Revista Art-emis
Ce-ar fi fost Basarabia f?r? Unirea din 1918 (1) PDF Imprimare Email
Cristian Negrea   
Miercuri, 27 Ianuarie 2016 21:41

Romania Mare - Vlad BatranceaCu foarte pu?in timp în urm?, în Parlamentul Republicii Moldova, un deputat (Vlad B?trâncea), dup? un discurs dur îndreptat contra simpatizan?ilor României din Republica Moldova, a rupt în public harta României Mari. Poate c? e dreptul s?u, dar a? dori s?-i transmit acestui deputat unele date istorice care, dac? le-ar fi cunoscut, poate nu s-ar fi gr?bit s? fac? acest gest. S?-i explic ce ar fi fost Basarabia dac? din 1918 nu ar fi f?cut parte din România Mare, cea pe care o detest? în a?a m?sur? încât s? rup? aceast? hart? ce reprezint? o bucat? de istorie. Iar în aceast? perioad? istoric? de 22 de ani, între 1918 ?i 1940, Basarabia s-a aflat la ad?post de cel mai criminal regim pe care l-a cunoscut omenirea, regimul comunist. Înainte s? v? descriu, pe baz? de documente, cum ar fi ar?tat Basarabia dac? în 1918 nu s-ar fi unit cu România, e necesar? o foarte scurt? privire retrospectiv? istoric?.

Basarabia pân? la 1918

Pân? la 1812, Basarabia a fost parte integrat? a voivodatului Moldovei. Nic?ieri, niciunde, în niciun document sau cronic?, în nicio scrisoare a domnilor moldoveni sau chiar a du?manilor acestora, nu apare vreo referire c? teritoriul dintre Prut ?i Nistru ar fi cumva deosebit cu ceva, teritorial sau al neamului ce-l st?pânea, ar fi fost cu ceva deosebit fa?? de Moldova dintre Prut ?i Carpa?i. Alexandru cel Bun, ?tefan cel Mare, Petru Rare?, Ion Vod? cel Cumplit, ?i mul?i al?ii, inclusiv domnii fanario?i, au st?pânit, au administrat ?i s-au luptat pe aceste teritorii comune, de la Nistru pân? la Carpa?i, ?i de multe ori dincolo de Nistru. Chiar ?i atunci, în scurte perioade, în care erau doi conduc?tori, ca de exemplu în timpul fiilor lui Alexandru cel Bun, ?tefan ?i Ilia?, ?ara era oarecum împ?r?it? nu pe Prut, ci între nord ?i sud, în ?ara de Sus ?i ?ara de Jos. Prutul nu a fost sub nicio form? ?i în nici un moment pân? la 1812, hotar de ?ar? sau hotar intern, la fel cum nu a fost vreodat? Siretul. Nu acela?i lucru se poate spune despre alte provincii medievale, care nu au avut unitatea teritorial? a voivodatului Moldovei, ba chiar au fost împ?r?i?i în provincii care de multe ori s-au luptat între ele. S? ne amintim cazurile Burgundiei ?i Fran?ei, care acum fac parte din Fran?a, al regatelor ?i provinciilor italiene care sute de ani s-au luptat între ele ?i acum fac parte din Italia, de cazul landurilor germane care se unesc abia la 1870, în rest istoria lor medieval? este plin? de conflicte ?i r?zboaie fratricide. Pute?i s?-mi da?i un exemplu de r?zboi între Basarabia ?i voivodatul Moldovei, sau ?i mai pu?in, de vreo disput? teritorial?, sau vreun act în care ar ap?rea vreo diferen?? între locuitorii din stânga ?i din dreapta Prutului? Exist? cumva vreo scriere anterioar? lui 1812 care s? fac? vreo diferen?? între locuitorii din stânga ?i din dreapta Prutului? Dac? da, publica?i-o, dac? nu, toat? teoria referitoare la un popor diferit la stânga Prutului e o tâmpenie, ca ?i cei ce o sus?in ?i promoveaz?. Se pot da multe nume de contemporani, majoritatea zdrobitoare în stânga acestui râu. La 1812, lucrurile se schimb?. În urma r?zboiului ruso-otoman din 1806-1812, Rusia ocup? ambele ??ri române, dar amenin?a?i de invazia preg?tit? de Napoleon ?i declan?at? în 1812, ei se mul?umesc cu Basarabia, de?i ceruser? în tratatul de pace mult mai mult, respectiv ambele ??ri române?ti. Provincia de pân? la Prut e botezat? Basarabia, f?r? vreo noim? sau logic? istoric?, din moment ce Basarabii st?pâniser? doar Bugeacul în secolul al XIV-lea, dar era doar o p?c?leal? ruseasc? pentru tratatul de pace. Despre asta s-a scris destul de mult, nu vreau s? insist, am f?cut-o în alte articole. Soarta Basarabiei e decis?, aceast? provincie româneasc? va tr?i timp de mai bine de o sut? de ani sub ap?sarea unui imperiu crud, cel ?arist. Românii, sau moldovenii, cum dori?i s? le spune?i, vor fi l?sa?i prad? celui mai cumplit experiment de dezna?ionalizare al timpului, dep??it doar de experimentul comunist ce îi va urma. Spre compara?ie, ce nu au realizat ungurii în o mie de ani în Transilvania, erau pe cale s? realizeze ru?ii în o sut? de ani în Basarabia. Respectiv totala dezna?ionalizare a b??tina?ilor, locuitorii români. Situa?ia românilor din Basarabia, a drepturilor lor, a fluctuat în func?ie de situa?ia imperiului ?arist. La 1812 i s-a acordat o mare autonomie, pentru a u?ura ideea integr?rii în marele imperiu, autonomie anulat? la 1828, când Basarabia este transformat? în simpl? gubernie ruseasc?. Drepturile românilor sunt anulate, ?i a?a vor fi cu scurte pauze ?i excep?ii, în perioada în care Imperiul ?arist este în declin.

