Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Acad. Florin Constantiniu (+)   
Miercuri, 17 Februarie 2016 15:58

R?zboiul asimetricDemersurile demolatoare ale actualei persoane aflate la ?efia vremelnic? a Ministerului (NE)Educ?iei din România de a reduce pân? la eliminare orele de Limb? Român? ?i Istorie a Românilor din curricula ?colar? preuniversitar? vor avea efecte dezastruoase asupra genera?iei tinere. Firmanul „Înaltei Por?i" de la Bruxelles dat „Guvernului meu" este pus în aplicare, „Pas cu pas" de c?tre prea plecatele slugi, mercenari pl?ti?i cu argin?ii Iudei s? dezna?ionalizeze România ?i s?-l desfiin?eze ca stat. Se impune s? revedem opiniile unuia dintre ultimii mari istorici ai României, regretatul academician Florin Constantiniu, preluarea acestora, date publicit??ii cu peste un deceniu în urm?, dar la fel de actuale ?i ast?zi. (Ion M?ld?rescu)

„În anii '80 capitalismul a triumfat asupra comunismului. În anii '90 capitalismul a triumfat asupra democra?iei ?i economiei de pia??. Pentru aceea dintre noi care au crescut în ideea c? fundamentul democra?iei ?i libert??ii pie?ei este capitalismul, realizarea faptului c? sub capitalism democra?ia este vândut? celui care pl?te?te mai mult de pe pia?? ?i c? pia?? este planificat? de c?tre megacorporatii mai mari decât cele mai multe dintre state, a reprezentat o crud? trezire la realitate... Sc?pat de sub controlul opiniei publice, capitalismul este boal? democra?iei ?i a economiei de pia??." (David C. Korten, „Lumea post-corporatist?").

În tipologia r?zboiului, conflictul asimetric e ste un concept formulat ?i discutat în perioada de dup? cel de-Al Doilea R?zboi Mondial. În anii postbelici, r?zboaiele din Algeria, Vietnam, Afghanistan etc. au impus, prin considerabil? dispropor?ie dintre for?ele angajate în confruntare, forjarea noului concept: pe de o parte, o mare (Fran?a) sau chiar o supraputere (S.U.A., U.R.S.S.), dispunând de o tehnic? de lupta sofisticat?, de cealalt?, mi?c?ri de rezisten??, recruntandu-?i combatan?ii din societ??i cu structuri premoderne (arabii din Algeria, afghanii) sau ??ri cu capacit??i militare mult în urm? adversarului lor (Republica Democrat? Vietman, care a conlucrat permanent cu Vietcongul din Vietnamul de Sud). În chip paradoxal, victoria a r?mas de partea celor mai slabi . Secretul izbânzii a stat în r?zboiul de gueril?, care a pus în imposibilitate partea „tare" s?-?i valorifice cople?itoarea superioritate tehnic?. În ??ri democratice precum Fran?a ?i S.U.A., costul uman al r?zboiului a declan?at controverse politice, care au scindat opinia public? în partizani ?i adversari ai continu?rii interven?iei militare. Chiar în Uniunea Sovietic?, nemul?umirea generat? de pierderile umane ale r?zboiului din Afghanistan a ?â?nit la suprafa?? pe m?sur? politicii gorbacioviste de glasnost (transparen??), care a atenuat rigorile statului poli?ist. Aceast? nemul?umire a exercitat o presiune de neignorat asupra Kremlinului în vederea retragerii Armatei Ro?ii din Afghanistan. O condi?ie ca partea slab? s? poat? prelungi conflictul pân? la istovirea politic? ?i moral? a adversarului este c? ea - aceast? parte - s? fie permanent aprovizionat? din afar? cu armament. Frontul de Eliberare Na?ional? din Algeria a primit sprijinul lumii arabe, Vietcongul ?i Republica Democrat? Viteman au fost înarmate de U.R.S.S. ?i Republica Popular? Chinez?, talibanii de Pakistan, Arabia Saudit? ?i S.U.A. Dup? opinia noastr?, conceptul de conflict asimetric poate fi extrapolat ?i în alte perioade istorice decât în cea postbelic?.

