Revista Art-emis
Traian Vuia, un pionier al avia?iei mondiale (2) PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. George G. Potra (+)   
Duminică, 27 Martie 2016 21:39

Prof. univ. dr. George G. Potra (+)„Nu m? voi opri pân? nu voi izbândi!" (Traian Vuia)

Activitate profesional? ?i inven?ii

Unul din pionierii avia?iei mondiale, Traian Vuia a fost primul om care a construit ?i zburat cu un avion mai greu decât aerul, care s-a ridicat de la sol folosind doar mijloacele proprii (moto-propulsor, tren de aterizare). Pân? la avionul inventat de Vuia, intitulat „Vuia nr. 1", decolarea dispozitivelor de zbor se f?cea cu ajutorul unor mijloace exterioare aparatului, cum ar fi: catapult?, cablu de lansare sau remorcare. Printre rezultatele cercet?rilor efectuate de Vuia, unele confirmate mai târziu, se num?r?: formula monoplan? a avioanelor (recunoscut? ulterior ca fiind cea mai corespunz?toare), a realizat prima arip? de avion cu inciden?? variabil? în zbor, a aplicat la aparatul s?u de zbor principiul unei singure elice tractive, a realizat primul aeroplan cu aripi pliante. Dup? o perioad? de timp, Vuia a îmbun?t??it aeroplanul „Vuia nr. 1", iar în august 1906 a prezentat o variant? perfec?ionat? a acestuia, „Vuia nr. 1bis". Cu acest model, pân? în martie 1907, a efectuat mai multe experien?e ?i a realizat mai multe zboruri la diferite în?l?imi. Spre deosebire de primul model, aeroplanul avea o curbur? mai mic? a aripilor, un stabilizator orientabil ?i un randament îmbun?t??it al motorului. Vuia nr. II a fost un nou model de avion, prev?zut cu aripi pliabile ?i un motor „Antoinette" de 25 CP. Cu acest aparat Vuia a zburat de mai multe ori, ultimul din aceste zboruri a fost efectuat în 17 iulie 1907, la Bagatelle, pe o distan?? de 70 m. Acest avion a fost expus la primul Salon aeronautic de la Paris. În anii ce au urmat Vuia a continuat s? aprofundeze domeniul aeronauticii, astfel c? în 1918 ?i 1922 a realizat dou? tipuri de elicoptere, Vuia I, respectiv Vuia II. Aparatul era prev?zut cu aripi rotative, o cârm? de direc?ie ?i un stabilizator orizontal (Vuia II avea montat un motor „Anzani" de 16 CP). Cu aceste aparate, pe aerodromurile de la Juvissy ?i Issy-les-Moulineaux, Vuia a efectuat o serie de teste ?i mai multe zboruri verticale.

Având în minte realizarea unui motor de avion cât mai bun, Vuia a reu?it s? inventeze generatorul de abur cu combustie intern? ?i ardere catalitic?. Generatorul cu vaporizare aproape instantanee avea la baz? trei principii: ideea ciclurilor termodinamice, a combustiei accelerate ?i a transmiterii c?ldurii prin convec?ie for?at?. Prin încerc?rile repetate de a construi generatoare de abur de foarte înalt? presiune (100-120 kgf/cm˛, fa?? de 10 At valoarea uzual? a vremii), Vuia a pus bazele tehnologiei folosite ulterior la centralele termice care utilizeaz? cicluri complexe de presiune foarte înalt?. O alt? realizare a inventatorului român a fost ?i generatorul cu focar cu mare intensitate a combustiei. Sarcina termic? a focarului era de 200 x 106 kcal/m3. În unele cercet?ri Vuia a fost ajutat de b?n??eanul Gavril? Brola, cu care a început s? colaboreze începând cu 1934. G. Brola al?turi de profesorul G. Ribaud au continuat cercet?rile începute de Vuia, iar în 1952 au realizat un generator cu circula?ie for?at?, care avea la baz? principiul lui Vuia. Generatorul, expus la Expozi?ia Interna?ional? al înc?lzirii de la Paris din 1957, a fost fabricat în serie în Fran?a, Belgia, Anglia ?i Germania.Traian Vuia împreun? cu alt colaborator, Emmanuel Yvonneau, au brevetat mai multe tipuri de generatoare de abur. Primul brevet le-a fost eliberat la 21 ianuarie 1928 de c?tre Ministerul Comer?ului ?i Industriei din Fran?a (nr. 661254), al doilea brevet la 22 decembrie 1928 (nr. 680567), iar al treilea la 12 noiembrie 1932 (nr. 740226).