La 1856, în urma înfrângerii din r?zboiul Crimeii, Bugeacul, respectiv sudul Basarabiei, revine la Moldova, fiind pierdut ulterior la 1878. Soarta basarabenilor a fost crunt?, ei fiind dezna?ionaliza?i prin toate mijloacele, inclusiv prin biseric?, care f?cea slujbele doar în limba rus?. Moldovenii aveau drepturi na?ionale doar atunci când imperiul trecea prin faze de criz?, iar când era puternic, pumnul absolutismului ?arist se strângea ?i mai tare, anulând iar??i toate drepturile cu greu ob?inute. Din aceast? perioad? provine ideea r?spândit? de propaganda rus?, preluat? de comuni?ti ?i accentuat? de Rusia postcomunist?, cea conform c?reia moldovenii nu sunt români, ci orice altceva, numai români nu. Cu toate c? pân? la 1812 nu a existat vreo frontier? statal?, etnic? sau cultural?, sau de orice alt? natur?, pe râul Prut, propaganda rus? a reu?it, dup? cum vedem ?i ast?zi, s? fie crezut? de mul?i locuitori a republicii Moldova, vorbitori de limb? român?, dar care ei o consider? moldoveneasc?, diferit? de limba român?. Propaganda rus? a reu?it prin metoda aliatului de moment al U.R.S.S., al c?rei exponent, Goebbels spunea: Min?i?i, min?i?i, min?i?i, ceva tot va r?mâne! Au min?it de atâtea ori, încât sunt mul?i care cred. Cu toate c? înc? din secolul XIX, au fost mari autori ru?i, oameni de stat, persoane importante în politica rus? care au recunoscut deschis c? ace?ti moldoveni sunt români[1]. Minciun? dejucat? chiar de autorii ei.

O Basarabie independent? la 1918?

