriu īn dorin?a de a aduce la lumin? adev?rul despre istoria noastr?, de a promova imaginea Romāniei īn lume.

Ro?ia Montan? - Pustiul din inima Apusenilor

Īn timp ce unii guvernan?i f?r? scrupule ?i f?r? Dumnezeu, au concesionat ?i au permis - probabil nu f?r? motive! - dezastrul de la Ro?ia Montan?, sau au permis, prin acel ru?inos program „de desc?rcare de sarcin? arheologic?", distrugerea unui sit arheologic unic din perimetrul Ro?ia Montan?, un alt romān, iat?, ī?i folose?te banii ob?inu?i prin munca lui - c?ci lucreaz? 14 pān? la 16 ore pe zi - ca s? sponsorizeze cercet?ri arheologice, congrese, tip?rirea sau traducerea unor c?r?i, ca s? ajute pe romāni s?-?i recunoasc? trecutul ?i s? devin? māndri c? sunt urma?i ai dacilor - c? s-au n?scut ?i tr?iesc īn leag?nul unei culturi str?vechi: spa?iul carpato-danubiano-pontic. Poate cineva s? conteste c? nu este vorba despre o personalitate?! footer