Activit??i sociale ?i politice

Din ini?iativa lui Traian Vuia, la 30 aprilie 1918, a fost constituit la Paris „Comitetul Na?ional al Românilor din Transilvania", o organiza?ie care milita pentru unirea Ardealului cu România. Comitetul a editat ?i o revist?, „La Transylvanie", la care a colaborat ?i Traian Vuia cu mai multe articole. Vuia a publicat articole, pe aceea?i tem? ?i în revista „La nation tchčque". A fost îns? foarte critic asupra modului în care s-a înf?ptuit unirea Ardealului cu Transilvania[1], considerând o mare gre?eal? lipsa negocierii unirii provinciei cu Regatul Român, care s? fi ap?rat interesele ardelenilor ?i s? fi permis cu timpul o „occidentalizare" a României ?i nu vice-versa, o „balcanizare" a Transilvaniei. În timpul celui de-Al Doilea R?zboi Mondial Vuia a f?cut parte din mi?carea de rezisten?? din Fran?a ?i a fost ales pre?edinte al primului comitet legal al „Frontului Na?ional Român", unde a depus o munc? asidu? ?i a publicat o serie de articole în „La Roumanie Libre"[14].

Bibliografie
- Magazin istoric - Anul VI, nr. 8(65), august 1972.
- Personalit??i române?ti ale ?tiin?elor naturii ?i tehnicii, Editura ?tiin?ific? ?i enciclopedic?, Bucure?ti, 1982.

Prin amabilitatea distinsei doamne Ana Potra - c?reia îi aducem mul?umiri -, so?ia regretatului mare istoric, Profesorul univ. dr. George G. Potra am primit 12 scrisori care fac parte din coresponden?a lui Traian Vuia cu mentorul s?u, Caius Brediceanu ?i pe care le supunem aten?iei cititorilor.

Scrisoarea 3
Viry-Chatillon, 16 octombre 1920

Drag? Caius,
Am primit scrisoarea ta din Praga ?i cea trimis? prin dl de Barabas, care mi-a comunicat ?i verbal con?inutul scrisorii tale. Cuget c? ai primit deja atât scrisoarea, cât ?i telegrama adresat? la Lugoj. Brevetul american este aranjat, dup? cum ?i-am scris ?i telegrafiat. S-a depus în numele t?u, eu am semnat atât rugarea, cât ?i cesiunea. Am f?cut de asemenea ce prive?te Germania. Continu?m cu punerea la punct a ma?inii. Niciun organ mecanic nu mai cedeaz?, de?i aripile se învârtesc la 65–66 ture pe secund?. U?urarea ma?inii devine tot mai evident?, viteza de înaintare pe p?mânt a întrecut deja 5 metri pe secund?. Va trebui s? c?ut?m s? ridic?m pu?in puterea motorului, care acum se învârte?te abia de 1 700 ori pe minut?, voi ridica aceast? vitez? la 2 000 ture pe minut?. Fapt este c? numai o diferen?? de câteva kilograme ne leag? de p?mânt. În momentul succesului î?i voi anun?a rezultatul prin o telegram? la Lugoj, în dou? cuvinte: „Tout va"[15].
Ghi?? este aici de dou? s?pt?mâni, a fost aici în mai multe rânduri. Credea c? te afl? aici, va pleca curând în ?ar?. S?rutare de mân? doamnelor ?i d?oarelor[16] Brediceanu.
Te îmbr??o?ez cu drag,
Al t?u,
T. Vuia

