Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Col. (r) Conf. univ. dr. ing. Anatol Munteanu, Membru A.O.?.R.   
Miercuri, 02 Martie 2016 19:17

Transnistria 1990-1992Înfrângerea Republicii Moldova nu a venit numai de la factorii externi, din Rusia. În toate aceste evenimente de r?zboi, o contribu?ie negativ? a avut-o conducerea Moldovei, care nu a ?tiut s? evite r?zboiul, s? demareze ac?iuni diplomatice cu ??rile europene, cu Rusia, s? colaboreze cu clasa politic? ?i cu Executivul României. Fostul Pre?edinte al Republicii Moldova, Mircea Snegur, legat ombilical de Moscova, ca fost lucr?tor al P.C.U.S., a cedat, pas cu pas, idealurile unioniste?i semnând zeci de documente economice ?i militare (secrete) cu Federa?ia Rus?, inclusiv, controversatul Protocol de constituire a C.S.I., 21 decembrie 1991 ?i a limitat, sub presiunea Rusiei, colaborarea cu România, cu ??rile europene ?i S.U.A.

Mircea Snegur nu a luat nici cele mai elementare m?suri operative pentru formarea Armatei Na?ionale: „Nu sunt bani, nu este cazul de unire, mai bine s? fim singuri !"

Mircea Snegur, secondat de clasa politic? ?i de comisiile de conciliere din care f?ceau parte fo?ti secretari de partid ai C.C. al P.C.U.S. - m? refer la deputa?ii ?i conduc?torii de vârf ai Moldovei: Petru Lucinschi, Andrei Sangheli, Vladimir Voronin, D.Mo?pan?i al?ii, cunoscu?i simpatizan?i de partea rusofil? nu au dorit s? propun? ?i s? rezolve în interes na?ional solu?ii eficiente prin care s? ajung? la o victorie politic? asupra separati?tilor transnistreni. Mai mult decât atât, comandantul suprem al For?elor Armate ale Republicii, „generalul" Mircea Snegur, cunoscând din timp, de la serviciile speciale ale Securit??ii ?i Ministerului de Interne, suficiente ?i alarmante date privind înfiin?area armatei separatiste, mi?carea ?i redislocarea pe pozi?ii strategice a unit??ilor militare ale Armatei a 14-a ruse, nu a luat nici cele mai elementare m?suri operative pentru formarea Armatei Na?ionale sau a trupelor de carabinieri, nu mai spun de înt?rirea ?i dotarea cu armament a poli?iei, a celorlalte for?e ale Ministerului de Interne(structurile militare ?i de carabinieri) care au fost introduse mult prea târziu, dup? începerea ac?iunilor militare.Conduc?torii tân?rului stat s-au l?sat surprin?i de condi?iile inferiorit??ii numerice, nu au?tiut s? câ?tige timpul necesar pentru constituirea unit??ilor de lupt?, pentru înzestrarea for?elor militare ?i de poli?ie cu armament ?i muni?ie. Zeci de cereri ?i rapoarte au fost înaintate de combatan?ii de pe front, toate lovindu-se de refuzul autorit??ilor moldovene?ti care spuneau c? este lipsa dearmament ?i muni?ie în depozitele armatei, lucru total neadev?rat. Abia dup? protestele lupt?torilor de pe front, care au ie?it depe pozi?iile de lupt? ?i au cerut demisia Pre?edintelui ?i mini?trilor de resort, conducerea republicii s-a „datpeste cap"?ia g?sit imediat,în depozitele militare, tehnic?de r?zboi?i armament, suficient cât s? înarmeze nu un batalion de militari, ci câteva divizii. Evident, acesta armament a fost g?sit suficient de târziu pentru ca r?zboiul s? fie pierdut. Pe front ap?reau ?i fenomene ie?ite din comun. Unii osta?i cereau Unirea cu România ?i de comun acord s? lupt?m împotriva inamicului rus. Al?ii cereau înarmarea total? a popula?iei ?i lupta împotriva separatismului, dar nu împotriva Rusiei. Erau ?i indivizi, care în semn de protest fa?? de comandan?ii ru?i, numi?i de minister, care conduceau unit??ile moldovene?ti, dezertau de pe front. Toate acestea erau raportate Comandantului Suprem al Armatei. La întâlnirile private pe care le-am avut cu Domnia Sa, Pre?edintele Mircea Snegur, despre formarea „unei structuri de informa?ie ?i contrainforma?ie na?ional?" în cadrul Armatei sau despre unirea Republicii Moldova cu România, întotdeauna m? apostrofa, c? nu sunt bani, sau nu este cazul de unire, mai bines? fim singuri, de parc? se vedea un Pre?edinte ve?nic al Republicii Moldova.