Credem c? un exemplu îl ofer? îndelungat? confruntare dintre ??rile române ?i Imperiul otoman, dispropor?ia de for?e (oameni ?i tehnic? de lupta) îndrept??ind caracterizarea de conflict asimetric, datade noi acestei confrunt?ri. Evident, societatea medieval? a imprimat anumite aspecte specifice. Mai întâi, în condi?iile logistice ale timpului, campaniile erau de durata limitat? (imaginea unui R?zboi de 100 de ani - care de fapt a fost mai lung de un secol: 1337-1453 - cu lupte în fiecare zi este total fals?! Au existat lungi perioade f?r? ciocniri militare între francezi ?i englezi). În al doilea rând, în absen?a unei opinii publice care s?-?i fac? sim?it? opozi?ia fa?? de r?zboi, suveranul trebuia s? ?in? seama de acordul clasei militare pentru continuare opera?iilor. Dac? un Vlad ?epe? sau ?tefan cel Mare au r?mas, primul în 1462 ?i cel de-al doilea în 1476, biruitori, în final, în fa?a lui Mehmed al II-lea, cuceritorul Constantinopolului în 1453, perfoman?a se explic? prin capacitatea celor doi voievozi români de a împiedic? pe sultan s?-?i valorifice superioritatea în efective ?i armament. ?i unul, ?i cel?lalt s-au retras din fa?? invadatorului otoman ?i au creat, prin evacuarea popula?iei ?i distrugerea resurselor de aprovizionare, un gol demo-economic. În Evul Mediu, o armata se hr?nea pe seama teritoriului cucerit; ea nu putea fi aprovizionat? - ca ast?zi - prin poduri aeriene. Izvoarele istorice arat? c? Vlad ?epe? ?i ?tefan cel Mare au incendiat satele abandonate, au ars recoltele, au otr?vit pu?urile cu ap?, punând astfel pe adversar într-o situa?ie critic?, în ceea ce prive?te aprovizionarea. Aparent cuceritoare, pe m?sur? înaint?rii în teritoriul românesc, oastea otoman? era sl?bit? ca urmare a greut??ilor întâmpinate în procurarea hranei ?i a atacurilor de h?r?uire date de mici corpuri de oaste ale românilor (a r?mas vestit atacul de noapte dat de Vlad ?epe? asupra taberei otomane).

În imposibilitate de a ob?ine o victorie clar? ?i sub presiunea dificult??ilor logistice, sultanul Mehmed al II-lea a fost constrâns (de?i, în cazul Moldovei, câ?tigase b?t?lia de la R?zboieni-Valea Alb?) s? se retrag? din ?ar? Româneasc? (1462) ?i din Moldova (1476). Michael Bocignoli, un raguzan, înf??i?eaz? sugestiv motivul retragerii otomane: „De aceea, Mahomed, cum nu avea nici aprovizionare pentru armata ?i cum nu voia s?-?i primejduiasc? osta?ii [...], a fost silit s? se întoarc? pe unde venise, f?r? prad?, f?r? izbând? ?i dup? ce a pierdut pe mul?i dintre ai s?i". La fel, Giovanni Maria Angiolello, vistiernicul sultanului, participant la campania din 1476: „V?zând sultanul c?-?i pierde vremea ?i c? foametea e mare [...] deoarece pâine nu se putea avea, nici nutre? pentru cai,câmpul fiind ars peste tot [...] s-a ridicat tab?ra ?i am plecat peste Dun?re". Aceast? replic? a românilor în conflictul asimetric ce i-a opus Por?ii otomane explic? de ce spre deosebire de greci, bulgari , sârbi, albanezi ?i, inparte, unguri, ei ?i-au asigurat unstatut de autonomie când au recunoscut suzeranitatea otoman?. Au men?inut astfel statul c? arm?tur? politico-administrativ? ?i militar? ?i, pe aceast? cale, ?i-au p?strat identitatea politic?".

Ultimele dou? conflicte asimetrice (raportate la anul scrierii textului, 2004 - s.r.) au fost ac?iunile S.U.A. ?i alia?ilor lor împotriva regimului talibanilor din Afghanistan ?i a Irakului lui Saddam Hussein. Analistul Pierre Conesa a rezumat perfect cele dou? ac?iuni în formul?: „Victorie sigur?, pace imposibil?". Rapid? biruin?? militar? nu a adus ?i controlul deplin asupra teritoriului de?inut de adversar. În Irak, piederile americane de dup? încheierea oficial? a opera?iilor militare, sunt mai mari (?i cresc zilnic!) decât în timpul campaniei propriu-zise: „Perioada de dup? r?zboi - scrie Pierre Conesa - a devenit mai primejdioas? decât r?zboiul însu?i". Interven?ia militar? dac? nu este înso?it? ?i de o solu?ie politic? a problemei,risc? s? r?mân? o victorie pierdut?. O astfel de situa?ie se contureaz? acum atât în Afghanistan cât ?i în Irak. Erorile s?vâr?ite de administra?ia Bush nu au îns? un caracter conjunctural, ci structural dac? este s? d?m crezare lui Emmanuel Todd. În finalul c?r?ii sale Apres l'empire el scrie: „S? l?s?m America de azi - dac? asta dore?te - s?-?i epuizeze energiile - câte i-au mai r?mas -, în „lupta împotriva terorismului", un erza? de lupt? întru men?inerea un hegemonii care... nu mai exist?. Dac? ea va dori cu obstina?ie s?-?i demonstreze omnipoten?a, nu va reu?i altceva decât s?-?i dezv?luie neputin??"[1].

Grafica - Ion M?ld?rescu
--------------------------------------------
[1] vezi http://www.cadranpolitic.ro/?p=671

footer