P.S. Am fost ?i eu pu?in bolnav, zic pu?in, pentru c? sunt obi?nuit ?i nicio boal? trupeasc? nu m? emo?ioneaz?, sc?zuse îns? ?i moralul. Eu am înv??at îns? cum trebuie s? tr?iesc, ca prin restabilirea trupeasc? s? mi se remonteze ?i moralul. Când ajunge omul peste 40 de ani, trebuie s? fie foarte moderat în mâncare ?i b?utur?, orice supraalimentare la un om cu stomac normal produce o intoxicare. Îndat? ce simt o sc?dere a apetitului, 1-2 zile nu mai m?nânc decât o cea?c? de lapte cald ?i o felie de pâine la fiecare „repas"[17] ?i m? mir întotdeauna cât se urc? de repede moralul dup? odihna stomacului. Vezi deci c? toate chestiile morale la om sunt o chestie de stomac, „Magenfrage"[18], cum ar zice Karl Marx. De altcum ?i stoicianii ziceau: „phisei homologoumenais ze" - s? tr?ie?ti conform cu natura. Deci nu te sp?ria, f? ca ?i mine, poste?te din timp în timp ?i îndeosebi fere?te-te de mânc?rile prea grase. Mastic? îns? bine tot ce m?nânci ?i te vei sc?pa de multe boli ?i suferin?e ?i vei tr?i lung timp. Asta o zic nu pentru c? a? dori s? tr?iesc, ci pentru c?, cred eu, c? avem datorin?a de a dura, reprezent?m un capital, în care trebuie s? tragem cel mai mare beneficiu. Îndat? ce vom termina cu punerea la punct a acestei ma?ini, ne oprim cu ma?ina prezent? ?i încep construc?ia unei ma?ini noi de 16 cai putere ?i una mic?, u?oar? de tot ?i cu aripi mai mici pentru picioare.

Scrisoarea 4
Garches, 29 novembre 1920
7 Rue de Toulon

Scumpe Caius,
Din scrisoarea adus? prin dl Bragadiru[19], am auzit cu bucurie c? ne vom revedea în curând. Iat? cum st?m cu ciclopterul. Dup? plecarea scrisorii din urm?, am încercat ma?ina pe teren. Aripile aveau inciden?a (pasul) cel mai mare ?i se învârteau de 60–58 ori pe minut?. S-a rupt axa unui angrenaj din reductorul de vitez?, ceea ce a adus cu sine ?i ruperea duor [a dou?] roate cu din?i. Le-am ref?cut ?i mai puternice ?i am redus viteza elicelor în raport cu motorul de la 1:27 la 1:33. Motorul era regulat astfel, ca elicele s? nu se poat? învârti peste 60 pe minut?. Ma?ina pilotat? de Rappeneau, înaintând cu o vitez? de 5 metri pe secund?, nu a p?r?sit p?mântul. Fiind cu 10 kilogr. mai u?or am pilotat ma?ina în 4 nov. U?orarea ma?inii a fost evident?, pentru c? în momentul când elicele f?ceau 60 de învârtiri ma?ina înainta acu? pe roata dreapt?, acu? pe roata stânga, f?r? de a p?r?si cu totul p?mântul. V?zând c? suntem tangen?i ?i dispunând de o rezerv? de putere motrice, am m?rit viteza de rota?iune a elicelor. În 6 nov. viteza de rota?iune s-a urcat la 66, iar sustenta?iunea[20] a crescut cu 21%. Repetând aceast? încercare în hangar am auzit un zgomot neobi?nuit ?i la demontaj am constatat o torsiune în organele de acaplare a axei orizontale. Le-am înlocuit cu piese mai rezistente ?i în 18 l.c. am repetat încercarea în hangar. La a doua încercare 4 pocnituri succesive ne-au anun?at o ruptur? de din?i în angrenajul conic din dreapta. Crezându-l rupt, pentru c? era cam uzat, l-am înlocuit cu un angrenaj nou, ajustat cu mult? grij?. În 24 l.c. am procedat la o încercare nou? ?i f?cusem preg?tiri de ie?ire, deoarece nu suferea nicio îndoial? c? cu o sustenta?ie de 21-25% ma?ina va p?r?si p?mântul. La a patra punere în mi?care pentru o durat? de 5 minute, un zgomot neobi?nuit, înainte de a ajunge la viteza de rota?iune de 66 învârtiri, ne-a anun?at o nou? rupere de din?i din angrenajuri. La demontaj am constatat sf?râmarea aceluia?i angrenaj. Am decis fabricarea de 3 angrenaje speciale. Cele de pân? acum erau angrenajuri aflate în comer?. Am decis a le face mai rezistente, alegând un modul ?i o lungime de din?i mai mare ?i o reducere a efortului axei orizontale. Aceast? schimbare permite totodat? ?i suprimarea reductorului de vitez?. Aceste modific?ri aduc cu sine ?i înlocuirea cutiilor în care sunt montate angrenajurile ?i montajul motorului. Sunt ocupat cu desenul acestor piese speciale, pe care le voi comanda imediat ce vor fi pe deplin studiate. În Garches se vor termina în scurt lucr?rile de degajare ?i voi începe construc?iunea atelierului mecanic.
În a?teptarea r?spunsului sau a sosirii tale.
Te îmbr??o?ez cu drag.
T. Vuia