Prin Legea organic? privind statutul juridic special al G?g?uziei,s-a f?cut, con?tient, jocul Moscovei

Comandantul suprem, Mircea Snegur, secondat ?i de ?eful Statului Major al For?elor Armatereunite, generalul Pavel Creang?, desigur, înc? din aprilie-mai 1992, au folosit „cu succes"tactica de ap?rare „în tran?ee", numit? ?i „r?zboiul pozi?ional",ceea ce a avut darul s?-i demoralizeze pe comandan?i ?i pe combatan?i de la bun început, fiind spulberat? orice idee de victorieasupra inamicului. Ca într-un r?zboi de tip nou, în continuarea„viziunii" strategice a comandantului suprem, Statul Major nu a asigurat conducerea ?i coordonarea punctelorde comand? de pe fronturi, nu a elaborat nici un document specific opera?iunilor militare, nu a condus nici o ac?iune ofensiv? împotriva inamicului. Pe scurt, pe întreg parcursul r?zboiului, nu a existat o politic? militar? coerent?.?i înc? un exemplu de incompeten?? ?i tr?dare na?ional?. Conducerea Republicii Moldova (Pre?edintele Mircea Snegur, primul ministru, Andrei Sangheli, deputatul, ?ef de comisie Petru Lucinschi) a cedat aparent în fa?a unei minorit??i na?ionale de 100.000 de g?g?uzi, acordând autonomie. Decizia care contravenea intereselor Moldovei, a fost luat? la insisten?ele liderilor g?g?uzi ?i a separati?tilor din Transnistria, f?cându-se, con?tient, jocul Moscovei.Pe 23 decembrie 1994, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea organic? privind statutul juridic special al G?g?uziei, document promulgat de Pre?edintele Snegur la 13 ianuarie 1995.Aceasta dup? ce, în octombrie 1990, el promisese c?, atât timp, cât va fi pre?edinte al republicii, nu va permite f?râmi?area statului moldovenesc în structurile incompatibile cu un stat independent ?i suveran.

Rusia continu? ?i ast?zi o politic? agresiv? ?i umilitoare fa?? de Republica Moldova

Revenind la tema r?zboiului, concluzion?m: acest r?zboi, declan?at de Rusia împotriva Moldovei, a dus la multe jertfe: circa 500 mor?i, pierdu?i f?r? veste, tortura?i, chinui?i sau c?zu?i pe câmpul de lupt?; circa 2.000 oameni r?ni?i în lupte?i bolnavi, care au decedat dup? r?zboi. Consecin?ele acestui r?zboi sunt foarte drastice. Republica Moldova, cu concursul conducerii din acea vreme, a pierdut r?zboiul cu Rusia, pricinuindu-ne o daun? economic? de peste 40 de miliarde ruble (aprox. 4 miliarde dolari S.U.A.). Republica Moldova a pierdut Transnistria, cu o suprafa?? de 42 mii kmp, cu o popula?ie de 700.000 oameni?i ora?ele Tiraspol, Dub?sari, Râbni?a, Camenca ?i Slobozia, iar pe partea dreapta a Nistrului, Rusia a mai negociat cu la Mircea Snegur ora?ul Tighina, terenurile agricole din împrejurimea ora?ului ?i localit??ile nistrene Gâsca, Copanca, Chi?cani, Merine?ti.Ast?zi, separati?tii Transnistrieni duc aceea?i politic? agresiv?, conflictual?, încalc? dreptul moldovenilor de a vorbi limba matern?, î?i bat joc de Tricolor, de alfabetul latin, de cultura ?i tradi?iile poporului nostru. Pân? în prezent peste 10.000 de moldoveni, originari din Transnistria, au fost concedia?i, r?mân f?r? locuri de munc?, peste 2.800 de refugia?i nu pot s? se reîntoarc? la locurile de ba?tin?, casele lor fiind distruse, ocupate de venetici ru?i, cazaci ?i gardi?ti din armata separatist?, de elemente rusofone sc?pate din închisorile Rusiei ?i trimise în Transnistria. Se aplic? o politic? de str?mutare a moldovenilor din locurile de ba?tin?, impuse ?i economic.Rusiacontinu? ?i ast?zi o politic? agresiv? ?i umilitoare fa?? de Republica Moldova. Guvernele Moldovei sunt conduse de oameni politici corup?i coordona?i de Moscova, cu afaceri murdare ?i dezinteres na?ional fa?? de b??tina?ii moldoveni. Institu?iile statului, Parlamentul, Justi?ia ?i b?ncile(inclusive b?ncile de stat) se afl? în mâna re?elelor mafiote ?i oligarhilor, care au destabilizat economia ?i valuta na?ional?. Boga?ii (oligarhii) s-au izolat de popor.SalariileNistru muncitorilor sunt mici, pensiile ?i mai mici. Marionetele de la Moscova ?i serviciile secrete ruse, prin împuternici?ii partidelor politice: sociali?tilor (Igor Dodon), comuni?tilor (V.Voronin), „Partidul nostru" (Renato Usatâi), împreun? cu mancur?ii moldoveni, destabilizeaz? situa?ia politic?, fac demonstra?ii ?i proteste, men?in popula?ia în stare de într-o revolt?, promoveaz? ura, dezordinea?i s?r?cia, mediul social în care sunt men?inu?i oamenii societ??ii moldovene?ti, putând fi asimilat cu o catastrof? umanitar?.

