Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Col. (r) Conf. univ. dr. ing. Anatol Munteanu, Membru A.O.?.R.   
Duminică, 28 Februarie 2016 19:52

Col. (r) Dr. ing. Anatol Munteanu, art-emisÎn prim?vara anului 1992, prima rafal? de mitralier? la Cocieri-Dub?sari,a produs moartea unor oameni pa?nici ?i începutul în ceea ce în istorie va r?mâne ca R?zboiul pentru independen?a ?i integritatea Republicii Moldova. Cu acest prilej, în ultimul sfert de veac, la 2 martie, românii basarabeni ?i cei transnistreni, deopotriv?, comemoreaz? Ziua Memoriei.Cu flori, cu triste?e, revolt? ?i resemnare, retr?im actul de acum 24 de ani, când, sfidând democra?ia european?, mercenarii ru?i, n?imi?i de prin toate col?urile incomensurabilului spa?iu ex-sovietic au n?v?lit peste Moldova suveran? pentru a combate„fascismul românesc" ?i ca s? „salveze", chipurile, socialismul. În fapt, pentru a restaura fostul imperiu care începuse s? scâr?âie grav, din toate încheieturile, ca o corabie putred?, ce risca s? se scufunde în apele oceanului.Totul a început de la pr?bu?irea sistemului socialist mondial ?i dezmembrarea U.R.S.S. în 15 state independente ?i transformarea într-un proces principal în istoria umanit??ii sfâr?itului de secolul al XX-lea, evenimente în învolburarea c?roraa fost prins? ?i Basarabia, ocupat? de imperiul rus ?i sovietic timp de 200 de ani.

Un r?zboi al Rusiei contra suveranit??i ?i independen?ei Republicii Moldova un r?zboi împotriva reunirii cu România

Începând cu anii 1988-1990 în fosta Republic? Sovietic? Socialist? Moldoveneasc? se constituie Mi?carea de Eliberare Na?ional?, care a luptat pentru libertate, dezrobire ?i Unire cu ?ara mam?, România. În scopul p?str?rii sistemului sovietic, rusesc, în Republica Moldova ?i alte regiuni ale U.R.S.S., ru?ii au organizat confrunt?ri politice ?i conflicte militare.În acea perioad?, serviciile de securitate ruse (K.G.B.[1]) au organizat evenimente destabilizatoare, în care a fost inclus ?i un program de lupt? contra Republicii Moldova. For?ele Kremlinului: nomenclatura de partid, K.G.B.-ul, armata din districtul militar Odesa, subunit??ile de spionaj ?i contraspionaj ale Armatei a 14-a au ac?ionat clandestin, au preg?tit cadre specializate ?i executan?i, creând acele structuri ilegale, care, în 1991 au declan?at conflictul militar. Tot atunci a luat fiin?? Consiliul directorilor întreprinderilor mari ?i a Complexului militar industrial, condus de Moscova, personal de Pre?edintele Sovietului Suprem al U.R.S.S., A.I. Lukianov, în fapt capul de pod împotriva „fasci?tilor" români, din Republica Moldova, declarat la Tiraspol. Activitatea distructiv?, de formare a republicilor separatiste în Transnistria ?i G?g?uzia au fost realizate de Igor Smirnov ?i oficialii ru?i de la Moscova, deputa?ii: Travkin, Jirinovski, Ru?koi, Morozov, Graciov, inclusiv de ex-pre?edin?ii Gorbaciov ?i El?in. A?adar, ce a avut loc în Republica Moldova: Un conflict social? Un conflict armat? Un r?zboi civil? Un r?zboi pentru integritatea ?i independen?a Republicii Moldova? Din cercet?rile efectuate, studiile ?i documentele analizate constat?m c? din 1990 ?i pân? la 5 august 1992, a fost un r?zboi declan?at de fosta U.R.S.S. contra Republicii Moldova, un r?zboi tactic de tip nou cu opera?iuni militare, ofensive, retrageri, diversiuni, incidente pe toata linia frontului, începând cu nordul Moldovei: Otaci, Soroca ?i terminând cu Talmaza, Ciobruciu, Palanca, localit??i amplasate de-a lungul râului Nistru. Pentru Republica Moldova acest r?zboi a însemnat ap?rarea propriei independen?e ?i integrit??i. Caracterul ?i con?inutul evenimentelor nu trebuie minimizate. Acesta a fost un r?zboi al Rusiei contra suveranit??i ?i, independen?ei Republicii Moldova, a fost un r?zboi pentru a împiedica unirea Republicii Moldova cu România ?i restabilirea domina?iei geopolitice a Rusiei în aceasta regiune. Acest fapt a fost confirmat de serviciile de contrainforma?ii moldovene?ti dar ?i de oficialit??ile ruse?ti de la Moscova.