Scrisoarea 5
Garches, 5 ianuarie 1921

Scumpe Caius,
Primii scrisoarea din urm?. Dac? pleci în familie, prezent? omagiile mele respectuoase doamnei Brediceanu ?i v? doresc la to?i un An Nou fericit. Dup? o vag?[21] de frig cumplit, acum avem timp de prim?var? +8-15°C. În scrisoarea ce ?i-am spedat[22] în 27 dec. te-am rugat ca, în cazul c? nu ai putea veni acum, s?-mi trimi?i fondurile ce aveai inten?iunea de a aduce cu tine. Anuit??ile[23] brevetelor îmi cer sume mari, de asemenea construc?iunea atelierului, cump?rarea ma?inelor, continuarea lucr?rilor. Lucr?rile motorului nu le pot relua f?r? de a avea un atelier propriu, iar lucr?rile ciclopterului le-a? putea duce cu o vitez? întreit?, dac? a? dispune de ma?ini spre fabricarea pieselor mecanice, în?eleg trei ma?ini indispensabile. „Time is money"[24], s? nu a?tept?m ca concuren?ii s? revin? la suprafa??. O parte din fondurile debursate[25] ?i care vor mai fi sunt investi?iuni, d.e. atelierul, ma?inele, terenul etc. Pentru toate lucr?rile ?i ma?inele, la care am f?cut aluziune mai sus, am nevoie de o sum? de cca 70.000 fr. Eu am preg?tit depunerea unui brevet de carburator-generator pentru motor ?i nu ?tiu ce trebuie s? fac ca s?-l depun în numele t?u. Acest carburator-generator este inima motorului, este f?cut din ian. 1919 ?i ar putea fi pericol în a?teptare ahead[26], c? ?i al?ii caut? în aceea?i direc?iune ?i hazardul, care face r?u adeseori, poate s? duc? pe cineva ca s? fac? acela?i. Eu î?i voi trimite, mâine sau poimâine, un „pouvoir"[27], ca s?-l semnezi conform indica?iunilor date de d. Casalonga, 15 Rue des Halles, ?i s?-l legalizezi.

Vecinul nostru pare dispus s? vânz?, afacerea îns? nu este urgent?, putem a?tepta. Îmi este o încurajare pre?ioas? credin?a ce ave?i în succesul lucr?rilor. Sunt convins c? aceast? credin?? nu va fi în?elat?, pentru c? rezultatul depinde de la tenacitatea noastr?. Cunosc fanario?ii din Regat, oameni de pu?in? credin??, care cred c? toate sufletele se pot cump?ra. La instala?iunea ofi?erilor, care a fost prezidat? de un savant la Sorbona, profesorul L., acesta a f?cut elogiul dlui Vaida ?i al t?u ?i a felicitat pe V.H.[28] pentru recrutarea unui grup de elit? româneasc?. La banchetul solst[29], prezidentul a ?inut un toast în onoarea dlui Vaida[30] ?i m-a rugat s? fiu interpretul lui la voi. Le-am mul??mit ?i am promis c? v? voi comunica salut?rile lor fr??e?ti. Nu uita s?-mi trimi?i fotografia tuturora pentru carta de identitate.
Te îmbr??o?ez cu drag,
T. Vuia

P.S. Salut?ri prietene?ti ?i fr??e?ti la prieteni ?i fra?i, îndeosebi lui Tiberius[31], nu-mi spui dac? continu? a se ocupa de art?. Aud c? opera din Cluj s-a mutat la Bucure?ti. Cornelia[32] continu? studiile?[33]

