Revista Art-emis
Max Goldstein, primul terorist din România şi atentatul de la Senatul României PDF Imprimare Email
Laurenţiu Dologa   
Duminică, 20 Martie 2016 21:10

Max GoldsteinDupă sfârşitul Primului Război Mondial, Regatul României a fost la capătul tăişului bolşevic. Uniunea Sovietică încerca prin orice mijloace să zdruncine din temelii statul românesc, urmând că apoi să îl poată înhamă mai uşor jugului comunist. Unul din aceste mijloace a fost Max Goldstein, cel dintâi terorist pe care l-a cunoscut ţară noastră. Pe dată de 8 decembrie 1920 în Senatul României o explozie devastatoare a cutremurat sala de şedinţe. Au fost zeci de răniţi, iar printre victime s-au numărat ministrul justiţiei, Dimitrie Greceanu şi senatorii Demetriu Radu şi Spiridon Gheorghiu. Autorul acestui act a fost identificat ulterior că fiind Max Goldstein, mai bine cunoscut ca „omul cu cârlig", din pricina piesei metalice pe care o folosea drept proteză pe una dintre mâini.

Un evreu, agent sovietic pe tărâm românesc

Născut într-o familie de evrei în Bârlad, acesta a lucrat că funcţionar pentru o scurtă perioada. A fost atras de idealurile socialiste, iar viaţă şi-a dedicat-o în consecinţă. În urmă activităţii sale de subminare a statului a fost condamnat la zece ani de închisoare. A reuşit să evadeze din custodia autorităţilor în februarie 1920 şi folosindu-se de contactele sale a reuşit să ajungă în Odesa. A devenit un bun cunoscător al materialelor explozibile, deşi într-una din ocazii, din neatenţia să şi-a spulberat mâna dreapta. De atunci începe să poarte un cârlig mandrindu-se cu abilitatea şi îndemânarea pe care o demonstra. A primit un sprijin bănesc important din partea Internaţionalei Comuniste şi a trecut iarăşi graniţa în ţară, dar de dată asta prin Dobrogea. Având mai multe case conspirative şi atribuindu-şi identităţi false a reuşit să nu fie depistat, în acelaşi timp plănuind o serie de atentate teroriste. Unul din ele a vizat asasinarea ministrului de Interne Constantin Argetoianu, un vocal critic al mişcării comuniste, pe 2 noiembrie 1920. Ieşind din haltă Chitila o detunătura s-a făcut auzită, explozia distrugând partea din faţă a vagonului în care se află ministrul. Goldstein amplasase sub traversele garniturii un pachet de explozibili care la trecerea trenului a fost amorsat. Doar norocul a făcut posibil că ministrul să scape nevătămat. Acest atentat a pus în alertă autorităţile care pornesc într-o asiduă căutare a vinovatului. Din pricina arestărilor fără precedent în rândurile simpatizanţilor comunişti în urmă grevei generale din octombrie 1920 există şi o mare posibilitate că acţiunile să îi fie deconspirate de vreun cunoscut. Se vede nevoit a-şi lua anumite precauţii, izolandu-se şi restrangandu-şi cercul apropiaţilor, însă nu renunţă la activitatea teroristă. Prin Leon Lichtblau şi Saul Osias, doi prieteni vechi ai săi şi susţinători ai cauzei comuniste, Goldstein pune la cale un nou atentat, dar de această dată unul la o cu totul altă scară. Reuşeşte să facă rost de două proiectile germane de 75 de mm pe care le întrebuinţează în confecţionarea unei bombe cu ceas în mai puţin de trei zile, dar şi de planurile de intrare în clădirea Senatului. În noaptea de 7 spre 8 decembrie Goldstein, însoţit de Lichtblau intră în instituţie şi aşează bombă sub tribună. Acum trebuiau doar să mai aştepte. La 14:40 dispozitivul detonează, distrugând sala de şedinţe şi spulberând ferestrele clădirii. Zeci de înalţi demnitari au fost răniţi grav, inclusiv preşedintele Senatului, generalul Constantin Coandă, tatăl pionierului aviaţiei, Henri Coandă. Au existat trei decese, cel al ministrului justiţiei Dimitrie Greceanu, episcopului greco-catolic Demetriu Radu şi al senatorului Spiridon Gheorghiu.

Arestări în rândul comuniştilor

După atentatul reuşit întreagă opinie publică a rămas traumatizată de îndrăzneala acestui atac. S-au organizat funeralii naţionale pentru cei trei şi s-au ţinut momente de doliu în întreagă ţară. Se impunea un răspuns decisiv. În urmă unui nou val de arestări, fruntaşii comunişti români dezvăluie că o reţea vastă de spionaj şi terorism de factură moscovită activă sub stindardul Internaţionalei Comuniste în întreg estul european cu scopul de a destabiliza regimurile politice ale acestor ţări, fiind astfel mai susceptibile unei acaparări din partea Uniunii Sovietice. În legătură cu atentatul de la Senat, anchetatorii descoperă în urmă interogatoriilor că până şi cei care au avut un rol activ în această reţea nu au avut foarte multe detalii despre identitatea făptaşului. Chiar şi cu aceştia folosise alte nume, însă infirmitatea să a apărut că semn distinctiv şi i-au ajutat pe oamenii legii să stabilească că în fapt era vorba de o singură persoană. În cele din urmă Max Goldstein devine principalul suspect şi este dat în urmărire pe ţară.

Refugiul bolşevic şi prinderea teroristului

Între timp acesta se refugiase în Iaşi şi luase legătură cu agentură sovietică. Astfel a făcut rost de fonduri pentru a cumpără un imobil şi pentru a pune pe picioare o tipografie unde s-a început tipărirea de lucrări de propagandă comunistă. În aprilie încă se află în ţară, dar a fost nevoit să treacă frontieră după ce oamenii legii îi dau de urmă. După încă o şedere în Odesa intră fraudulos pe pământ românesc la sfârşitul lunii noiembrie prin Ruse, Bulgaria, având la el şi o cantitate însemnată de explozivi. La punctul de control Giurgiu un grănicer îi cere acestuia să se legitimeze.Goldstein a încercat să-l mituiască. Surprins, acesta i-a refuzat suma de bani şi l-a somat să îl urmeze până la detaşamentul grăniceresc, moment în care Goldstein scoate un revolver şi îl împuşcă. Grav rănit, glonţul strapungandu-i pieptul, grănicerul Alexandru Heringa îşi adună forţele şi reuşeşte în a-şi alertă camarazii şi le indică semnalmentele atacatorului sau, precum şi direcţia în care a luat-o. După o urmărire intensă culminată cu un schimb de focuri, Goldstein este capturat. În anul următor are loc procesul de la Dealul Spirii unde aproape trei sute de comunişti de vază sunt judecaţi majoritatea fiind implicaţi în cadrul grevei generale din 1920 sau cei care au votat afilierea Partidului Comunist la Internaţională Comunistă. Printre ei s-a aflat şi Goldstein care va fi întemniţat la Doftana şi va muri de pneumonie în 1925. Constantin Argetoianu, care supravieţuise atentatului teroristului, remarca satisfăcut că în România se terminase cu comunismul. Nu avea de unde ştii că în doar două decenii comunismul va fi impus prin forţă, iar el va sfârşi în cele din urmă într-una din închisorile regimului.

footer