Agen?i ai K.G.B.-ului sovietic al Moldovei, transfera?i cu munca operativ? la Tiraspol

Ru?ii ?i separati?tii din Transnistriaau ac?ionat rapid ?i consecvent împotriva organelor de drept ale Republicii Moldova. În august 1990 ru?ii au organizat un referendum pentru dezmembrarea Moldovei?i formarea Republicilor autonome la a?a numita cerere a minorit??ilor na?ionale ruse, ucrainene ?i g?g?uze, iar în septembrie al aceluia?i an au instalat structuri anticonstitu?ionale : guvern, mili?ie, procuratur?, etc., în a?a numita „Republic? Autonom? Socialist? Moldoveneasc? Nistrean?".Toate organele legitime de stat ale Republicii Moldova de pe teritoriul Transnistriei au fost anihilate cu ajutorul organiza?iilor paramilitare, batalioanelor de cazaci ru?i, amplasate în toate localit??ile de Est ale Republicii. Toate aceste scenarii erau conduse de la Moscova de A. I. Lukianov ?i coordonate cu A. Bol?akov, I. Smirnov, I. Blohin - ?ovini rusofili ?i mancur?ii moldoveni autohtoni: Gh.Maracu?a, A.Caraman, M. Kindighelean, Gh.Eremia, V.Voronin, P.Lucinschi, A.Sangheli, V. Mo?pan, I. Ro?ca, ?i al?ii. Dup? rebeliunea din august 1991 A. Lukianov a fost arestat, apoi eliberat pentru a prelungi scenariul început ?i lupta subversiv? împotriva Republicii Moldova, iar toate for?ele proimperiale ruse au r?mas în Transnistria. Mai mult decât atât, în aceste raioane s-au cuib?rit foarte multe persoane din serviicile secrete ruse, implicate în evenimentele tragice din Riga, Vilnius ?i Kaukaz. O mare parte din lucr?torii K.G.B.-ului sovietic al Moldovei s-a transferat cu munca operativ? la Tiraspol. Activitatea militaro-separatist? a fost preluat? ?i personal coordonat? de c?tre generalul A. Ru?koi, vicepre?edintele Rusiei. Încerc?rile guvernului Moldovei de a interzice activitatea separati?tilor, arestarea K.G.B.-i?tilor, liderilor separati?ti (I. Smirnov, G. Pologov, Kindighelian, etc.), s-au soldat cu e?ec. Grevele „femeilor în colan?i" din Tiraspol, conduse de liderul organiza?iei separatiste de femei, Nina Andreeva, nu numai c? au pricinuit daune economiei Moldovei dar au paralizat activitatea Societ??ilor comerciale, c?ilor ferate ?i structurilor de stat a guvernului Muravschi.

La 2 martie 1992, for?ele armate ruse au deschis foc asupra popula?iei pa?nice la Cocieri, unde au omorât civili neînarma?i