Nu insist aici asupra circumstan?elor în care s-a produs actul de la 27 martie 1918, când Basarabia s-a unit cu România[2]. Dar trebuie amintit în ce circumstan?e groaznice România a g?sit resurse ca s? aduc? lini?tea între Prut ?i Nistru, prin for?a armelor, de?i situa?ia ei era dintre cele mai cumplite. De?i România e înving?toare la M?r??e?ti ?i Oituz în vara lui 1917, armata rus? se desfiin?eaz? ?i cere pace, iar românii, r?ma?i singuri pe imensul front de est, va trebui s? cear? ?i ea armisti?iu ?i s? înceap? tratativele ce vor duce la pacea grea de la Buftea-Bucure?ti, pace care nu a fost ratificat? niciodat? de regele Ferdinand. R?ma?i singuri, într-o treime din ?ar?, respectiv centrul ?i nordul Moldovei dintre Prut ?i Carpa?i, armata român? a trebuit s? îndrepte armele spre fo?tii alia?i, un milion de solda?i ru?i bol?eviza?i ?i cuprin?i de anarhie ce jefuiau, violau ?i omorau toat? suflarea din spatele frontului. Au pl?nuit s?-l r?peasc? pe rege la Ia?i ?i s? asasineze întreg guvernul pentru a proclama Republica Bol?evic? Român?, plan e?uat în urma reac?iei armatei române ce reinstaureaz? ordinea ?i trece la dezarmarea ru?ilor, de multe ori folosind for?a armat?[3]. Dar ru?ii alunga?i din România î?i fac de cap ?i se dedau la atrocit??i în Basarabia, unde se manifesta un puternic curent de rena?tere na?ional?, devenind autonom? în decembrie 1917. Basarabia cere ajutorul României. Pentru a-?i asigura spatele ?i depozitele de subzisten?? din Basarabia, armata român? intervine în ianuarie 1918 ?i duce lupte grele contra ru?ilor bol?eviza?i la Tighina ?i în sudul Basarabiei. La 24 ianuarie 1918 Basarabia devine independent?, iar la 27 martie 1918 decide unirea cu România.

Acest gest este contestat, dispre?uit, detestat de adep?ii moldovenismului. Dar, ca orice teorie fals?, ca ?i acea a moldovenismului, ra?ionamentul lor nu st? în picioare oricum l-ai privi. Adep?ii statalit??ii republicii Moldova sunt de asemenea pierdu?i în spa?iu, nu vis?tori. Realitatea geopolitic? dur? de atunci ?i de mai târziu nu admitea pentru teritoriul dintre Prut ?i Nistru decât trei posibilit??i, care se vor reduce rapid la dou?. Una ar fi fost unirea cu Ucraina, din moment ce rada ucrainean? a exprimat preten?ii teritoriale în acest sens înc? din 1917. Dar evolu?ia evenimentelor, cu desfiin?area Ucrainei independente în urma ac?iunilor bol?evice pu?ini ani mai târziu au redus aceast? posibilitate. În sensul c? în cazul în care Basarabia ar fi fost încorporat? Ucrainei, ajungea tot în cadrul U.R.S.S. la pu?in? vreme. A mai fost posibilitatea aleas? de reprezentan?ii moldoveni, cea a unirii cu România, ceea ce s-a întâmplat ?i a?a a fost istoria, oricât de mult ur?sc asta nu numai ru?ii, dar ?i moldoveni?tii. ?i s-a dovedit cea mai bun? op?iune, dup? cum ve?i vedea mai departe. A treia posibilitate ar fi fost unirea cu Rusia, devenit? mai apoi sovietic? ?i luând ulterior numele de U.R.S.S. La asta se reduce ?i ideea unirii cu Ucraina, care ?i ea devine parte a statului sovietic, deci în cazul în care Basarabia ar fi mers cu Ucraina, tot în U.R.S.S. ar fi ajuns. Posibilitatea unei Basarabii independente la 1918 este total exclus?, practic ?i istoric, oricât s-ar leg?na moldoveni?tii în iluzia unui astfel de vis. Autorit??ile statale basarabene nu au avut cum s? fac? fa?? bandelor bol?evice f?r? c?p?tâi de pe teritoriu lor, cohortele moldovene organizate de Sfatul ??rii erau total dep??ite de situa?ie, de aceea au cerut ajutor statului român care ?i-a trimis armata, trupe regulate, disciplinate ?i c?lite în focul r?zboiului mondial. V? face?i cumva iluzia, moldoveni?tilor, c? armata moldovean?, chiar dac? ar fi fost cât de cât încropit?, ar fi putut face fa?? unui atac bol?evic peste Nistru? Sau c? bol?evicii lui Lenin v-ar fi l?sat în pace dac? v-a?i fi declarat independen?i ?i neutri? O astfel de prostie, de a sus?ine o astfel de idee, denot? o total? necunoa?tere a istoriei. S? facem câteva compara?ii. Georgia, devenit? independent? tot atunci, a fost cotropit? de bol?evici în 1921. La ce le-a folosit independen?a? Chiar nu ?ti?i c? ?elul lui Lenin era Revolu?ia Mondial?, c? nu mai trebuiau s? existe alte state, ci doar un mare stat mondial bol?evic? Bol?evicii au atacat Polonia, un stat mult mai puternic, ?i au fost cu greu înfrân?i în 1920, pe Vistula, b?t?lia care a salvat Polonia independent?. Crede?i c? Lenin v-ar fi cru?at ?i iertat, pe ideea c? v-a?i fi declarat neutri? Numai s? v? gândi?i a amploarea atacurilor bol?evicilor peste Nistru între 1918 ?i 1924, ca s? v? da?i seama cu ce inamic ar fi avut de-a face o Moldov? independent? dintre Nistru ?i Prut[4].

