Revista Art-emis
Lupul dacic, de la stindard la arhetip (5) PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. Nicolae Iuga   
Duminică, 27 Martie 2016 21:19

Prof. univ. dr. Nicolae Iuga, art-emisDup? cum se ?tie, Ordinul Dragonului a fost un ordin militar cre?tin, înfiin?at pentru zona central? ?i est-european?, de c?tre împ?ratul Sigismund de Luxemburg în anul 1408, cu scopul de a proteja Europa de expansiunea otoman?. Printre fondatori, al?turi de împ?rat, se num?r? o serie de capete încoronate celebre ale Europei catolice: Alfons Rege al Aragonului, Cristof al III-lea al Danemarcei, Vladislav II Jagello al Poloniei, Episcopul catolic al Zagrebului Eberhard de Lorraine, dar ?i doi principi ortodoc?i, ?tefan Lazarevici al Serbiei ?i voievodul muntean Vlad al II-lea, înnobilat în în?elesul occidental al termenului de c?tre împ?ratul Sigismund, în anul 1431. În timp de treizeci de ani, num?rul cavalerilor a ajuns la o sut?, fapt important, pentru c? puterea militar? ?i financiar? a Ordinului provenea din obliga?ia fiec?rui cavaler de a echipa ?i între?ine câte o mic? armat? proprie. Armata total? a Ordinului Dragonului, în perioada sa de vârf din prima jum?tate a secolului al XV-lea, ajungea la aproximativ 20.000 de militari, o putere simbolic? ?i militar? considerabil?. Ce este îns? curios, dac? nu chiar de-a dreptul bizar, este simbolul care a fost ales pentru acest ordin militar cre?tin, anume Dragonul. Pân? la momentul înfiin??rii Ordinului Dragonului, au mai existat în luimea catolic? ?i alte ordine asem?n?toare, adic? militare ?i cre?tine. A existat Ordinul Sfântului Mormânt, întemeiat de c?tre crucia?i în anul 1099, cu scopul de a proteja Sfântul Mormânt de la Ierusalim ?i via?a liturgic? cre?tin? desf??urat? acolo. Simbolul lor, ca ordin cre?tin, era Crucea Patriarhal? latin? cu dubl? travers?, de culoare stacojie, cusut? pe ve?mintele albe sau pe pelerinele negre. A existat Ordinul Templierilor, înfiin?at în anul 1119 la Ierusalim, cu scopul declarat de a ap?ra pelerinii cre?tini europeni care c?l?toreau în ?ara Sfânt?. Simbolul lor era o cruce de culoare ro?ie cu bra?ele egale. A existat Ordinul Ospitalierilor, înfiin?at tot la Ierusalim în anul 1120, un ordin militar caritabil devenit mai t?rziu, în secolul al XVI-lea, Ordinul Cavalerilor de Malta, având ca simbol tot o cruce cu bra?e egale, într-o stilizare diferit? de cea a Templierilor. A existat apoi Ordinul Cavalerilor Teutoni, înfiin?at tot în secolul al XII-lea, cu scopul de a ap?ra limesul r?s?ritean al catolicismului. Simbolul lor era o cruce neagr? pe fond alb, circumscris? într-un chenar negru de forma unui scut militar. ?i au mai existat ?i alte ordine militare cre?tine de o notorietate ceva mai redus?, dar având toate ca simbol fundamental cre?tin crucea, cu mici varia?iuni stilistice. În fine, avem Ordinul Dragonului, înfiin?at în anul 1408, având ca simbol dragonul, un simbol nu doar necre?tin ci chiar anti-cre?tin, un monstru fabulos, r?uf?c?tor ?i primejdios pentru oameni nevinova?i, un balaur asociat cu puterile malefice învinse odinioar?, pe la începuturile cre?tinismului, de c?tre Sfântul Gheorghe.

Detaliat, dragonul ca simbol al Ordinului Dragonului se prezint? în felul urm?tor[24]. Pe medalia pe care cavalerii Ordinului o purtau în lupt?, prins? cu un cordon ro?u la gât peste o pelerin? neagr?, era reprezentat un balaur de culoare verzuie, cu plato??, cu picioare prev?zute cu gheare ?i cu cap de lup, având totodat? ?i simbolul cre?tin al crucii, de culoare aurie, desenat pe partea dorsal?. Pozi?ia balaurului este încol?cit?, cu coada lung? de ?arpe r?sucit? în jurul gâtului, ca ?i cum dragonul ar vrea s? se sinucid? prin ?trangulare. Interpretarea oficial? ?i cre?tinat? a acestui simbol spune c? aceast? pozi?ie a cozii, înnodat? în jurul gâtului, ar semnifica disponibilitatea lupt?torului din Ordinul Dragonului de a se jertfi pe sine, de a-?i da via?a pentru cauz?, pentru credin?a cre?tin?[25]. Departe de a l?muri lucrurile, aceast? interpretare for?at-cre?tin? este de natur? a spori suspiciunile. De când ?i în ce condi?ii ?arpele malefic din Biblie, balaurul funest din Apocalips?, echivalat în mentalul comun ?i în terminologia popular? cu dracul însu?i, a ajuns s? simbolizeze altruismul ?i capacitatea jertfirii de sine? Sau Sfântul Gheorghe nu a ucis el oare balaurul o dat? pentru totdeuna? ?i de ce un ordin militar cre?tin anti-otoman nu a ales un simbol cre?tin, crucea, la fel ca ?i toate celelalte ordine militare cre?tine, de ce a riscat s?-?i ia un simbol clar anti-cre?tin?