Astfel a început r?zboiul cu Transnistria separatist?. Separati?tii transnistreni se preg?teau de r?zboi. Un mare rol în preg?tirea ?i declan?area r?zboiului împotriva Moldovei l-au jucat mass-media rus?, ziarele Rusiei, la unison,incurajând ?i îndrept??ind agresiunea. În Republica Moldova au fost dislocate subunit??i ale armatei ruse, deta?amente speciale înarmate „Alfa" ?i „Delfin", grupe diversioniste coordonate ?i conduse de statul-major al Armatei a 14-a ruse, for?e militare cu mare capacitate de lupt?, c?rora li s-au ad?ugat forma?iunile c?z?ce?ti de pe Don ?i Cuban. Ele se preg?teau s? lupte nu numai cu Republica Moldova, ci ?i cu for?ele armate ale României, amenin?ând c? vor ajunge la Prut, Siret ?i Nistru1Bucure?ti. Aceast? perioad? de preg?tire s-a încheiat în noiembrie-decembrie 1991, cu diversiuni ?i opera?iuni de lichidare a poli?iei moldovene?ti în Transnistria. S-au dus lupte la Dub?sari ?i la podurile de peste Nistru, unde au fost aresta?i poli?i?ti ?i oameni civili, în conflictele armate fiind uci?i oameni din ambele tabere. Au urmat opera?iunile militare propriu-zise. La 2 martie 1992, for?ele armate ruse au deschis foc asupra popula?iei pa?nice la Cocieri, unde au omorât civili pa?nici, neînarma?i. Astfel a început r?zboiul cu Transnistria separatist?. Pe parcursul lunii martie, între for?ele de ordine ale Republicii Moldova ?i cele separatiste s-au produs conflicte armate. Lupte se duceau în urm?toarele localit??i: Cocieri, Corjova, Roghi, Dub?sari, Griogoriopol, Co?ni?a, Doro?caia, Tighina, Varni?a, Copanca, Fârl?deni, Gâsca, dar ?i câteva fronturi de lupt? de-a lungul Nistrului. Din partea Republicii Moldova au fost mobiliza?i militari, poli?i?ti ?i voluntari. Armata Moldovei, organizat? în grab?, amplaseaz? câteva unit??i de infanterie motorizat? ?i artilerie în direc?iile strategice: Dub?sari, Co?ni?a, Doro?caia ?i Tighina. Se duc lupte ?i b?t?lii la Cocieri-Dub?sari, unde armata rus?, împreun? cu separati?tii dau drumul la tancuri, care probeaz? pozi?iile generalului N.Petric?. Tancurile ?i pozi?iile inamice sunt nimicite. Pe frontul Co?ni?a-Doro?caia se duc lupte pentru ap?rarea satelor moldovene?ti de pe Nistru. Artileria inamic? bombardeaz?, în fiecare zi, localit??ile din dreapta Nistrului. Artileri?tii armatei moldovene?ti reac?ioneaz? ?i atac? structurile armatei ruse.Cele mai mari incidente militare ?i conflicte între separati?tii înarma?i ?i for?ele de ordine s-au produsla Tighina, unde, periodic, s-au dus lupte de strad?, ora?ul fiind împ?r?it în câteva sectoare controlate de for?ele separatiste ?i Armata a 14-a rus?, pe de o parte, ?i for?ele legitime ale Republicii Moldova (poli?ia, armata), care controlau alte doua sectoare ale ora?ului Tighina.

Rusia a aruncat în lupt? tancurile regimentului motorizat al Armatei a 14-a ruse, dislocate la Tiraspol

Red?m pe scurt câteva secven?e de lupt? din Tighina, unde am participat ca lupt?tor si ofi?er cu misiuni speciale în cadrul Armatei Na?ionale. Începând din 19 iunie pân? în 23 iulie 1992 s-au purtat lupte grele pentru a elibera de separati?ti ?i a men?ine ora?ul Tighina în frontierele legitime ale Republicii Moldova. Eram dota?i cu pistoale automate Kala?nikov, arunc?toare de grenade AG-7, AG-9, arunc?toare de mine ?i artilerie, inclusiv reactiv?, care nu a fost implicat? în r?zboi. Ora?ul avea o lungime de circa 15-18 km, amplasat de-a lungul Nistrului ?i împ?r?it în sectoare mari de lupt?. Ne strecuram în grupuri mici de câte 3-4 persoane printre str?zi ?i ulicioare, de la casa la cas?, urm?ream inamicul, care era impus s? se retrag? spre Nistru, la Tiraspol. Pentru distrugerea rezisten?ei inamice foloseam manevre ?i incursiuni în timpul desf??ur?rii c?rora am fost ajuta?i de popula?ia b??tina??, inclusiv de ru?i, care se ascundeau de separati?ti în apartamentele ?i în casele lor.Îi condamnau pe separati?ti c? provoac? un dezastru, o nelini?te în ora?, formând o „ruptur?" între moldoveni ?i ru?i. Noi, militarii, împreun? cu poli?i?tii din Brigada cu destina?ie special B.P.D.S. mai foloseam blindatele „Amfibia", tunuri de mic calibru sau blindate pe ?enile, dotate cu mitraliere. Atacurile erau sprijinite de mitraliorii moldoveni, lupt?tori curajo?i ?i neînfrica?i, majoritatea cu armata f?cut? în Uniunea Sovietic? sau în Afganistan. În dou? zile de lupt? continu?, ora?ul a fost practic eliberat de separati?ti, îns? ru?ii, prev?zând înfrângerea, au aruncat în lupt? tancurile regimentului motorizat al Armatei a 14-a ruse, dislocate la Tiraspol. Bateriile noastre antitanc nu au putut rezista atacurilor tancurilor inamice ?i au cedat. Ajutorul cerut, nu a venit. Batalionul colonelului rus L. Karasiov, care a luptat sub Tricolor, de partea Republicii Moldova, a fost decimat de tancurile generalului Lebedi. Lâng? cetate au fost distruse înc? câteva puncte de rezisten?? a moldovenilor, în aceast? lupt? am pierdut circa 100 de combatan?i; mor?i ?i r?ni?i.