R?zboiul din Transnistria a fost unul de ap?rare a demnit??ii noastre na?ionale al tuturor românilor basarabeni împotriva ocupantului rus

Criza economic? ?i social? prezent? în societatea basarabean? va exista pân? când nu va fi remodelat? mentalitatea clasei politice ?i a acelor persoane ce guverneaz? ?ara. Nici un miracol nu va putea salva situa?ia critic? a acestui stat ?i popor pân? dac? la putere vor exista oameni ?i func?ionari publici cu o mentalitate corupt?, necinstit? ?i incompetent.Întorcându-ne la evenimentele r?zboiului ruso-moldav din 1992, constat?m cu triste?e c? sute de poli?i?ti, carabinieri, combatan?i, voluntari, osta?i ?i ofi?eri: Mihai Moraru, Mihai Arn?ut, Ion Fulga, Sergiu Andreev, Dumitru Roman, Alexandru Babinski, Vasile Beregoi, Tudor Br?descu, Valeriu Briceag, Tudor Buga, Pavel Buruiana, Ion Grecu, Valentin Slobozenko, Nicolae ?urcanu, Ion Usinevici, Anatol Tataru, Oleg Ungureanu, Gheorghe Ca?u ?i mul?i al?ii, au c?zut pe câmpul de lupt?, ?i-au dat via?a pentru independen?a ?i integritatea Republicii Moldova. Poporul ?i conducerea Moldovei trebuie s? se mândreasc? cu eroii s?i. Ei au murit pentru, Limb?, Tricolor, Libertatea Patriei ?i o via?? mai bun?. „Ziua Memoriei" celor c?zu?i în lupte, care se comemoreaz? în fiecare an la 2 martie, era necesar?. De?i insuficient, m?car avem sentimentul c? nu vor fi uita?i definitiv eroii care ?i-au dat via?a pentru independen?a ??rii. Totodat?, ziua aceasta ne va aminti mereu c? independen?a ?i libertatea cost?. Pentru c? r?zboiul din Transnistria, a?a cum am mai spus-o, a fost unul de ap?rare a demnit??ii noastre na?ionale, un r?zboi al tuturor românilor basarabeni împotriva ocupantului rus, poate, cu excep?ia politicienilor.

De?i ?colile române?ti sunt împrejmuite cu garduri înalte de sârm? ghimpat?, precum ghetourile,copiii românilor din Transnistria r?mân falanga r?s?ritean? a con?tiin?ei na?ionale române?ti.

R?nile r?zboiului, oricât le-ar vindeca „doftoriile" sau uitarea, nu au termen de prescrip?ie. Mai ales cele care trec prin suflete... Odat? s?vâr?ite, ele dor zeci ?i sute de ani ?i nu se vindec? nici dup? trecerea la cele ve?nice a celor p?timi?i de r?zboaie. A?a se face c? Basarabia întreag? r?mâne a fi o ran? imens?, care nicidecum nu-?i poate afla alinarea. Iar cele mai sfâ?ietoare strig?te ale ei sunt mamele ?i copiii... Ast?zi, frustr?rile la care sunt supu?i copiii no?tri din ?colile române?ti transnistrene, se v?desc a fi r?nile, incon?tiente poate, dar pe deplin motivate în dragostea lor îndârjit? pentru limba, scrisul ?i istoria româneasc?. Împreun? cu p?rin?ii ?i pedagogii lor fideli, ei sunt acum falanga r?s?ritean? a con?tiin?ei na?ionale române?ti, pentru c? nici pe o clip? nu ?i-au p?r?sit pozi?iile de lupt? ?i, prin aceasta, ei sunt eroii adev?ra?i ai zilelor noastre. Liceul „Lucian Blaga" din Tiraspol, Liceul „?tefan cel Mare ?i Sfânt" din Grigoriopol, Liceul „Evrika" din Râbni?a, Liceul „Alexandru cel Bun" Din Tighina, Liceul „Mihai Eminescu" din Dub?sari, ?coala-internat din Tighina, Gimnaziul din Corjova ?i Gimnaziul din satul Roghi, în frunte cu profesorul lor neînfricat, directorul Liceului din Tiraspol, Ion Iovcev, spal? ast?zi ru?inea tuturor umilin?elor noastre, îns? mai a?teapt? r?bd?tori s? le vin? ?ara în ajutor. Se fac ?i ast?zi presiuni asupra românilor moldoveni din Transnistria; unii sunt maltrata?i fizic, al?ii psihic, iar ?colile române?ti sunt împrejmuite cu garduri înalte de sârm? ghimpat?, de parc? sunt ni?te ghetouri. Toate aceste acte de tortur? medieval? barbar? se întâmpl? la marginea estic? a Europei, în plin secol al XXI-lea! ?i doar pentru faptul c? nu renun?? de a fi români, de a vorbi române?te ?i de a-?i iubi în continuare ?ara-Mam?!

footer