Ipoteza noastr? este chiar aceasta: c? lupul dacic, sinonim cu balaurul apocaliptic ?i cu dracul în în?elesul cre?tin al termenului, nu a fost ucis o dat? pentru totdeauna de c?tre Sfântul Gheorghe, ci a r?mas înc? pentru mult? vreme, de ordinul mileniilor, un arhetip al incon?tientului colectiv. Noi utiliz?m aici no?iunea de arhetip al incon?tientului colectiv în sensul pe care îl are la C. G. Jung[26]. Arhetipurile sunt imagini ale unor modele arhaice, care sintetizeaz? experien?e originare ale umanit??ii, care se afl? depozitate în incon?tientul colectiv al popoarelor ?i care influen?eaz? comportamentul indivizilor la modul incon?tient, echivalentul eredit??ii biologice din cultur?, o anume ereditate cultural?. Jung compar? omul, sub raport psihologic, cu un copac care are trunchiul ?i frunzele afar?, adic? la lumina con?tiin?ei, iar r?d?cinile adânc înfipte în p?mânt, în incon?tientul colectiv al poporului din care face parte. De aceea, consider?m c? alegerea de c?tre împ?ratul Sigismund de Luxembrug (1368-1437) a dragonului p?gân ca simbol al unui ordin militar cre?tin a fost un act deliberat, cu toate riscurile pe care le putea prezenta pentru lumea catolic?, în scopul de a capacita popoarele balcanice care contau atunci din punct de vedere militar - în ordinea cronologic? a luptelor cu turcii: sârbii ?i românii - s? lupte eficient ?i coordonat împotriva expansiunii otomane. A inclus în Ordinul dragonului pe cei doi principi cre?tini-ortodoc?i, care se aflau în prima linie a luptei anti-otomane, pe despotul Serbiei ?tefan Lazarevici (1374-1427), fiul cneazului Laz?r al Serbiei c?zut în b?t?lia cu turcii de la Kosovo-Polije (1389) ?i pe domnitorul ??rii Române?ti Vlad al II-lea (1390-1447) zis ?i „Dracul" (porecl? care i se tr?gea tocmai de la Ordinul Dragonului), tat?l mai celebrului ?i crudului Vlad al III-lea, zis ?i Vlad ?epe?. În parantez? fie spus, nu trebuie s? fie de mirare c?, datorit? Dragonului/ balaurului purtat de c?tre tat?l s?u, legat cu e?arf? ro?ie peste pelerina neagr?, Vlad ?epe? a ajuns s? fie identificat pân? târziu, în folclorul mai multor popoare europene, cu un monstru sanguinar, care pe timp de noapte se transform? în vampir. Este clar c? includerea acestor doi principi ortodoc?i într-un ordin militar catolic a fost f?cut? din ra?iuni militare, dar adev?rata de?teptare a spiritului r?zboinic al popoarelor balcanice, respectiv al românilor dintre Carpa?i ?i Dun?re ca urma?i ai vechilor daci, s-a realizat prin preluarea ca simbol arhetipal a lupului dacic, a balaurului cu cap de lup, rebotezat „dragon".

Simbolul militar al Dragonului a supravie?uit mai mult în partea central? a vechii Dacii, în Transilvania. Un voievod român, Birtoc Vod?, originar din familia dr?go?e?tilor din Maramure?, ajuns voievod al Transilvaniei (între 1493-1499) sub numele maghiar de Bartolomeu Dragfy, sprijinitor militar (dup? unele surse ?i cuscru) al lui ?tefan cel Mare, în 1497 împotriva lui Ioan Albert regele Poloniei, a fost printre ultimii exponen?i de seam? ?i ai Ordinului Dragonului. Blazonul s?u voievodal este, pân? la un punct, identic cu al lui Drago? Vod? Desc?lec?torul Moldovei: deasupra semilunei c?zute cu coarnele în sus, o s?geat? îndreptat? în sus, între dou? stele aurii, pe fond albastru. Blazonul lui Dragfy are în plus, ca p?zitori, de o parte ?i de alta a stemei, doi dragoni cu capetele de lup ?i cozile îngem?nate.

Ordinul Dragonului, ca ordin militar cre?tin, a disp?rut de pe scena istoriei dup? B?t?lia de la Mohacs (Ungaria) din anul 1526, soldat? cu o victorie decisiv? a otomanilor, b?t?lie în urma c?reia Ungaria ?i-a pierdut statalitatea pentru o sut? cincizeci de ani.
------------------------------------- 
[24] https://ro.wikipedia.org/wiki/Ordinul_Dragonului
[25] http://www.crestinortodox.ro/secte-culte/ordinul-dragonului-123028.html
[26] C. G. Jung, Opere complete 1. Arhetipurile ?i incon?tientul colectiv, trad. Vasile Dem. Zamfirescu, Ed. Trei, Bucure?ti, 2003, p. 53-55.

footer