- Va urma -
------------------------------------
[14] http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Traian_Vuia
[15] Tout va (fr.) – Totul func?ioneaz?.
[16] Olga Brediceanu (fiica lui Caius Brediceanu, c?s?torit? cu Ion Fruma), Cornelia Brediceanu (c?s?torit? cu Lucian Blaga) ?i Sempronia Brediceanu, ultimele dou? surori cu Caius Brediceanu. Cornelia Brediceanu (1897–1983) a îndeplinit func?ia de secretar? a Sec?iei tineret a delega?iei b?n??ene la Conferin?a de Pace de la Paris (1919–1920).
[17] Repas (fr.) – Mas?.
[18] Magenfrage (germ.) – O chestiune (care ?ine) de stomac.
[19] Marinescu Bragadiru.
[20] Men?inerea în echilibru a unui aparat zbur?tor.
[21] Vague (fr.) – Val.
[22] Expediat.
[23] Sum? de bani (incluzând o parte din capital ?i dobânda corespunz?toare) care se pl?te?te periodic spre a rambursa un capital sau o datorie.
[24] Time is money (engl.) – Timpul cost? bani.
[25] Debourser (fr.) – A debursa, a cheltui, a pl?ti (din pung?).
[26] Ahead (engl.) – În viitor, de acum înainte.
[27] Pouvoir (fr.) – Procur?, împuternicire.
[28] Venerabilul Huart.
[29] Solsti?iu. Referire la solsti?iul de iarn? (22 decembrie).
[30] Alexandru Vaida-Voevod (1872–1950). Medic, publicist, om politic ?i de stat român. Licen?iat ?i doctor (1899) al Facult??ii de Medicin? a Universit??ii din Viena. Ca student a luat parte la mi?c?rile na?ionale române?ti. A cerut abandonarea tacticii „pasive" a Partidului Na?ional Român din Transilvania ?i a militat pentru o politic? activ? dus? de partid. Unul dintre conduc?torii Partidului Na?ional Român din Transilvania ?i ai Partidului Na?ional ??r?nesc. Pre?edinte al Partidului Na?ional ??r?nesc (6 mai–21 noiembrie 1933). În 1935, s-a desprins de Partidul Na?ional ??r?nesc ?i a creat organiza?ia Frontul Românesc. Pre?edinte al Frontului Rena?terii Na?ionale (1940). Lupt?tor împotriva prevederilor discriminatorii ale legisla?iei ?colare impuse de contele Apponyi Albert. Deputat în Parlamentul de la Budapesta (1906; 1907; 1910–1918), unde la 18 octombrie 1918 a citit Declara?ia de desp?r?ire a Transilvaniei de Ungaria. Membru al Consiliului Na?ional Român Central (30 octombrie 1918). Adunarea Na?ional? de la Alba Iulia l-a ales în Consiliul Dirigent, ca vicepre?edinte ?i ?ef al resortului Externe ?i Pres? (2–17 decembrie 1918).Deputat în Parlamentul României, în toate legislaturile din 1919 pân? în 1939. Pre?edinte (28 noiembrie–1 decembrie 1919; 9 iunie 1939–5 septembrie 1940) al Adun?rii Deputa?ilor. Membru al Consiliului Na?ional Român Central. Membru al Consiliului Dirigent al Transilvaniei (1918–1920). A fost prezent în delega?ia transilv?nean? care a prezentat Regelui Ferdinand I actul de unire a Transilvaniei cu România. Delegat la Conferin?a de Pace de la Paris (1919–1920). A pledat pentru reforma agrar? ?i vot universal. De mai multe ori ministru: de stat pentru Transilvania (17 decembrie 1918–12 septembrie 1919; 27 septembrie–28 noiembrie 1919); al Afacerilor Str?ine (1 decembrie 1919–13 martie 1920; ad-interim – 6 iunie–10 august 1932; 11 august–17 octombrie 1932); de Interne (10 noiembrie 1928–7 iunie 1930; 13 iunie–8 octombrie 1930); ministru secretar de stat (1938; 1940). Prim-ministru (1 decembrie 1919–13 martie 1920; 6 iunie–10 august 1932; 11 august–17 octombrie 1932; 14 ianuarie–9 noiembrie 1933). Consilier al Coroanei (1938). Dup? instaurarea regimului comunist, a avut domiciliu obligatoriu la Sibiu. În august 1919, ini?iat în loja Ernest Renan (Paris).
[31] Tiberiu Brediceanu (1877–1968). Compozitor ?i folclorist român. S-a num?rat printre membrii fondatori ai Operei Române, Teatrului Na?ional (1919) ?i Conservatorului (1920) din Cluj. Director al Operei Române din Cluj (1920); pre?edinte (1928–1947) ?i director (1934–1941) al Conservatorului „Astra" din Bra?ov; director general al Operei din Bucure?ti (1941–1944). Membru corespondent al Societ??ii Franceze de Muzicologie. Premiul pentru Folclor al Societ??ii Compozitorilor Români. Premiul na?ional pentru muzic?. Artist al Poporului (1957). Membru corespondent al Academiei Române (26 mai 1937); repus în drepturi ca membru corespondent al Academiei Române (3 iulie 1990).
[32] Cornelia Blaga.
[33] Cornelia Blaga a ob?inut titlul de licen?iat al Facult??ii de Medicin? a Universit??ii „Ferdinand I" din Cluj (informa?ie dat? nou? de doamna Dorli Blaga-Bugnariu).

footer