Posibilitatea existen?ei unei Basarabii independente la 1918 sau mai târziu este total exclus?. Chiar dac? regimul comunist ar fi fost r?sturnat de ofensivele ru?ilor albi Vranghel, Denikin sau Kolceak, ?i la conducerea Rusiei ar fi venit ace?tia, soarta Basarabiei independente ar fi fost aceea?i. Fiindc? în toate declara?iile lor, în tat? coresponden?a lor cu guvernele Antantei de la care cereau ajutor ?i sus?inere, peste tot ei subliniau inten?ia lor de refacere a Imperiului ?arist între grani?ele sale, a?a cum erau ele la 1914, deci inclusiv Basarabia. Dac? atunci, când erau la strâmtoare, ace?ti lideri ru?i albi nu acceptau ideea renun??rii la preten?iile lor, crede?i c? odat? ajun?i la putere ar fi f?cut o excep?ie pentru Basarabia independent?? V? îmb?ta?i cu ap? rece, tovar??i moldoveni?ti. V? mai reamintesc faptul c? românii din Corpul Voluntarilor Români din Siberia, constituit din prizonierii români ardeleni ?i bucovineni lua?i de armata rus? de la armata austro-ungar? ?i du?i în Siberia, unde s-au constituit în unit??i lupt?toare, au refuzat s? lupte al?turi de Kolceak tocmai din cauza faptului c? acesta nu dorea s? recunoasc? unirea Basarabiei cu România. Ace?ti români au intrat în lupt? ?i s-au b?tut cu mult curaj abia când au fost amenin?a?i direct de bol?evici prin ac?iunea lor de partizani ?i când ofensiva ro?ie a ajuns la pozi?iile lor[5]. Deci, moldoveni?tilor, Basarabia nu avea cum s? supravie?uiasc? independent?, v? place sau nu aceast? realitate, dar acesta este adev?rul crud. La fel ?i ast?zi, se vede pentru oricine, mai pu?in pentru adep?ii statalit??ii Republicii Moldova, ?ara de la stânga Prutului nu are cum s? func?ioneze ca un stat viabil. F?r? ie?ire la mare, f?r? resurse, bog??ii naturale sau rezerve ale subsolului, cu o economie agrar? dependent? de capriciile vremii, îndatorat? peste m?sur?, Republica Moldova este în pragul intr?rii în incapacitate de plat?. România îi mai d? ajutor, gaze, curent, ajutoare b?ne?ti, dar RM nu are cum s? reziste ?i s? sus?in? un stat de durat?. Mai devreme sau mai târziu, poate foarte devreme, liderii ?i popula?ia vor trebui s? ia o decizie: ori cu România, ori cu Uniunea Euroasiatic?, nu exist? cale de mijloc, oricât ar încerca moldoveni?tii s? propage aceast? idee absurd?. Mai trebuie s? amintesc c? 11% din teritoriu este ocupat militar de o putere str?in?, pe acest teritoriu recunoscut de O.N.U. ca parte a Republicii Moldova, Chi?in?ul nu are nicio autoritate? Dar, revenind la 1918, o dat? detestat? de adep?ii moldovenismului, s? facem o compara?ie ?i s? vedem ce ar fi fost Basarabia dac? nu ar fi existat unirea de la 27 martie 1918, dac? nu ar fi existat protec?ia statului ?i armatei române care s? ?in? timp de 22 de ani bol?evismul la est de Nistru.
- Va urma -
------------------------------------------------------
[1] Românitatea Basarabiei dup? autorii ru?i.
[2] Cur??irea Basarabiei I ?i II.
[3] Primele lupte cu bol?evicii ?i B?t?lia Moldovei în r?zboiul român antibol?evic.
[4] Lupte antibol?evice dup? Unire ?i Românii ?i anticomunismul.
[5] Lupt?torii români din Siberia.

footer