Prin Conven?ie de încetare a focului „El?in-Snegur", semnat? la 21 iulie 1992, la Moscova, pre?edintele Mircea Snegur a cedat în favoarea separati?tilor tiraspoleni

Cadrele de comand?, osta?ii no?tri, dând dovad? de eroism ?i devotament fa?? de tân?rul stat suveran, Republica Moldova, au luptat pe via?? ?i pe moarte, cu separati?tii transnistreni, cu tancurile ?i blindatele Armatei a 14-a ruse. Ora?ul Tighina a devenit port-drapelul cinstei ?i onoarei militare a militarilor, voluntarilor ?i poli?iei moldovene?ti. Luptele au fost sângeroase, în acele moment parc? via?a nu mai conta, mergeai înainte la atac, de parc? erai într-un exerci?iu sau misiune de rutin?. Ziarul american „Times" relata c? în ora? „plute?te miros de cadavre.Moldovenii au luptat precum cecenii, pentru fiecare cas?, strad?, cartier". Separati?tii ?i cazacii, care erausprijini?i în lupte de puternice for?ele ale armatei ruse, n-au reu?it s?-i scoat? pe curajo?ii lupt?tori moldoveni din ora? ?i din a „doua cetate a Tighinei" - Sec?ia de Poli?ie din centrul ora?ului. Nici localitatea nu a fost cedat? de poli?i?tii ?i combatan?ii moldoveni, ora?ul, iar??i fiind împ?r?it în dou? p?r?i, cea mai mare parte fiind controlat? de for?ele republicane. Peste aproape dou? luni, ace?ti bravi lupt?tori au fost constrân?i s? depun? armele ?i s? p?r?seasc? pozi?iile de lupt? prin ru?inoasa Conven?ie de încetare a focului „El?in-Snegur", semnat? la 21 iulie 1992, la Moscova. ?tiau oare lupt?torii c? Pre?edintele Mircea Snegur, va ceda acest ora? istoric, strategic ?i valoros centru economic al Republicii Moldova din partea dreapt? a Nistrului, separati?tilor tiraspoleni, care înfiin?aser? un stat nelegitim pe partea stâng? a Nistrului? Cu siguran??, nu! Decizia a venit ca un cutremur, ca un tr?snet, ruinând total buna încredere a osta?ilor în loialitatea conduc?torilor de vârf. Militarii ?i voluntarii ?tiau c? Limba român?, Istoria ?i P?mântul sunt cei trei stâlpi pe care se ?ine Neamul. Acesta era pre?ul sângelui lor ?i, iat? c?, printr-o semn?tur? a conduc?torului de stat, le pierduser? pe toate trei. Ce ru?ine din partea lui Mircea Ianovici Snegur. ?i ast?zi suferim din cauz? tr?d?rii în favoarea intereselor Rusiei. La Chi?in?u, B?l?i, Bender ?i Tiraspol continu? protestele ?i incidentele separati?tilor, cu ac?iuni antiromâne?ti, antiunioniste.
- Va urma -
----------------------------------------
[1] K.G.B. abrevierea în limba rus? a serviciului secret sovietic (?.?.?.) ??????? ??????????????? ???????????? (Comitetul Securit??ii Statului). K.G.B. a fost succedat de ?.?.K. în 1991, apoi începând din anul 1995, de F.S.B. (?.?.?. - ??????????? ?????? ???????????? ?????????? ?????????).

footer